Lavinia Drăgușin

28/03/2026

🌍 Ora Pământului ne amintește în fiecare an cât de important este să avem grijă de planeta pe care trăim. Printr-un gest simplu — stingerea luminilor timp de o oră — milioane de oameni din întreaga lume transmit același mesaj: natura are nevoie de protecția noastră.

Astăzi, în cadrul Earth Hour, stingem luminile între 20:30 și 21:30, alăturându-ne unui gest simbolic global pentru protejarea mediului.

Acest moment nu este doar despre economisirea energiei, ci despre responsabilitate, solidaritate și conștientizarea impactului pe care îl avem asupra mediului. Fiecare dintre noi poate contribui, prin gesturi mici, la un viitor mai curat și mai sănătos pentru generațiile viitoare.

Hai să fim parte din schimbare! 💚🌏💡

26/02/2026

Vă mai aduceți aminte de scandalul legat de CV-ul lui Ionuț Moșteanu? Vă mai amintiți scandalul făcut de Partidul Social Democrat (PSD), când susținea peste tot că Moșteanu trebuie să plece? Ionuț Moșteanu a plecat. Și-a dat demisia.

Astăzi aflăm că domnul Ciprian Șerban, ministru PSD, a mințit în CV în legătură cu studiile pe care le-a urmat. Desigur, nu putem să nu ne întrebăm dacă domnul Șerban va pleca. Vrem să vedem dacă se aplică și în cazul celor de la PSD același principiu. Sau vor încerca să-i găsească scuze, exact cm au făcut cu plagiatul domnului Marinescu?

Ah…Să nu uităm că Ciprian Șerban a fost implicat și într-un dosar de mită.

Și… apropo de PSD… Ați văzut că iarăși amenință că iese de la guvernare? 😂 Ne-a spus domnul Sorin Grindeanu că se organizează un referendum intern pentru a se decide acest lucru. Or, noi știm foarte bine că este doar teatru și gargară. Urmează numirile la parchete și la servicii. PSD nu iese de la guvernare înainte de asta.

Domnule Grindeanu, ne-am săturat de tot acest circ. Pe lângă faptul că vă pierdeți credibilitatea — și așa nu foarte ridicată — ne obosiți și ne enervați îngrozitor. Mai mult decât atât, în momentul în care veți anunța ieșirea de la guvernare — o decizie serioasă, de data aceasta — nu veți mai fi crezut!

Prin urmare, ieșiți o dată de la guvernare și vedem după aceea ce se întâmplă. O guvernare bazată pe șantaj, chipurile în câștigul cetățenilor, nu funcționează. Ieșiți și gata!

P.S. Așteptăm un punct de vedere cu privire la situația domnului Șerban. 🙂

Sursă foto: cdep.ro

18/02/2026

După multe amânări, CCR a decis că reforma pensiilor speciale este constituțională.

Ne bucurăm, desigur, dar numai eu am senzația că, pe de o parte, se poate, iar, pe de altă parte, e prea frumos să fie adevărat?

Am avut parte de multe dezamăgiri, iar acum ne este greu să mai credem în lucruri care, până la urmă, ar trebui să fie absolut normale.

Am spus mereu că trebuie să avem răbdare pentru a vedea rezultate. Astăzi vedem un pas mic, dar atât de important.

Sursă foto: Epoch Times România

10/02/2026

🇷🇴Cine sunt candidații la şefia DNA🇷🇴

🔵 Actualii adjuncţi ai şefului DNA Marius Voineag, procuroarea Tatiana Toader şi procurorul Viorel Cerbu, dar şi procurorul Vlad Grigorescu de la DIICOT, candidează pentru şefia DNA, potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei. Ei se înscriu în competiţie după ce Voineag a devenit primul șef al DNA care nu a dorit un al doilea mandat. El a fost contestat, inclusiv în stradă, după difuzarea documentarului Recorder. Voineag vizează, în schimb, un post de adjunct la Parchetul General.

🔵 Procuroarea Tatiana Toader a fost membru CSM, iar în trecut a fost prim-procurorul Parchetului Sectorului 2, potrivit CV-ului de pe site-ul dna.ro. A terminat facultatea de drept la Universitatea Ovidius din Constanţa. În ultima declaraţie de avere din 2024 a raportat un apartament de 64 de m2 în Bucureşti, un Audi A3 din 2014 şi un credit de 91.000 de franci elveţieni. A declarat un salariu net lunar de 4.500 de euro plus restanţe salariale de 10.000 de euro. Are doi copii minori. Procuroarea Tatiana Toader nu e cunoscută pentru dosare de mare anvergură, ci mai mult pentru munca de organizare din spatele scenei.

🔵 Procurorul Viorel Cerbu este interimar în poziţia de adjunct al şefului DNA. El este un veteran profesionist, dar şi controversat al procuraturii. Potrivit unui CV publicat pe juridice.ro, Cerbu are 57 de ani şi e procuror din 1996. În 2000, ca procuror la Parchetul general, la Secţia de combatere a corupţiei şi a criminalităţii organizate conduse de procurorul Ovidiu Buduşan (devenit ulterior avocatul lui Dinu Patriciu), procurorul Cerbu a instrumentat iniţial dosarul Jimbolia de contrabandă cu produse petroliere pe vremea embargoului cu Iugoslavia. În 2004 a ajuns la PNA, devenit ulterior DNA, iar între 2007 şi 2012 a fost adjunctul procurorului Lucian Papici la Secţia I-a de Combatere a Corupţiei din DNA. Doar între 2008 şi 2011 a fost numit adjunct, în restul perioadei a fost interimar. La DNA, procurorul Cerbu s-a specializat în anchetele cu magistraţi. A instrumentat, de exemplu, dosarul judecătoarelor de la Tribunalul Bucureşti, Viorica Dinu şi Antonela Costache, condamnate la 7, respectiv 6 ani de detenţie, pentru luare de mită şi trafic de influenţă. A instrumentat şi dosarul judecătoarelor Gabriela Bârsan şi Corina Corbu (devenită ulterior şefa ÎCCJ), soldat cu achitare după ce judecătorii au eliminat mai multe probe. Şeful lui de atunci, procurorul Lucian Papici, îl descria pe procurorul Cerbu drept unul dintre cei mai buni procurori din România.

🔵 Pentru poziţia de procuror şef al DNA candidează şi procurorul Vlad Grigorescu de la DIICOT. El a fost la DNA la Secţia Judiciară, însă a plecat în uma dosarului Otopeni. Potrivit unor surse judicare, numele procurorului Grigorescu apărea în telefonul unuia dintre inculpaţii din dosar, Cristian Bălan. Potrivit aceloraşi surse, Grigorescu ar fi finul lui Bălan, judecat în dosarul duty-free-urilor de la aeroportul Otopeni. Procurorul Grigorescu este considerat și un apropiat al europarlamentarului Rareș Bogdan.

🔵 Pentru poziţiile de adjuncţi la DNA candidează procurorii Marinela Mincă, actuala şefă de la Secţia judiciară a DNA, procurorul Mihai Prună de la Parchetul General şi procurorul Mihai Ştefan de la DNA Piteşti.
Procurorul Mihai Prună a mai fost în DNA pe vremea lui Crin Bologa. A fost adjunct la Secţia a II-a de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Corupţiei. Este fratele fostului ministru al Justiţiei din guvernul Cioloş, Raluca Prună.
Procurorul Prună a clasat dosarul privind certificatul de revoluționar al liderului PSD Marcel Ciolacu în martie 2023, cu câteva luni înainte ca liderul PSD să preia şefia Guvernului.

📃G4Media

29/01/2026

🇪🇺Acordul comercial UE - India🇮🇳

🔵 Uniunea Europeană și India au anunțat marți că au finalizat un acord comercial pe care îl negociau de două decenii și care va facilita comerțul reciproc dintre blocul european și cea mai populată țară de pe glob. Acordul comercial este printre cele mai importante încheiate vreodată de Uniunea Europeană și vine la scurt timp după cel semnat cu patru țări din America de Sud (Mercosur) – suspendat momentan după un vot al Parlamentului European.

🔵 Acordul UE-India va permite comerțul reciproc cu taxe mult mai avantajoase sau deloc între blocul european (care are aproximativ 450 de milioane de locuitori) și cea mai populată țară din lume (în jur de 1,45 miliarde de oameni). Acordul ar trebui să dubleze exporturile UE către India până în 2032, prin eliminarea sau reducerea tarifelor pentru 96,6% din bunurile comercializate, în funcție de valoare.

🔵 Concret, acordul prevede reducerea sau eliminarea tarifelor pentru majoritatea bunurilor comercializate între UE și India. Este o concesie majoră mai ales din partea Indiei, unde taxele vamale au fost mult timp un instrument de protejare a industriei locale. Comisia Europeană estimează că acordul ar putea duce la dublarea exporturilor europene către India în următorul deceniu. Agricultura rămâne în mare parte exclusă. Acordul elimină sau reduce tarifele tarifele pentru vinuri, ulei de măsline sau produse de patiserie, însă produse precum carnea de vită, carnea de pui, orezul și zahărul sunt excluse de la liberalizare. Toate importurile indiene vor trebui să respecte în continuare normele stricte ale UE în materie de sănătate și siguranță alimentară.

28/01/2026

Televiziunile de partid (PSD) au adus în discuție subiectul redirecționării a 3,5% din impozitul pe venit către ONG-uri, prezentând această sumă drept „bani plătiți de stat”. O afirmație care merită clarificată.

În realitate, acești bani fac parte din impozitul pe venit pe care fiecare contribuabil îl trimite lunar statului. Legea oferă cetățenilor dreptul de a decide ca până la 3,5% din această sumă să fie redirecționată către ONG-uri, unități de cult sau burse private. Dacă această opțiune nu este exercitată, banii rămân integral la bugetul de stat.

Prin urmare, nu vorbim despre o subvenție suplimentară acordată ONG-urilor, ci despre dreptul contribuabilului de a decide ce se întâmplă cu o mică parte din taxele sale. Dezbaterile despre rolul ONG-urilor sunt legitime, însă ele ar trebui purtate pe baza unor informații corecte, nu prin mesaje simplificate sau tendențioase promovate de televiziuni de partid.

Doar mie mi se pare că acest tip de prezentare influențează percepția publică asupra ONG-urilor și a mecanismelor fiscale?!

20/01/2026

🇷🇴Salarii în România🇷🇴

🔵 Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat pe final de 2025 în IT, în ciuda turbulențelor din piață, iar cele mai mici sunt în sectorul HoReCa, arată cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică, aferente lunii noiembrie.

🔵 Câştigul salarial mediu net din România a ajuns în noiembrie anul trecut la 5615 lei, în creştere cu 123 lei (+2,2%) față de luna octombrie 2025, arată datele Institutului Național de Statistică. Comparativ cu luna noiembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu doar 4,2%. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (12.931 lei) și în activităţi de editare (care include și editarea software), cu o medie de 10.919 lei.

🔵 Cele mai mari salarii medii nete în luna noiembrie, conform INS:

1️⃣ Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice – 12.931 lei
Informaţii şi comunicaţii – 11.294 lei
2️⃣ Activități de editare – 10.919 lei
3️⃣ Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale – 10.634 lei
4️⃣ Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului – 10.400 lei
5️⃣ Transporturi aeriene – 10.309 lei
6️⃣ Fabricarea produselor din tutun – 10.124 lei
7️⃣ Intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii – 9.440 lei
Intermedieri financiare şi asigurări – 9.150 lei
8️⃣ Activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale) – 9.127 lei.
La polul opus, cele mai mici salarii sunt în zona de hoteluri şi restaurante (3.403 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.468 lei).

16/01/2026

🇷🇴România este țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană 9,7%🇪🇺

🔵 Rata anuală a inflaţiei, în luna decembrie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024, a fost de 9,7%, cele mai mari creșteri de preţuri înregistrându-se la energia electrică, cu 60% după eliminarea plafonării. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 10,48%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,75%, potrivit datelor INS.

🔵 La alimente, cele mai mari majorări de preţuri au fost în acest interval la cafea, prețul acesteia majorându-se cu 23,94%. Fructele proaspete s-au scumpit cu 15,19% față de anul trecut, în vreme ce fructele și conservele cu fructe sunt mai scumpe cu 12%. Prețurile din grupa produselor din zahăr, produse zaharoase și miere de albine au crescut cu 14,12%. Alte creșteri substanțiale se constată și la laptele de vacă, 10,96%, la pâine, 10,09%, și la carnea de bovine, 11,80%. Ouăle şi-au mărit tariful în acest interval cu 10,68%. La categoria băuturi alcoolice, prețul berii s-a majorat, în ultimul an, cu 7,27%, iar cel al vinului cu 6,62%.

🔵 În categoria serviciilor, cele mai mari creșteri de prețuri în decembrie 2025 comparativ cu luna similară din 2024 s-au consemnat în cazul biletelor CFR, acestea majorându-se cu 24,40%, urmate de cele ale serviciilor aeriene, cu 18,37%, și cele de igienă și cosmetică, cu 17,65%. Alte creșteri însemnate în această categorie, pe parcursul unui an, s-au înregistrat la serviciile de reparații auto, 14,72%, serviciile de confecţionat şi reparat încălțăminte și îmbrăcăminte, 15,12%. Chiriile au crescut în ultimul an cu 8,63%. În același timp, asistența medicală a devenit mai scumpă cu 13,59%, transportul urban și-a majorat tariful cu 13,75%, iar cel interurban rutier cu 8,86%. Dintre mărfurile nealimentare, scumpirile cele mai însemnate din decembrie continuă să fie cele ale tarifului energiei electrice, care s-a majorat cu 60,91% după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice.

15/01/2026

Cât de mare este tupeul și nesimțirea celor de la PSD?
FOARTE MARE!!!!



Sursă video: Starea Nației

14/01/2026

În ianuarie 2026, partidele politice au primit 14.471.475 lei (aproximativ 2,84 milioane euro) sub formă de subvenții.

Banii au fost alocați astfel:
• PSD: 4.801.515 lei
• AUR: 2.839.211 lei
• PNL: 2.614.110 lei
• USR: 1.855.474 lei
• SOS: 1.234.237 lei
• POT: 994.491 lei
• PMP: 67.932 lei
• FD: 64.505 lei

În paralel, persoanele cu grad ridicat de handicap nu mai beneficiază de scutiri fiscale, persoanele vulnerabile stau la cozi pentru a-și plăti taxele, iar vârstnicii fac economii la căldură, alegând să trăiască în frig.

Diferența dintre privilegii și nevoi reale evidențiază o ruptură clară între discursul public despre austeritate și modul în care sunt cheltuiți banii publici. Această discrepanță accentuează neîncrederea, frustrarea și sentimentul de nedreptate socială.

Sursă info: Autoritatea Electorală Permanentă

Link: 👇🏻

14/01/2026