Comisia parlamentara UNESCO

Comisia parlamentara UNESCO Contact information, map and directions, contact form, opening hours, services, ratings, photos, videos and announcements from Comisia parlamentara UNESCO, Political organisation, Palatul Parlamentului, Strada Izvor nr. 2-4, sectorul 5, Bucuresti.

Salvarea, protejarea și promovarea patrimoniului, armonizarea legislației în domeniu și înscrierea bunurilor culturale românești în Patrimoniul Mondial al Umanității sunt principalele preocupări ale Comisiei parlamentare UNESCO.

🏛️O nouă înscriere pe Lista Tentativă UNESCO: Peștera Coliboaia🇷🇴Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri ale Paleo...
13/05/2026

🏛️O nouă înscriere pe Lista Tentativă UNESCO: Peștera Coliboaia

🇷🇴Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri ale Paleoliticului Superior din Europa, Peștera Coliboaia a rămas ascunsă timp de peste 30.000 de ani în Munții Bihorului. Un loc aproape sigilat de natură, care păstrează cele mai vechi opere de artă aurignaciană (Homo sapiens) din Europa de Est și unele dintre cele mai vechi realizate vreodată pe continent.

⛰️ Pe pereții „Galeriei de Desene”, la aproximativ 700 de metri în interiorul peșterii, se află desene realizate cu cărbune, înfățișând zimbri, urși, rinoceri, cai și alte figuri. Aceste imagini sunt comparabile cu cele din celebra Peștera Chauvet și sunt considerate printre cele mai valoroase exemple de artă aurignaciană din Europa - una dintre primele forme de expresie artistică ale oamenilor moderni.

⭕️Dar Coliboaia impresionează nu doar prin vechimea ei, ci și prin senzația aproape imposibil de descris că locul păstrează încă prezența oamenilor care au intrat acolo în Paleolitic. 🔥Urmele torțelor se văd și astăzi pe pereți, iar urmele de fum, semnele pașilor și gesturile lor au rămas aproape intacte, conservate într-un spațiu protejat de natură timp de milenii.
🔸Specialiștii cred că aceste zone decorate nu erau spații obișnuite. Accesul era dificil chiar și atunci, ceea ce sugerează că aveau o semnificație aparte - posibil locuri ritualice sau sacre, rezervate unor membri ai comunităților preistorice.
Descoperirea este cu atât mai fascinantă cu cât peștera a rămas aproape necunoscută până târziu în secolul XX. Deși documentată pentru prima dată în 1863, explorările importante au început abia după 1975, când speologii au reușit să depășească primele sifoane. În 1981 a fost traversat și al treilea sifon, considerat până atunci imposibil de trecut, iar accesul către galeriile adânci ale peșterii a devenit posibil. În 2009, o echipă care cerceta urmele de gheare ale urșilor de cavernă a observat pe pereți desene realizate cu cărbune negru. Un an mai târziu, experții Jean Clottes și Bernard Gély au confirmat autenticitatea acestora și apartenența lor la perioada aurignaciană.

🍀Poate că tocmai asta vorbește cel mai bine despre valoarea universală excepțională a Coliboaiei: faptul că, pentru câteva clipe, îi putem privi pe unii dintre primii oameni ai Europei nu doar ca vânători ai preistoriei, ci ca oameni care simțeau, observau și voiau să lase ceva în urmă.

🇷🇴Iar faptul că un asemenea loc există în România este, fără îndoială, extraordinar.

🤝Mulțumiri specialiștilor și tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui dosar depus de Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului și Muzeul Țării Crișurilor.

👉Alte detalii despre dosar în comentarii.
————————————-
Credit foto: Andrei Posmoșanu

🇷🇴O nouă înscriere pe Lista Indicativă UNESCO ⭕️România a înscris oficial pe Lista Indicativă UNESCO, în aprilie 2026, d...
11/05/2026

🇷🇴O nouă înscriere pe Lista Indicativă UNESCO

⭕️România a înscris oficial pe Lista Indicativă UNESCO, în aprilie 2026, dosarul „Peisajul Monahal Vânători-Neamț”, un teritoriu de o valoare spirituală, culturală și naturală excepțională.

🔹Dosarul reunește unele dintre cele mai importante mănăstiri ale Moldovei istorice: Neamț, Secu, Sihăstria, Sihla, Agapia, Văratec și Nechit — locuri care păstrează, de secole, tradiția monahală, patrimoniul religios și legătura profundă dintre comunitate, credință și natură.

🏛️Mănăstirea Neamț, cunoscută drept „Marea Lavră a Moldovei”, a avut o influență majoră asupra culturii și arhitecturii ortodoxe din spațiul românesc, devenind model pentru numeroase biserici ridicate în secolele următoare, inclusiv pentru unele dintre cele înscrise astăzi în Patrimoniul Mondial UNESCO, în cadrul ansamblului „Bisericile din nordul Moldovei”.

📖Bibliotecile și muzeele mănăstirilor istorice de la Neamț, Secu, Văratec și Agapia păstrează adevărate comori ale patrimoniului spiritual românesc: manuscrise vechi, miniaturi, icoane, cărți rare și obiecte religioase de o valoare culturală și istorică excepțională. Numeroși călugări și călugărițe, canonizați ulterior de Biserica Ortodoxă, au viețuit odinioară în mănăstirile, schiturile și chiliile săpate în stâncă, ascunse în dealurile și munții împăduriți din zona Vânători-Neamț.
🙏Astăzi, moaștele lor sfinte sunt cinstite în biserici ortodoxe din întreaga lume.

⭕️Peisajul Monahal Vânători-Neamț se suprapune peste parcul natural cu același nume, arie protejată din 1999 și parte a rețelei Natura 2000. Cu păduri vaste, ecosisteme aproape nealterate și o biodiversitate remarcabilă, parcul reprezintă una dintre cele mai valoroase zone naturale ale României. Tot aici se află și unul dintre cele mai importante habitate pentru zimbrul european, specie emblematică pentru conservarea patrimoniului natural.

🇷🇴Această înscriere reprezintă un pas important pentru recunoașterea internațională a unui loc în care patrimoniul cultural și natura au evoluat împreună, păstrând vie o parte profundă din identitatea României.

🤝Mulțumiri tuturor instituțiilor, specialiștilor, comunităților monahale, experților și partenerilor care au făcut posibil acest demers important pentru recunoașterea și protejarea unui spațiu cu o valoare spirituală, culturală și naturală excepțională.

Mai multe detalii în primul comentariu.
—————————-
Credit foto: Cristian Irimia

Mesajul doamnei deputat Dumitrița Gliga, președintele Comisiei pentru relația cu UNESCO, cu ocazia Zilei Naționale a Por...
10/05/2026

Mesajul doamnei deputat Dumitrița Gliga, președintele Comisiei pentru relația cu UNESCO, cu ocazia Zilei Naționale a Portului Tradițional:

🇷🇴„Portul tradițional românesc nu are nevoie de o singură zi ca să fie celebrat. Are nevoie să fie înțeles, purtat și prețuit, zi de zi.

❤️Port cu drag costumul românesc și îl privesc ca pe o moștenire vie, lăsată nouă de bunicii și părinții care ne-au crescut și ne-au învățat ce înseamnă să aparții unui loc.
🪡 În fiecare cămașă, în fiecare catrință, în fiecare cusătură se adună timp, răbdare, credință și bucurie, într-un limbaj tăcut, dar atât de puternic. Sunt semne care ne adună și ne țin împreună. Florile, plantele, bradul, pomul vieții și alte semne cusute pe cămăși vorbesc despre forță, frumusețe și viață, în forma ei cea mai curată.
🔸Sunt valori după care mă ghidez și pe care încerc, zi de zi, să le transmit și băieților mei. Cred că identitatea, iubirea pentru ceea ce suntem și respectul pentru rădăcinile noastre se învață întâi acasă, în lucrurile simple, trăite împreună, iar cel mai frumos lucru este atunci când copiii cresc simțind firesc această legătură cu ceea ce au moștenit.

🇷🇴Ziua Națională a Portului Tradițional este despre recunoașterea identității noastre și despre felul în care aceasta merge mai departe, păstrată cu răbdare, credință și drag în fiecare familie.

⭕️Este, în același timp, și o alegere: să purtăm costumul românesc cu respect, să păstrăm mai departe frumusețea lui și să îl așezăm firesc în viața noastră, așa cm l-am primit - cu suflet.”

🇷🇴În Anul Brâncuși 150, Peștișaniul a fost prezent la Paris🔹Prezența Peștișaniului la manifestările dedicate Zilei Europ...
09/05/2026

🇷🇴În Anul Brâncuși 150, Peștișaniul a fost prezent la Paris

🔹Prezența Peștișaniului la manifestările dedicate Zilei Europei, organizate de Primăria Parisului, împreună cu Reprezentanța Comisiei Europene în Franța și Biroul de Informare al Parlamentului European, are o semnificație aparte în anul în care România îl omagiază pe Constantin Brâncuși la 150 de ani de la nașterea sa.
🔸Este mai mult decât o acțiune de promovare, este un pas important pentru vizibilitatea locului în care s-a născut marele sculptor, pentru promovarea comunei Peștișani ca destinație turistică și culturală și pentru felul în care România își pune în valoare patrimoniul cultural.
🏛️Standul României, realizat de Asociația Discover Peștișani și Asociația Română pentru Sprijin și Dezvoltare Paris, în parteneriat cu Primăria Comunei Peștișani, a adus la Paris o parte din patrimoniul nostru cultural și din povestea lui Brâncuși.
⭕️Acesta s-a bucurat și de vizita Primarului Parisului, domnul Emmanuel Grégoire, a Excelenței Sale, doamna Ioana Bivolaru, ambasador al României în Franța, precum și a ministrului delegat pentru afaceri europene, Benjamin Haddad.

🇷🇴La 150 de ani de la nașterea sa, Brâncuși rămâne unul dintre acei oameni rari care nu aparțin doar unei țări, ci patrimoniului cultural universal. Iar Parisul, orașul în care opera lui a schimbat pentru totdeauna istoria artei moderne, continuă să îi poarte numele cu respect.

⭕️ Mai multe detalii găsiți pe pagina Asociației Discover Peștișani.

🌸 Găteala tivurilor: frumusețea detaliilor de pe cămașa românească🧵 În drumul său spre UNESCO, dosarul multinațional „Oy...
09/05/2026

🌸 Găteala tivurilor: frumusețea detaliilor de pe cămașa românească

🧵 În drumul său spre UNESCO, dosarul multinațional „Oya / Găteala tivurilor” (România, Turcia și Albania) ne aduce mai aproape de una dintre cele mai fine și mai puțin cunoscute expresii ale patrimoniului textil tradițional.

🤍 De multe ori, privim costumul popular și vedem broderia, altița, culorile sau motivele cusute. Dar frumusețea stă și în micile detalii. Iar dantelăriile delicate sunt “acel ceva” care schimbă totul.

🪡 În lumea satului românesc, marginile cămășilor, ale mânecilor sau ale maramelor nu rămâneau niciodată neterminate. Găteala tivurilor transforma simpla margine de pânză într-o adevărată dantelărie, lucrată cu acul, cu croșeta sau prin tehnici mixte, uneori atât de fine încât păreau bijuterii textile.

📍 În România, această tehnică se remarcă printr-o mare diversitate regională, atât la nivel tehnic, cât și ornamental. În estul și sudul țării apare pe cămășile bătrânești, femeiești și bărbătești, cu croi de tip tunică, decorate cu colțișori și cheițe elaborate. În Arad, Bihor și Sălaj se disting spăcelele cu cheițe late, lucrate cu acul. În centrul și nordul Transilvaniei, dar și în unele zone din Banat și Oltenia, întâlnim terminații de mâneci bogat ornamentate, realizate cu croșeta ori prin tehnici mixte, uneori policrome. În sudul Transilvaniei și nordul Munteniei apar cheițele pentru clin, cu mici noduri dispuse de-a lungul mânecii, executate prin tehnici combinate cu acul. Iar în Dobrogea, în comunitățile turco-tătare, tehnica poartă chiar numele de Oya, denumită astfel și în Turcia, păstrând legătura vie dintre patrimoniul românesc și marile tradiții culturale ale spațiului oriental.

✨ Nu era doar un ornament. Era răbdare, migală și frumusețe puse într-un lucru făcut pentru viață. O formă prin care femeile își arătau priceperea, sensibilitatea și felul de a da valoare fiecărui detaliu.

🔸Poate tocmai de aceea, o cămașă sau altă piesă de port nu era considerată cu adevărat „gata” până când marginile ei nu erau împodobite cu această dantelă delicată.

🏛️ Iar dacă acest element va fi înscris în patrimoniul UNESCO, nu va fi doar recunoașterea unei tehnici textile de mare finețe, ci și un omagiu adus femeilor care au transformat firul, acul și răbdarea în artă.🍀

📸 Aveți în lada de zestre, prin casă sau în familie cămăși, marame ori alte piese de port românesc împodobite cu astfel de cheițe, găteli ale tivurilor, dantelării cusute cu acul?

🤍 Ne-ar bucura să le vedem și să descoperim împreună frumusețea acestor detalii care spun atât de multe despre răbdarea și măiestria femeilor de altădată.
————————————
Sursa foto: Semne Cusute

🔸Un pas important pentru patrimoniul preistoric al Europei: 𝐂𝐢𝐯𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐂𝐮𝐜𝐮𝐭𝐞𝐧𝐢-𝐓𝐫𝐲𝐩𝐢𝐥𝐥𝐢𝐚 a fost înscrisă ca poziție s...
08/05/2026

🔸Un pas important pentru patrimoniul preistoric al Europei: 𝐂𝐢𝐯𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐂𝐮𝐜𝐮𝐭𝐞𝐧𝐢-𝐓𝐫𝐲𝐩𝐢𝐥𝐥𝐢𝐚 a fost înscrisă ca poziție serială transnațională pe Lista Indicativă UNESCO a României, Republicii Moldova și Ucrainei.

🔹Demersul este realizat în baza Memorandumului semnat între ministerele culturii din cele trei țări, în 2025, și vizează unul dintre cele mai importante fenomene culturale ale preistoriei europene, cu potențială valoare universală excepțională.

⭕️Prezentă pe un areal de aproape 200.000 km², în perioada 5000–3300 î.Hr., Civilizația Cucuteni-Trypillia este cunoscută pentru ceramica pictată, figurinele antropomorfe și zoomorfe, dar și pentru impresionantele sale așezări și complexitatea vieții spirituale și sociale.

🤝Mulțumiri echipei științifice și specialiștilor din România, Republica Moldova și Ucraina, care au contribuit la această primă etapă esențială în drumul spre Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

👉Detalii în primul comentariu.

———————————————
📸 Sursa foto: Institutul Național al Patrimoniulu

❓ Știați că între ceramica de Horezu și cămașa românească există o legătură mai mare decât pare la prima vedere? 🏺 Deși...
08/05/2026

❓ Știați că între ceramica de Horezu și cămașa românească există o legătură mai mare decât pare la prima vedere?

🏺 Deși una se face din pământ, iar cealaltă din pânză, ambele păstrează același fel de a înțelege frumusețea: nimic făcut doar pentru decor, ci lucruri create pentru viața de zi cu zi și lucrate cu atenție până la cel mai mic detaliu.

🪡 Pe vasele de Horezu și pe cămășile românești regăsim aceleași semne vechi: cocoșul, spirala, pomul vieții, spicul de grâu, soarele sau linia valului. Nu au apărut întâmplător și nici doar pentru a umple un spațiu. Sunt simboluri care au circulat din mână în mână și au rămas parte din memoria noastră culturală.

🎨 Există ceva asemănător între gestul olarului care trasează liniile pe lut și răbdarea cu care este cusută o cămașă. Aceeași precizie. Aceeași rânduială. Același respect pentru lucru bine făcut.

🏛️ Poate tocmai de aceea ceramica de Horezu și cămașa românească se potrivesc atât de firesc una lângă alta: pentru că vin din aceeași lume. O lume în care frumusețea nu era separată de viața de zi cu zi, ci făcea parte din ea.

🤍 Fie că ținem în mâini un vas de lut sau purtăm o cămașă, ducem mai departe ceva construit în sute de ani de răbdare, memorie și pricepere.

🏺 Aveți acasă ceramică de Horezu?

👩‍🎨 Cunoașteți un olar sau un meșteșugar care duce mai departe acest meșteșug?

📸 Haideți să îi facem cunoscuți și să arătăm mai departe frumusețea acestei lumi care încă există.
——————-
Sursa foto: Muzeul Astra
——————

🎶 Seria noastră ajunge astăzi la o formă de patrimoniu care nu se vede, ci se simte și se aude: doina.🧵 Nu este un obiec...
06/05/2026

🎶 Seria noastră ajunge astăzi la o formă de patrimoniu care nu se vede, ci se simte și se aude: doina.

🧵 Nu este un obiect.
🪡 Nu este un meșteșug.
🤲 Nu este ceva ce poți atinge.
🏛️ Nu este un lucru de așezat într-o vitrină.

🇷🇴 Și totuși, face parte din aceeași lume care ne-a format, de la sat până la oraș.

🎵 Doina, una dintre cele mai vechi și profunde forme de expresie ale românilor, este un cântec liber, personal, improvizat, care nu se învață după reguli, ci se trăiește.

🌍 Recunoscută de UNESCO în 2009 ca element de patrimoniu imaterial, doina rămâne o formă vie prin care omul spune ceea ce altfel nu poate transmite.
🌾 Se cântă în liniște sau în mijlocul lumii, acasă, pe câmp, la muncă, la necaz ori la răgaz. Nu are nevoie de scenă, pentru că ține de om și de viața lui.
🔹Adună bucurii și tristeți, singurătate, iubire, neliniște. Dar, mai ales, adună dor.
💭 Dorul - acel ceva pe care nu îl putem traduce cu adevărat și nici explica pe deplin altor popoare.
🎶 Iar în doină, dorul își găsește poate locul cel mai firesc.

📍 Așa cm portul, obiceiurile sau meșteșugurile diferă de la o regiune la alta, și doina se schimbă. Dar esența rămâne aceeași.
👂 Poate că, înainte să încercăm să explicăm patrimoniul, ar trebui mai întâi să învățăm să-l ascultăm.Pentru că patrimoniul nu înseamnă doar ceea ce vedem. Înseamnă și ceea ce se aude. Și ceea ce rămâne în om după ce cântecul se oprește.

❓ Ați ascultat vreodată o doină care să vă rămână în suflet?
❓ Sau poate știți o doină veche, rar auzită, din locul vostru?
🤝 Dacă da, spuneți-ne despre ea. Sau împărtășiți-o cu noi.

——————————————
Sursa foto: Institutul Național al Patrimoniului

05/05/2026

💃 Continuăm periplul nostru și ne oprim, firesc, la Ritualul Călușului, acolo unde portul românesc prinde viață prin dans, prin ritm și prin oameni.

🌿 Celebrat în Săptămâna Rusaliilor, Călușul aparține unui timp de trecere: clipa dintre primăvară și vară, când lumea satului credea că văzutul și nevăzutul se apropie mai mult decât de obicei. Iar dansul nu este doar spectacol, ci apărare, vindecare și rânduială ✨.

🇷🇴 Primul element de patrimoniu imaterial al României recunoscut de UNESCO, în 2008, Călușul spune simplu ceva ce astăzi uităm ușor: costumul tradițional nu este purtat la întâmplare. Ține de un moment, de un loc și de o logică a vieții de zi cu zi, pe care oamenii o știu firesc.

🔔 Costumul călușarilor nu este ales „ca să arate bine”. Este construit pentru dans, pentru ritm, pentru ceea ce se întâmplă acolo. Cămașa brodată, pălăria împodobită, brâul strâns, clopoțeii prinși la picioare - fiecare piesă lucrează împreună cu mișcarea.
Îl vezi și îl auzi în același timp.
🧵 Ce spune, de fapt, costumul în ritualul călușului:

🔸Cămașa albă, bogat ornamentată, vorbește despre curățenie și apartenență;
🔸Pălăria împodobită (cu panglici, flori, uneori oglinzi) face fiecare călușar recognoscibil și dă forță vizuală întregii cete;
🔸Brâul ține corpul „adunat”, dă stabilitate și ritm mișcării;
🔸Clopoțeii prinși la picioare nu sunt doar sunet, ci parte din dans;
🔸Accesoriile (bâte, steag, alte însemne) definesc rolurile în ceată și dau coerență întregii desfășurări.

🤍 Dansul călușarilor, cu sărituri energice, bătăi de picior și o precizie care te ține cu ochii pe el, nu este doar moment. Este trăit ca o formă de vindecare. De Rusalii, călușarii merg din casă în casă și duc cu ei energie, încredere și liniște.

✨ Și poate aici e cheia: tradițiile românești merg mai departe pentru că sunt trăite și păstrate vii, de la un om la altul.

⭕️ Mai departe nu mergem doar cu ce spunem noi, ci cu poveștile voastre.

Dacă ați întâlnit călușarii - într-un sat, la o sărbătoare, în copilărie - spuneți-ne cm a fost.

👉 Dacă vreți să vedeți cm arată acest ritual dincolo de poveste, am lăsat în primul comentariu dosarul UNESCO.
——————————————-
Sursa video: UNESCO

05/05/2026

💃 Continuăm periplul nostru și ne oprim, firesc, la Ritualul Călușului, acolo unde portul românesc prinde viață prin dans, prin ritm și prin oameni.

🌿 Celebrat în Săptămâna Rusaliilor, Călușul aparține unui timp de trecere: clipa dintre primăvară și vară, când lumea satului credea că văzutul și nevăzutul se apropie mai mult decât de obicei. Iar dansul nu este doar spectacol, ci apărare, vindecare și rânduială ✨.

🇷🇴 Primul element de patrimoniu imaterial al României recunoscut de UNESCO, în 2008, Călușul spune simplu ceva ce astăzi uităm ușor: costumul tradițional nu este purtat la întâmplare. Ține de un moment, de un loc și de o logică a vieții de zi cu zi, pe care oamenii o știu firesc.

🔔 Costumul călușarilor nu este ales „ca să arate bine”. Este construit pentru dans, pentru ritm, pentru ceea ce se întâmplă acolo. Cămașa brodată, pălăria împodobită, brâul strâns, clopoțeii prinși la picioare - fiecare piesă lucrează împreună cu mișcarea.
Îl vezi și îl auzi în același timp.
🧵 Ce spune, de fapt, costumul în ritualul călușului:

🔸Cămașa albă, bogat ornamentată, vorbește despre curățenie și apartenență;
🔸Pălăria împodobită (cu panglici, flori, uneori oglinzi) face fiecare călușar recognoscibil și dă forță vizuală întregii cete;
🔸Brâul ține corpul „adunat”, dă stabilitate și ritm mișcării;
🔸Clopoțeii prinși la picioare nu sunt doar sunet, ci parte din dans;
🔸Accesoriile (bâte, steag, alte însemne) definesc rolurile în ceată și dau coerență întregii desfășurări.

🤍 Dansul călușarilor, cu sărituri energice, bătăi de picior și o precizie care te ține cu ochii pe el, nu este doar moment. Este trăit ca o formă de vindecare. De Rusalii, călușarii merg din casă în casă și duc cu ei energie, încredere și liniște.

✨ Și poate aici e cheia: tradițiile românești merg mai departe pentru că sunt trăite și păstrate vii, de la un om la altul.

⭕️ Mai departe nu mergem doar cu ce spunem noi, ci cu poveștile voastre.

Dacă ați întâlnit călușarii - într-un sat, la o sărbătoare, în copilărie - spuneți-ne cm a fost.

👉 Dacă vreți să vedeți cm arată acest ritual dincolo de poveste, am lăsat în primul comentariu dosarul UNESCO.
——————————————-
Sursa video: 100064966710803:2048:UNESCO partea 7

Address

Palatul Parlamentului, Strada Izvor Nr. 2-4, Sectorul 5
Bucureşti

Telephone

+40214141177

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Comisia parlamentara UNESCO posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to Comisia parlamentara UNESCO:

Shortcuts

Share

Category