10/07/2025
COMUNICAT DE PRESĂ
Date statistice privind pensiile de serviciu şi veniturile nete
În continuarea datelor prezentate în cursul zilei de 09 iulie, faţă de campania mediatică de dezinformare privind pensiile şi veniturile judecătorilor şi procurorilor, în vederea corectei informări a societăţii, atât cu privire la vârsta medie de pensionare a magistraţilor, evoluţia acesteia în raport de modificările legislative, cât şi cu privire la venitul net al judecătorilor, Consiliul prezintă următoarele date:
1.Dacă la nivelul anului 2021, vârsta medie de pensionare la judecători era de aproximativ 54 de ani, după iniţierea şi adoptarea legislaţiei care a modificat vârsta de pensionare a magistraţilor, începând cu anul 2022, vârsta medie de pensionare a scăzut la aproximativ 52 de ani, pe fondul instabilităţii normative din această perspectivă.
Contrar celor exprimate în spaţiul public, în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani, comparativ cu perioada de maximă stabilitate legislativă când, la nivelul anilor 2010 – 2011, vârsta medie de pensionare era de peste 58 de ani la judecători.
Aşadar, în ceea ce priveşte vârsta medie de pensionare la magistraţi, din datele statistice reiese că pentru procurori aceasta este de aproximativ 55 de ani în intervalul de timp 2010 - 2025, iar pentru judecători vârsta medie de pensionare este de aproximativ 56 de ani în acelaşi interval de timp.
Astfel, statistic se poate observa că instabilitatea legislativă şi repunerea în discuţie în mod recurent a vârstei de pensionare a determinat din ce în ce mai mulţi judecători şi procurori să ia decizia de a se pensiona.
De altfel, reamintim că pe fondul discuţiilor generate de măsurile din planul de guvernare pe acest segment, respectiv creşterea bruscă a vârstei de pensionare de la 60 de ani, cât este prevăzut în prezent prin etapizarea reglementată de Legea nr. 282/2023, la 65 de ani, în ultimele săptămâni au fost formulate peste 60 de cereri de pensionare de către judecători şi procurori.
Mai mult, până la finalul anului îndeplinesc condiţiile de pensionare 628 de judecători, reprezentând peste 14% dintre judecătorii în funcţie, 550 dintre aceştia fiind de la instanţele superioare, respectiv ÎCCJ, curţi de apel şi tribunale.
În ceea ce priveşte profesia de procuror, în prezent au vocaţie la pensionare 233 de procurori din 2360 în activitate, reprezentând aproximativ 10% din totalul celor în funcţie.
Această instabilitate a statutului magistraţilor conduce treptat la generarea unor efecte iremediabile pe termen scurt la nivelul sistemului judiciar, în condiţiile unui deficit actual de 667 de posturi de judecător şi 700 de posturi de procuror, concursurile pentru ocuparea directă a acestora fiind blocate prin act normativ.
La acestea se pot adăuga, în perioada următoare, posturile vacantabile prin pensionare, respectiv 861 de posturi de judecător şi procuror, ducând la un total de 2227 de posturi vacante de magistrat la nivelul sistemului judiciar, reprezentând aproximativ 28% din schema de personal.
Pe de altă parte, pe termen scurt, creşterea numărului de posturi vacante la 716, atât pentru judecători, cât şi pentru procurori, defalcat, în câteva săptămâni, conduce la o blocare iminentă a instanţelor de judecată şi parchetelor de pe lângă acestea, cu consecinţa afectării directe a cetăţenilor din perspectiva duratei rezonabile de soluţionare a cauzei.
2. În ceea ce priveşte cuantumul pensiei de serviciu, prin Legea nr. 282/2023 s-au corectat anomaliile anterioare, astfel încât pensia de serviciu nu mai depăşeşte salariul net în plată. Situaţiile punctuale care se mai pot întâlni provin din reglementarea anterioară anului 2023, aceste persoane îndeplinind condiţiile de pensionare în temeiul legislaţiei vechi.
3. Din totatul celor 5068 de judecători în funcţie, 2315 judecători, reprezentând aproximativ 45%, activează la judecătorii. Salariul net al unui judecător la judecătorie se situează în intervalul 6990 lei/net pentru un judecător stagiar, 10.486 lei/net pentru un judecător de judecătorie în primii ani de carieră şi ajunge, după 20 de ani vechime în funcţie, până la suma de 16.157 lei/net la judecătorie.
La instanţele şi parchetele superioare, spre exemplu, un judecător de curte de apel sau un procuror de la parchetul de pe lângă curtea de apel, are un venit net de 16.309 lei şi poate ajunge, după 20 de ani vechime în funcţie, la maxim 20.345 lei/net. La nivelul curţilor de apel activează 930 de judecători, respectiv aproximativ 18% din totalul judecătorilor în funcţie.
Astfel, raportul dintre venitul brut al unui judecător definitiv, recent încadrat la judecătorie, și venitul mediu brut pe economie, conform INS, este 1.90, similar indicelui mediu european pentru salariile judecătorilor la început de carieră, potrivit celor mai recente date publicate de CEPEJ (tot 1.90).
Concluzionând, în contextul unor prefigurate modificări legislative care nu vor afecta doar sistemul judiciar, ci se vor reflecta în primul rând asupra societăţii, în ceea ce priveşte accesul la justiţie şi durata rezonabilă de soluţionare a cauzelor, Consiliul rămâne fidel şi constant informării corecte a cetăţenilor.
Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal
