03/08/2026
‼️ Studiul "Reforma administrației publice locale: de la structură la funcții - modelul reformei administrativă funcțională integrată (RAFI)", elaborat de către Sergiu Palihovici, coordonatorul echipei de experți, Sergiu Cornea, Igor Șarov, Aurelia Țepordei, propune un nou model de reformă a administrației publice locale - RAFI.
📌Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului „Susținerea dialogului instituționalizat și sustenabil privind UTA Găgăuzia”, implementat de CMI - Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari cu susținerea Suediei.
📢Reforma administrației publice locale reprezintă una dintre cele mai actuale, complexe și sensibile intervenții de politică publică structurală, cu impact direct asupra funcționării instituțiilor administrative, calității administrării treburilor publice și nivelului de bunăstare al populației.
🧭Reforma administrativ-teritorială trebuie privită nu ca o simplă redesenare a hărții administrative, ci ca o reformă de capacitate publică. Întrebarea centrală nu este „câte primării sau raioane trebuie să rămână?”, ci „ce nivel administrativ poate furniza efectiv servicii publice, poate atrage resurse, poate planifica dezvoltarea și poate menține legitimitatea democratică locală?”.
📌Modelul RAFI (Reforma administrativă funcțională integrată) elaborat și propus de către Școala de Administrație Publică din cadrul Universității de Stat din Moldova, este valoros tocmai pentru că deplasează accentul de la structură la funcții, adică de la comasare/consolidare - ca scop politic, la funcționalitate - ca obiectiv de guvernare. Documentul definește reforma ca un proces integrat, etapizat, adaptiv și continuu, care combină dimensiunea teritorială, instituțională, financiară și umană a administrației publice locale. Caracterul continuu al reformei este determinat de teoria științelor administrative și practica administrativă, care sugerează, că procesele de reformare se pliează pe necesitățile permanente și continue de modernizare și dezvoltare a administrației publice.
✅Modelul propus (RAFI) reprezintă o reformă funcțională graduală, bazată pe date, pe evaluarea capacității administrative reale și pe protejarea coeziunii sociale. Republica Moldova are nevoie de o reformă profundă, dar nu de una brutală sau uniformizatoare. O reformă impusă exclusiv de sus în jos, centrată doar pe reducerea numărului de UAT-uri, ar putea produce rezistență socială, instrumentalizare politică și pierdere de încredere în instituții.
🗝️Într-un context, în care societatea moldovenească este supusă unor presiuni multiple – depopulare, migrație, polarizare, vulnerabilități economice și informaționale – orice intervenție structurală care afectează identitatea colectivităților locale trebuie calibrată cu prudență, pentru a nu genera tensiuni interne sau reacții de respingere.
🇫🇲Această dimensiune este cu atât mai importantă în contextul actual al Republicii Moldova, care parcurge un proces accelerat de aderare la Uniunea Europeană. Reforma administrativ-teritorială nu are loc într-un vid politic și social, ci într-un moment istoric, în care societatea moldovenească trebuie să acorde un sprijin masiv direcției strategice de aderare la Uniunea Europeană. În aceste condiții, coeziunea socială, încrederea în instituțiile publice și acceptarea reformelor structurale devin resurse esențiale pentru succesul proiectului european.
⚙️O reformă administrativ-teritorială percepută ca impusă, excesiv de disruptivă sau asociată cu pierderea identității locale poate amplifica temerile populației, poate alimenta narative polarizante și subiecte politice speculative și poate reduce legitimitatea instituțiilor publice. În schimb, o abordare care păstrează dimensiunea participativă a guvernării locale și evită concentrarea excesivă a deciziei administrative poate contribui la consolidarea contractului social și la creșterea acceptării reformelor necesare pentru aderare.
⁉️În același timp, menținerea actualei fragmentări administrative nu mai este sustenabilă. Documentul RAFI arată, că un număr mare de primării se află sub praguri minime de viabilitate demografică și administrativă, iar multe UAT-uri nu dispun de resurse umane, financiare și instituționale suficiente pentru a presta servicii publice de calitate. În acest sens, nereformarea sistemului devine ea însăși o decizie cu efecte negative: servicii inegale, costuri administrative ridicate, dependență de bugetul central și slăbirea autonomiei locale.
💡Din punctul nostru Reforma trebuie să respecte 4 principii de bază:
• Funcționalitate înaintea geometriei administrative – delimitările teritoriale trebuie să urmeze capacitatea de prestare a serviciilor, nu invers.
• Subsidiaritate și proximitate democratică – cetățeanul nu trebuie îndepărtat de decizie.
• Gradualitate, predictibilitate și continuitate – reforma trebuie etapizată, monitorizată și ajustată continuu.
• Legitimitate socială – consultarea publică, comunicarea strategică și protejarea identității locale sunt condiții de succes, nu elemente decorative.
📌Modelul RAFI propune o reformă continuă, etapizată, adaptivă și diferențiată:
La nivelul I, consolidarea se bazează pe trei instrumente complementare: impulsionarea amalgamării voluntare; reorganizarea reziduală țintită a unităților cu mai puțin de 1.000 de locuitori (după finalizarea etapei inițiale de amalgamare voluntară), cu posibilitatea unor soluții individualizate; extinderea cooperării intercomunitare pentru prestarea în comun a serviciilor.
La nivelul II, raioanele sunt înlocuite cu județe mai puternice, configurate pe criterii funcționale, teritoriale și socio-economice, integrate într-un model intermediar care delimitează rolurile județelor, regiunilor de dezvoltare, serviciilor deconcentrate și regiunilor statistice.
🔑Dimensiunea structurală este inseparabilă de:
- reforma finanțelor publice locale;
- de reforma dezvoltării locale;
- de profesionalizarea administrației;
- de digitalizarea serviciilor;
Resursele trebuie să urmeze funcțiile; mandatele nefinanțate trebuie excluse; localitățile care pierd statutul de unitate administrativ-teritorială trebuie să beneficieze de garanții de reprezentare, acces la servicii și alocări echitabile.
📌RAFI integrează diversitatea teritorială a Republicii Moldova.
UTA Găgăuzia este tratată ca formă asimetrică a nivelului intermediar, integrată funcțional, fără uniformizare și fără afectarea statutului său constituțional.
Pentru localitățile din stânga Nistrului, RAFI poate oferi o logică graduală de convergență funcțională prin servicii, infrastructură și proiecte comune, fără a substitui procesul de reglementare politică.
🔍Puteți consulta Sinteza scurtă pe propunerile de reformă (RAFI) pe pagina Universității de Stat din Moldova, http://sap.usm.md/?page_id=44
Studiul integral va fi disponibil în curând, fapt despre care, Vă vom anunța suplimentar.
PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ Reforma administrației publice locale: de la structură la funcții – modelul reformei administrative funcționale integrate (RAFI) RO