REPER Teleorman

REPER Teleorman Există o cale nouă. Există soluții. Există o Românie mai bună. Există un REPER.

20/08/2026

Astăzi, o dronă maritimă a fost neutralizată de un F-16 românesc în apropierea platformelor Neptun Deep.

Incidentul vine după o serie de evenimente care au pus în ultimele săptămâni la încercare securitatea României: drone rusești, încălcări ale spațiului aerian și, acum, o dronă maritimă ajunsă în apropierea unei infrastructuri energetice strategice.

Privite separat, fiecare dintre aceste situații poate avea propria explicație. Privite împreună, ele arată cât de rapid s-a schimbat mediul de securitate din jurul României și cât de importantă este capacitatea statului de a identifica rapid amenințările și de a reacționa eficient.

Într-un război hibrid, intenția din spatele unui incident poate rămâne neclară. E important însă ca riscul să fie evaluat în funcție de tiparul pe care-l conturează repetarea acestor situații. Pentru România, fiecare astfel de caz este și un test al capacității de supraveghere, al mecanismelor de decizie și al pregătirii pentru protejarea infrastructurii critice.

Incidentul are o particularitate importantă.
Platformele Neptun Deep se află în zona economică exclusivă a României, nu în marea teritorială. Nu este vorba, așadar, despre o incursiune pe teritoriul României, ci despre una dintre cele mai importante infrastructuri energetice strategice ale țării.

Reacția autorităților de astăzi arată că România are capacitatea de a interveni atunci când o amenințare este identificată. Următoarea provocare este prevenția: cât de bine pot fi supravegheate astfel de zone, cât de repede poate fi identificată o amenințare și cât de bine sunt coordonate instituțiile românești cu aliații europeni și NATO❓

România are nevoie de capacități moderne de supraveghere și apărare anti-dronă, de protejarea infrastructurii critice și de o coordonare permanentă cu aliații săi. Și are nevoie să verifice constant ce funcționează concret și ce poate fi îmbunătățit, pentru a fi mai bine pregătiți.

19/08/2026

Curtea Constituțională a decis cu privire la Legea ANI. Aplicarea ei lasă însă loc unei interpretări care poate ridica probleme serioase privind respectarea unor principii democratice fundamentale.
Constituția prevede clar că legea produce efecte numai pentru viitor. Introducerea unei consecințe noi pentru fapte și situații juridice încheiate înainte de adoptarea legii ridică o întrebare legitimă despre retroactivitate. Regulile nu ar trebui rescrise după terminarea jocului, pentru a schimba rezultatul.

Integritatea publică trebuie apărată ferm, dar legislația nu poate deveni un instrument pentru eliminarea adversarilor politici.
Astăzi poate fi vizat un ales incomod. Mâine, aceeași practică poate fi întoarsă împotriva oricui. Principiile contează tocmai atunci când aplicarea lor nu ne este convenabilă politic.

Există și o dimensiune europeană.

Articolul 22 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și legislația europeană permit unui cetățean UE să candideze la alegerile locale în statul membru în care locuiește, în aceleași condiții ca cetățenii acelui stat. Dacă încetarea unui asemenea mandat va fi contestată, instanța națională ar putea solicita interpretarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Nu putem anticipa soluția CJUE, dar nici pretinde că dreptul european lipsește din această discuție.

Așteptăm motivarea CCR. Dar nu ne facem iluzii că majoritatea parlamentară PSD-AUR va interveni pentru o lege corectă, constituțională și compatibilă cu obligațiile europene. Nu integritatea publică i-a preocupat pe cei care au construit această majoritate, ci controlul asupra regulilor jocului. Și tocmai asta e periculos: când legea devine instrument de putere, nu cadru de dreptate, ne îndepărtăm de democrație, pas cu pas, lege cu lege.

❗️Termenul pentru jaloanele PNRR este 31 august.

România nu își mai poate permite ca vendetele politice ale unei majorități PSD-AUR să coste țara bani europeni, credibilitate și încă un litigiu internațional.
Cei care au dat jos un guvern reformator printr-o moțiune fără alternativă nu pot fi lăsați acum să decidă, în grabă și după interese proprii, cm arată o lege a integrității publice.

Statul de drept nu se aplică selectiv și nici nu poate fi lăsat pe mâna celor care au demonstrat, constant, că nu îl respectă.

09/08/2026

Au trecut opt ani de când statul român și-a bătut și gazat propriii cetățeni în Piața Victoriei.

Pe 10 august 2018, zeci de mii de oameni protestau împotriva atacului PSD asupra justiției. În loc să izoleze grupurile violente, Jandarmeria Română a intervenit în forță împotriva întregii piețe. Oameni pașnici, femei, vârstnici, jurnaliști și copii au fost loviți, gazați și alungați cu tunuri cu apă. 433 de persoane au fost rănite, iar Parchetul General a înregistrat 763 de plângeri penale.

Ilie Gâzea, venit din Turnu Măgurele pentru a protesta, a inhalat gaze și a prezentat hemoragii și vărsături. A murit nouă zile mai târziu. Cauza oficială a fost o hemoragie digestivă pe fondul unei boli cronice, iar legătura juridică directă dintre expunerea la gaze și deces nu a fost stabilită cu certitudine. Numele lui rămâne însă legat de noaptea în care exercitarea unui drept constituțional a fost întâmpinată cu bastoane și gaze.

După opt ani, avem încă o demonstrație revoltătoare a felului în care statul își protejează uniformele, nu cetățenii. Procesul a început abia după cinci ani, iar în iunie 2026 foștii șefi ai Jandarmeriei și ceilalți inculpați au fost achitați în primă instanță. Decizia nu este definitivă.

REPER nu uită și nu acceptă mușamalizarea prin , și .

Violența instituțională fără răspundere devine precedent. O democrație în care statul își poate gaza cetățenii, iar după opt ani nimeni nu răspunde, este o democrație grav rănită.
10 august nu se prescrie în memoria noastră.

În țara în care cântă , Justiția întârziată este refuzată.

06/08/2026

România riscă să piardă miliarde de euro din PNRR în urma unui amendament votat recent în Parlament, Senatul fiind cameră decizională.

Amendamentul condiționează închiderea centralelor pe cărbune de punerea în funcțiune a unor capacități energetice care să le înlocuiască. Preocuparea pentru siguranța sistemului energetic este legitimă. România are nevoie de surse alternative de energie înainte de a renunța la capacități importante de producție. Guvernul negocia deja această problemă cu reprezentanții Comisiei Europene, pe baza unei analize realizate de Transelectrica.

PSD și AUR au ales însă varianta populistă și juridic periculoasă: modificarea în Parlament a unei reforme deja validate și plătite prin PNRR.

❗️Ministrul Dragoș Pîslaru avertizase că intervenția poate fi considerată „reversibilitate” a Jalonului 114. Mai simplu spus, România riscă să transmită că schimbă retroactiv regulile după ce a primit banii. Consecințele pot însemna blocarea următoarelor cereri de plată și pierderea unor finanțări importante pentru spitale, școli și infrastructură.

PSD și AUR vând drept patriotism o improvizație legislativă care poate lăsa România fără miliarde de euro. Au votat împreună o “soluție” despre care ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene avertizează că poate bloca întregul PNRR.

România nu poate încerca să „facă” Uniunea Europeană de bani, încasând fondurile pentru reforme pe care apoi le anulează după bunul plac. PSD preia tot mai des mesajele AUR, le cosmetizează și le rostogolește prin zone de presă la care extrema dreaptă nu are acces direct, oferindu-le astfel o aparență de respectabilitate.
Rezultatul rămâne același: neîncredere, izolare și o factură de miliarde de euro plătită de cetățeni. În relația cu partenerii europeni, șmecheria politică de București are un nume mult mai simplu: angajamente încălcate.

România are nevoie de securitate energetică, de investiții în capacități noi și de o tranziție realistă, negociată tehnic cu partenerii europeni. Spectacolul parlamentar și calculele electorale ne pot costa scump. Președintele Nicușor Dan trebuie să solicite reexaminarea legii, iar Parlamentul să repare urgent această decizie.

În final, să nu uităm că PNRR e pentru oameni: grădinițe, școli, spitale, drumuri, energie, locuri de muncă.

05/08/2026

Pe fondul crizei provocate de secetă, România importă energie și din Ucraina, o țară al cărei sistem energetic este atacat constant de Rusia. Este un gest firesc de solidaritate între state vecine și un avantaj al rețelelor europene interconectate. Energia este achiziționată în condiții de piață, nu oferită gratuit, însă această situație evidențiază vulnerabilitățile sistemului energetic românesc.

Seceta severă și debitul extrem de scăzut al Dunării au afectat producția hidro și nucleară, iar România caută energie inclusiv în Ucraina pentru a acoperi consumul de vârf. Efectele schimbărilor climatice lovesc deja securitatea noastră energetică.

❗️De ani întregi, România are la dispoziție miliarde de euro prin Fondul pentru Modernizare, PNRR și REPowerEU. Cu toate acestea, investițiile în rețele, stocare, eficiență energetică, capacități eoliene și fotovoltaice au avansat mult prea lent. Ani la rând, politica energetică a fost influențată de interese de partid, conduceri numite politic și grupuri economice avantajate de investiții întârziate și reguli complicate.

Stocarea a fost descurajată inclusiv prin taxarea energiei atât la încărcarea bateriilor, cât și după reintroducerea ei în rețea, anomalie eliminată de ANRE abia în 2025. Prosumatorii s-au confruntat, la rândul lor, cu birocrație, decontări întârziate și reguli schimbătoare, deși au investit din fonduri proprii în producția de energie curată. Când statul amână modernizarea rețelelor și stocarea, iar regulile protejează inerția sistemului, nota de plată ajunge tot la cetățeni.

În acest context, încercările diverșilor lideri români și europeni de a slăbi sau amâna implementarea unor mecanisme esențiale ale Green Deal și Emissions Trading System (principiul „poluatorul plătește”) merg într-o direcție greșită.

Este important ca tranziția să fie făcută realist, protejând industria și consumatorii vulnerabili, dar nu poate fi abandonată. Veniturile ETS finanțează chiar modernizarea energetică de care România are nevoie.

În 2011, Japonia a oferit un exemplu remarcabil de solidaritate și responsabilitate. După cutremur, tsunami și dezastrul de la Fukushima, campania națională Setsuden („economisim energie”) a mobilizat populația și companiile să reducă folosirea energiei la orele de vârf. Corporațiile, mall-urile și micile afaceri au ajustat temperatura, iar fabricile și-au mutat activitatea în weekend. În regiunile afectate, consumul de vârf a scăzut cu aproximativ 18-20%, evitându-se pene extinse de curent.

REPER susține o strategie energetică bazată pe investiții în energie curată, nucleară, stocare, rețele moderne și eficiență. Independența energetică se construiește prin politici publice serioase și prin consecvență, nu prin războaie culturale și ideologice împotriva politicilor climatice.

04/08/2026

Partidul AUR a descoperit parteneriatul civil... din greșeală, desigur. Sau...?

Un amendament propus de AUR și susținut inclusiv de PSD obligă soțul, soția sau persoana care are „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu un înalt demnitar să depună separat declarații de avere și de interese.

Traducerea în limba bătrână ar fi cam așa: statul trebuie să recunoască oficial că două persoane necăsătorite pot forma un cuplu stabil, indiferent de s*x, pot avea interese comune și pot produce efecte juridice una asupra celeilalte.

Felicitări, dragi conservatori!
Ați întredeschis ușa parteneriatului civil. Mai timid, dar important este primul pas.

Desigur, amendamentul nu instituie parteneriatul civil și este croit pentru un atac politic la adresa președintelui Nicușor Dan și a partenerei sale, Mirabela Grădinaru. Totuși, logica juridică nu poate funcționa selectiv: dacă statul recunoaște partenerul de viață atunci când cere declarații și impune obligații, trebuie să-l recunoască și atunci când acordă drepturi.
Amendamentul a trecut de Camera Deputaților, iar Senatul este for decizional.

REPER este printre partidele care susțin de ani de zile parteneriatul civil, pentru că un stat nu poate cere aceleași obligații, dar să refuze aceleași drepturi. Dacă până și partidele ultraconservatoare au ajuns să recunoască juridic existența partenerilor de viață, scuza pentru amânarea unei legi a parteneriatului civil tocmai a dispărut. Primul pas tocmai a fost făcut.

31/07/2026

❗ Partidul REPER a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în urma declarației s*xiste făcute de deputatul PSD Alexandru Rogobete la adresa fostei ministre a Sănătății, Ioana Mihăilă.

Critica politică este legitimă într-o democrație. Însă folosirea stereotipurilor de gen pentru a discredita o femeie, medic profesionist, care a exercitat o funcție de demnitate publică, depășește limitele unei dezbateri bazate pe argumente și descurajează femeile să se implice în viața publică și politică.

La fel de grav este faptul că ministrul Rogobete folosește denumirea unei profesii exercitate preponderent de femei drept insultă. Exprimarea sa stigmatizează o întreagă categorie profesională și arată lipsă de respect față de munca desfășurată de mii de femei.
Nicio profesie nu este inferioară și nicio muncă exercitată cu demnitate nu ar trebui folosită ca instrument de umilire sau desconsiderare.

Demnitarii au o responsabilitate sporită în modul în care aleg să se exprime. Limbajul folosit de la tribuna Parlamentului României modelează standardele dezbaterii publice și este important să reflecte respectul pentru demnitatea umană, egalitatea de șanse și dialogul democratic.

Acest demers este în primul rând despre standardele pe care le acceptăm în viața publică. România are nevoie de o politică bazată pe respect, argumente și egalitate, nu pe stereotipuri și umilire.

27/06/2026

Domnule Președinte Nicușor Dan,

Partidul REPER v-a susținut în campania prezidențială fără să vă ceară nimic în schimb. Am făcut-o din convingere. Colegii noștri au fost voluntari, unii au coordonat voluntarii la nivel județean, desfășurând o activitate intensă în teren, în întreaga țară, iar alții au fost prezenți constant în spațiul public și în mass-media pentru a vă apăra viziunea pentru România, programul prezidențial, parcursul profesional și rezultatele care au stat la baza încrederii pe care ați primit-o.

Ați încheiat viziunea despre „România onestă” cu cuvintele: „Nu promit minuni, dar promit că voi lupta. România onestă este ceea ce ne dorim de ani de zile. Și împreună o putem construi.”

Faptele ultimelor săptămâni arată însă o inconsecvență gravă între aceste promisiuni și deciziile dumneavoastră concrete.

Ați nominalizat un premier fără o majoritate parlamentară în spate. Ați nominalizat apoi un premier dintr-un partid reformist, fără știrea conducerii organizației respective, decizie care le-a generat o criză internă. Iar când negocierile au eșuat din cauza refuzului PSD de a accepta condiționările de reformă din Acordul pentru România, ați distribuit responsabilitatea către PNL, acuzându-l public că „și-a schimbat poziţia”, când declarațiile anterioare ale partidului arătau altceva: poziția, încă de la prima rundă de consultări, a inclus mereu două variante, nu un angajament necondiționat față de PSD.

Aceeași inconsecvență o vedem și în relația cu justiția și instituțiile de siguranță națională: numiri controversate în sistemul judiciar, lipsă de sprijin public pentru magistrații care au reclamat abuzuri cu bună credință. Instituțiile esențiale ale statului de drept rămân fără conducere sau primesc, cu validarea dumneavoastră, conduceri controversate.
Nu este un șir de întâmplări izolate. Este un model. De fiecare dată când a fost nevoie de o decizie fermă care să protejeze direcția reformistă și statul de drept, decizia dumneavoastră a întârziat sau a slăbit-o. De fiecare dată când PSD a blocat, a refuzat sau a sabotat, responsabilitatea publică a ajuns, constant, către cealaltă parte. Această consecvență în apărarea indirectă a intereselor PSD spune mai mult decât orice declarație oficială.

Cum se duce lupta promisă pentru o Românie onestă, când, în momentele decisive, balanța se înclină mereu în aceeași direcție?

Nu vă cerem nimic, domnule Președinte, așa cm nu v-am cerut nimic nici când v-am susținut și v-am votat. Vă cerem doar consecvență între valorile pe care le-ați invocat și deciziile pe care le luați. Ne dorim corectitudine față de fapte, dar mai ales față de cei care aduc plusvaloare reală României, indiferent dacă muncesc în educație, sănătate, economia reală, agricultură, în mediul privat sau în sistemul public. Și față de fiecare cetățean care așteaptă de la clasa politică și Statul Român demnitate, competență și rezultate, nu jocuri politice născute din orgolii personale.

Propunem soluția rotației la guvernare între PSD și alianța reformistă, cu reformiștii primii, tocmai pentru a securiza reformele urgente, nu pentru a le mai bloca o dată.

Aceasta nu este o cerere. Este un apel la consecvență între cuvânt și faptă, în interesul românilor și al încrederii pe care aceștia au investit-o în instituția prezidențială.

Echipa REPER

22/06/2026

România a ajuns într-o situație absurdă: soarta Guvernului Veștea depinde, direct și indirect, de voturile AUR.

Situația asta nu a apărut din senin. Adrian Veștea a fost desemnat premier fără consultarea conducerii partidului din care face parte. Când procesul de guvernare începe ignorând regulile, nu este surprinzător că se ajunge să se ceară voturi de unde nu ar fi trebuit niciodată.

După declarații peste declarații de la AUR că nu vor vota guvernul acesta, George Simion îl invită pe Adrian Veștea la sediul AUR cu doar câteva ore înaintea votului de învestitură. Aceasta nu este o negociere serioasă, ci un exercițiu de forță politică.

Dar miza lui Simion pare să fie și mai mare. Nu vrea doar să-l pună într-o poziție dificilă pe premierul desemnat. Vrea și umilirea președintelui Nicușor Dan.

Mesajul implicit este simplu: dacă noul guvern are nevoie de voturile AUR pentru a trece, atunci președintele ar trebui să admită că AUR nu mai este partidul „toxic politic”, ci un partid suficient de „respectabil” încât să-i fie cerut sprijinul.

Este o capcană politică construită extrem de atent. Dacă guvernul nu este învestit, AUR va spune că „sistemul” a eșuat. Dacă guvernul este învestit cu voturi din zona AUR, Simion va susține tot mai apăsat că partidul său a devenit actorul indispensabil al politicii românești.

Indiferent de rezultat, miza reală e cordonul sanitar din jurul extremiștilor, cel care, timp de ani, a ținut forțele democratice separate de cele care atacă explicit statul de drept și parcursul european al țării. Cu fiecare compromis făcut, acel cordon este astăzi pe cale de dispariție. Și odată dispărut, nu mai poate fi refăcut printr-o simplă declarație de presă.

Responsabilitatea pentru această situație nu aparține însă doar lui Simion. Ani de cinism, populism și lipsă de reforme au alimentat furia și neîncrederea care au făcut posibilă ascensiunea AUR.
Iar acum, o nominalizare făcută fără respectarea regulilor democratice a adus țara exact în poziția în care extremiștii decid soarta unui guvern.

REPER cere public Președintelui Nicușor Dan să nu cedeze presiunii lui George Simion și să nu accepte ca soarta Guvernului Veștea să depindă de votul AUR.

Cordonul sanitar nu poate să dispară!

Address

Alexandria

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when REPER Teleorman posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to REPER Teleorman:

Shortcuts

Share

Category