Eduard Mititelu

Eduard Mititelu Tânăr, inginer, antreprenor, deputat.

Școala îți creează cele mai frumoase amintiri și-ți aduce în viață primele legături durabile, de prietenie. Colegi, prof...
07/09/2026

Școala îți creează cele mai frumoase amintiri și-ți aduce în viață primele legături durabile, de prietenie. Colegi, profesori, îndrumători, învățători sunt cei pe care îi vei ține minte toată viața.

Totodată, școala înseamnă baza educației și reprezintă la final punctul de plecare în viață, în carieră.
Școala trebuie iubită și respectată necondițional pentru că este parte integrantă a existenței tuturora. Nu trebuie să reamintesc cât de important e studiul și cât de importantă este cartea. Vorba veche care spune că dacă ai carte, ai parte, nu e ceva inventat. E cât se poate de real, dar asta veți vedea după ce veți pune școala în cui și veți porni pe drumul vieții.

Succes tuturor în noul an școlar! Elevi, profesori, părinți, toți aveți o responsabilitate majoră: aceea ca împreună să clădiți un viitor mai bun.

Când o fabrică din România plătește în jur de 180 de euro/MWh pentru energie, iar una din Spania 70–80 de euro/MWh, prob...
05/09/2026

Când o fabrică din România plătește în jur de 180 de euro/MWh pentru energie, iar una din Spania 70–80 de euro/MWh, problema nu mai este doar factura la energie.

Problema este cm industria din România mai poate concura.
Semnalul venit de la Dacia ar trebui să ne pună serios pe gânduri. Renault a investit peste 4 miliarde de euro în România, dar nimeni nu ne garantează că următoarele modele sau următoarele investiții vor veni tot la Mioveni.

Și e normal să fie așa. În interiorul marilor grupuri, fabricile concurează între ele. Iar dacă la noi costurile sunt mult mai mari, pierdem.

De aceea cred că trebuie să facem două lucruri în paralel.

În primul rând, să reducem taxarea energiei pentru industrie, cel puțin până când România reușește să crească suficient producția de energie și capacitatea de stocare.

Nu putem spune companiilor: „mai rezistați câțiva ani, până îmbunătățim legislația și fiscalitatea pentru noi capacități noi”, în timp ce ele pierd contracte și investiții în fața fabricilor din alte țări.
În al doilea rând, trebuie să accelerăm serios finanțările pentru stocare si producție de energie.

Astăzi pierdem prea mult timp cu birocrația: ghiduri care durează luni, consultări, aprobări, perioade de aplicare, evaluări lungi, contracte care se semnează greu și, apoi, decontări care întârzie.

Și toate întârzierile astea se văd în teren. Pe hârtie avem bani și programe. În realitate, avem șantiere care așteaptă.
Iar fiecare proiect de stocare întârziat înseamnă energie ieftină pe care nu reușim să o folosim atunci când avem nevoie de ea.
România are nevoie de mai multă energie, de mai multă stocare, dar și de puțin bun-simț economic până ajungem acolo.

Putem vorbi cât vrem despre reindustrializare, dar până la urmă, lucrurile sunt destul de simple: dacă energia este prea scumpă, investițiile se duc în altă parte.

Iar dacă vrem ca industria să rămână și să crească în România, trebuie să facem energia competitivă o prioritate reală.

Sursa: zf.ro

21/08/2026

Ai carte electronică de identitate? Atunci poți semna electronic documente cu ea. Iar statul trebuie să fie capabil să le accepte.

Pare ceva ce ar trebui să fie evident. În România, nu este.

Cartea electronică de identitate vine cu o semnătură electronică avansată. Asta înseamnă că poți semna digital documente fără să mai treci prin absurdul administrativ pe care îl știm cu toții:

Printează. Semnează cu pixul. Scanează. Trimite pe e-mail.

Dacă statul îți emite un instrument digital, tot statul trebuie să fie pregătit să îl folosească.

Problema este că digitalizarea României se împiedică prea des exact aici: avem tehnologia, avem cadrul legal, dar instituțiile continuă să funcționeze după proceduri făcute pentru hârtie.

Platformele administrației trebuie să poată verifica și accepta documentele semnate cu cartea electronică de identitate.

Și nu vorbim despre ceva ce ar trebui reglementat în viitor. Este deja în lege.

Legea 214/2024, la art. 4 alin. (5) lit. a) îi recunoaște semnăturii electronice avansate aferentă cărții electronice de identitate aceleași efecte juridice cu cele ale semnăturii de mână.

Acum trebuie ca și administrația să țină pasul.

Altfel, digitalizăm buletinul, dar păstrăm birocrația.

Digitalizarea trebuie să elimine pași. Nu să digitalizeze inutil pașii vechi.

Vrem să digitalizăm statul. Dar statul nici măcar nu știe ce aplicații are.Pare o glumă. Nu este.Instituțiile publice fo...
20/08/2026

Vrem să digitalizăm statul. Dar statul nici măcar nu știe ce aplicații are.

Pare o glumă. Nu este.

Instituțiile publice folosesc sute de aplicații, dar nu avem un registru unic în care să vedem ce există, ce face fiecare aplicație, cât ne costă și dacă nu cumva statul cumpără de mai multe ori același lucru.

De aceea am susținut și am reușit să introduc în ultimele programe de guvernare implementarea Registrului aplicațiilor informatice ale statului. Este, de altfel, o obligație prevăzută deja de Legea interoperabilității.

Un asemenea registru înseamnă ceva foarte simplu: înainte să mai cheltuiești bani pe „digitalizare”, vezi ce ai deja.

Așa putem:

•⁠ ⁠să nu mai plătim de două ori pentru aplicații care fac același lucru;
•⁠ ⁠să reutilizăm soluțiile care funcționează;
•⁠ ⁠să conectăm sistemele instituțiilor între ele;
•⁠ ⁠să vedem rapid ce aplicații sunt vechi sau vulnerabile;
•⁠ ⁠să investim banii acolo unde chiar este nevoie.

Și aici vine partea importantă: nu pornim de la zero.

Împreună cu experții ADR și cu experții Băncii Mondiale, am făcut deja un prim recensământ al aplicațiilor statului și am identificat în 2024 peste 100. Am avut și în transparență hotărârea de guvern pentru operaționalizarea registrului (cu o parte bună a avizelor necesare obținute).

Deci nu ne mai trebuie încă un studiu. Și încă un raport. Și încă niște bani cheltuiți ca să aflăm ceea ce știm deja.

Trebuie să luăm datele existente și să construim registrul. Digital, actualizat și folosit permanent de administrație.

Republica Moldova are deja un asemenea registru.

România vorbește de ani de zile despre digitalizarea statului. Este cazul să avem într-un singur loc informații despre toate aplicațiile statului. Fără registru nu putem trece eficient la următorul pas: Platforma Națională de Interoperabilitate.

Vom reuși și noi!

Cum poate România să economisească bani din licențele software cumpărate de stat?Simplu: una este să cumperi de 500 de o...
19/08/2026

Cum poate România să economisească bani din licențele software cumpărate de stat?

Simplu: una este să cumperi de 500 de ori câte o licență și alta este să negociezi o singură dată pentru 500 de licențe.

Astăzi, multe instituții își cumpără separat licențele software. Fiecare pentru ea, prin propriile proceduri și pentru propriul necesar.

La nivelul întregului stat însă, volumele sunt mult mai mari. Iar dacă agregăm această cerere, România poate negocia dintr-o poziție mult mai bună și poate obține condiții și prețuri mai avantajoase.

Și avem deja cadrul legal pentru asta.

Art. 3 alin. (5¹) din OUG 89/2022 prevede posibilitatea încheierii unor acorduri guvernamentale cu producătorii de tehnologie software pentru stabilirea condițiilor de licențiere necesare statului român.

În plus în ultimele luni se putea accesa și asistența Băncii Mondiale pentru acest mecanism - am inclus acest obiectiv în RAS finanțat din PNRR.

Ce mai trebuie făcut?

Guvernul trebuie să pună mecanismul în practică: să stabilească cadrul necesar (hotărârea de guvern menționată de lege), să adune un prim necesar al instituțiilor și să negocieze la scară mare cu furnizorii.

Apoi, licențele pot fi puse la dispoziția instituțiilor într-un mod centralizat (prin mecanismele aferente Cloudului Guvernamental - Marketplace).

În loc să avem zeci de instituții care negociază separat cu același furnizor, statul român trebuie să negocieze ca un singur client mare.

Nu trebuie să inventăm o nouă soluție și nici să schimbăm legea.

Cadrul există. Trebuie doar pus în practică. În vara anului 2024 discutasem despre potențiale analize comparative din alte țări de la Banca Mondială și se lucra la primele schițe de HG și ordin pentru comisia de negociere.

Și înainte să discutăm despre mai mulți bani pentru digitalizare, trebuie să ne asigurăm că îi cheltuim mai eficient pe cei pe care îi avem deja.

Ai telefonul la tine? E tot ceea ce ar trebui să ai nevoie! Digitalizarea înseamnă să construim servicii publice mai sim...
18/08/2026

Ai telefonul la tine? E tot ceea ce ar trebui să ai nevoie!

Digitalizarea înseamnă să construim servicii publice mai simple, mai sigure și mai accesibile pentru cetățeni.

Portofelul electronic al cetățeanului trebuie să ne permită să avem acces la o versiune digitală, sigură și verificabilă a documentelor. De exemplu a permisului de conducere.

Nu vorbim despre o simplă fotografie a permisului salvată în telefon. Vorbim despre un document digital autentic, care poate fi verificat în siguranță și folosit peste tot unde este recunoscut legal.

România are un termen asumat la nivel european pentru a pune în practică acest lucru: finalul acestui an. Tocmai de aceea, am susținut în mod repetat necesitatea implementării acestei soluții în comisiile tehnice ale Parlamentului, în plen și în dezbaterile privind bugetul.

Oamenii trebuie să simtă digitalizarea în viața de zi cu zi, nu doar să audă despre ea în strategii și promisiuni.

“Ungaria ar putea permite tinerilor să voteze începând de la vârsta de 16 ani. Premierul Peter Magyar a anunțat că va su...
19/07/2026

“Ungaria ar putea permite tinerilor să voteze începând de la vârsta de 16 ani. Premierul Peter Magyar a anunțat că va susține introducerea acestei modificări în viitoarea Constituție, argumentând că adolescenții sunt suficient de informați pentru a participa la deciziile importante ale țării.”

Tare! Ce credeți? Ar trebui ca dreptul de vot să fie acordat de la vârsta de 16 ani și în România?

Ungaria ar putea reduce vârsta de vot de la 18 la 16 ani în cadrul viitoarei reforme constituționale. Premierul Peter Magyar anunță că va susține personal modificarea.

🇷🇴 Cum arată, în prezent, transformarea digitală a administrației publice din România?A fost publicată fișa de țară a Ro...
05/07/2026

🇷🇴 Cum arată, în prezent, transformarea digitală a administrației publice din România?

A fost publicată fișa de țară a României în cadrul Interoperable Europe Monitoring 2025, un raport care analizează nivelul de maturitate al administrației publice din perspectiva interoperabilității, a serviciilor digitale și a schimbului de date între instituții.

Documentul evidențiază atât progresele realizate, cât și domeniile în care este nevoie de măsuri suplimentare pentru a construi o administrație mai eficientă, mai conectată și mai orientată către cetățean.

📄 Raportul poate fi consultat aici:
👉https://interoperable-europe.ec.europa.eu/sites/default/files/custom-page/attachment/2026-04/iopeu-monitoring_2025-dpaf_romania_vfinal.pdf

🌍 Toate rapoartele și informațiile din cadrul Interoperable Europe Monitoring sunt disponibile aici:
👉 https://interoperable-europe.ec.europa.eu/collection/iopeu-monitoring/digital-public-administration-factsheets-2025

Este oficial! Legea pe care am inițiat-o pentru protejarea hackerilor etici a fost promulgată și a devenit Legea nr. 123...
04/07/2026

Este oficial! Legea pe care am inițiat-o pentru protejarea hackerilor etici a fost promulgată și a devenit Legea nr. 123/2026.

România face un pas important pentru consolidarea securității cibernetice și pentru sprijinirea specialiștilor care contribuie, cu bună-credință, la identificarea și remedierea vulnerabilităților informatice.

Avem tineri excepțional de bine pregătiți în domeniul cybersecurity, iar rolul statului este să îi încurajeze și să le ofere un cadru legal clar pentru a-și valorifica expertiza în beneficiul societății.

Mă bucur că această inițiativă legislativă, pe care am depus-o împreună cu doamna deputat Cristina Prună și alți colegi parlamentari, este acum lege și oferă:

✔️ o delimitare clară între atacatorii cibernetici și cercetătorii de securitate care identifică și raportează responsabil vulnerabilități;

✔️ protecție juridică pentru activitățile autorizate de testare și cercetare, fără a legaliza atacurile informatice;

✔️ reguli stricte pentru activitatea desfășurată cu bună-credință: fără furt de date, fără afectarea sistemelor sau întreruperea serviciilor, fără utilizarea de malware și cu obligația raportării rapide prin canale oficiale;

✔️ un cadru mai bun de colaborare între instituțiile statului, mediul privat și universități, pentru formarea și păstrarea specialiștilor în securitate cibernetică.

Județul Botoșani a dat României și lumii unii dintre cei mai apreciați experți în securitate cibernetică. Sper ca această lege să încurajeze și mai mulți tineri să urmeze acest domeniu și să contribuie la protejarea infrastructurilor digitale ale României.

Securitatea cibernetică nu mai este o opțiune, ci o componentă esențială a securității naționale și a dezvoltării economice.

O Românie mai sigură din punct de vedere digital înseamnă o Românie mai puternică. 🇷🇴

Address

Botosani

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Eduard Mititelu posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share