16/03/2026
Am citit și eu afirmația publică a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care vorbește despre un „miliard de euro pentru seniori” din fonduri europene, prezentat ca alternativă la sprijinul pentru pensionarii cu venituri mici propus prin Pachetul de Solidaritate.
Este o minciună!
Dar cred că, înainte de orice, este nevoie să ne păstrăm bunul-simț atunci când discutăm despre sprijinul acordat persoanelor vulnerabile. A sugera că orice măsură de protecție socială ar avea în spate calcule politice este nedrept față de oamenii care, în această perioadă, au fost cei mai afectați de scumpiri: familiile vulnerabile, pensionarii cu venituri mici, persoanele cu dizabilități sau copiii aflați în dificultate.
Din acest motiv am propus Pachetul de Solidaritate. Nu pentru voturi, ci pentru că realitatea socială o cere. La Ministerul Muncii nu există o hartă a votanților unui partid sau altuia. Există doar oameni care au nevoie de sprijin.
Logica acestui pachet este simplă: un copil cu handicap mediu ar urma să primească un sprijin care crește de la 80 la 199 de lei, o mamă singură cu trei copii de la 273 la 447 de lei, iar un pensionar cu pensie sub 1.500 de lei ar primi un sprijin de 1.000 de lei, în două tranșe, de Paște și de Crăciun. Am ales doar câteva exemple, pentru că tot aici intră și copiii cu handicap accentuat și grav, familiile nevoiașe și pensioanarii cu pensii sub 3000 de lei. Sunt măsuri de sprijin minimale, nu privilegii.
A spune că acestea sunt acordate din interese politice este pur și simplu rușinos.
În ceea ce privește afirmația despre „miliardul de euro pentru seniori”, realitatea este alta.
Suma invocată nu există în forma prezentată public. În cadrul Programului Incluziune și Demnitate Socială (PIDS), program aflat în coordonarea Ministerului Muncii, există o finanțare de aproximativ 815 milioane de euro, dar aceasta nu este destinată exclusiv persoanelor vârstnice.
Această finanțare este dedicată dezvoltării serviciilor comunitare integrate în 2.000 de comunități rurale, reprezentând aproximativ 70% din localitățile rurale din România. Obiectivul general al proiectului este creșterea incluziunii sociale și reducerea sărăciei, prin sprijinirea persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate.
În total, peste 450.000 de persoane vulnerabile vor beneficia de aceste servicii, oameni care trăiesc în sărăcie și care se confruntă cu probleme legate de accesul la servicii sociale, sănătate, educație, locuire sau documente de identitate.
Fondurile vor fi utilizate în funcție de analize de nevoi realizate la nivel local, asumate de primarii celor 2.000 de comunități (apropos, avem semnate contracte cu peste 1450 de primării). De altfel, programul este deja în derulare: au fost efectuate primele plăți, în valoare de 10 milioane de euro, pentru aproximativ 100 de localități.
În același program există și o prioritate dedicată serviciilor pentru persoane vârstnice. Prioritatea P06, cu o alocare de aproximativ 126 milioane de euro pentru servicii precum centre de zi, locuințe sociale sau adaptarea locuințelor. Proiectele aferente sunt deja în implementare sau în evaluare și nu pot fi redirecționate. De aceea este important ca dezbaterea publică să se bazeze pe realitate, nu pe interpretări convenabile.
România are nevoie de investiții în servicii sociale și de programe europene care să reducă sărăcia. Dar are nevoie și de măsuri imediate de sprijin pentru cei mai vulnerabili.
De aceea, Pachetul de Solidaritate rămâne o necesitate socială reală, nu o temă de polemică politică.
