File de Goești

File de Goești Trecutul unei localități, prezentul unei comunități.

Astăzi discutăm despre... ștampila Primăriei comunei Lungani din anul 1919Continuăm să scoatem la lumină trecutul comune...
31/05/2026

Astăzi discutăm despre... ștampila Primăriei comunei Lungani din anul 1919

Continuăm să scoatem la lumină trecutul comunei noastre! Astăzi vă prezentăm o piesă rară de istorie administrativă din imaginea atașată acestei postări: amprenta originală a ștampilei Primăriei Comunei Lungani, aplicată pe un document din 18 iunie 1919. Această ștampilă a fost descoperită în dosarul oficial privind expropierea Moșiei Goești, întocmit în contextul Reformei Agrare din 1921. Observăm că Lungani se afla, la momentul aplicării ștampilei pe acest act, în Plasa Sinești.

De asemenea, mai sus putem observa un mic fragment din semnătura primarului din acea perioadă, pe nume Roman Ion. El este cel care a gestionat primele măsuri locale premergătoare marii împroprietăriri a țăranilor de după Primul Război Mondial. Despre dumnealui vom publica mai multe după ce vom reuși să obținem mai multe informații.

Sursă document: Arhivele Naționale ale ROMÂNIEI, dosarul de „Corespondență privind exproprierea moșiei Goești, comuna Lungani, proprietatea Luciliu și Eugen N. Ștefănescu”, Cota UD: BU-F-00396-5-15-96.

Schița originală a Moșiei Goești din anul 1921Astăzi vă prezentăm un document de o valoare inestimabilă, extras direct d...
27/05/2026

Schița originală a Moșiei Goești din anul 1921

Astăzi vă prezentăm un document de o valoare inestimabilă, extras direct de la Arhivele Naționale Istorice Centrale: schița de plan originală a Moșiei Goești. Documentul face parte din dosarul oficial de expropriere deschis în baza Reformei Agrare din 1921.

În aceste documente putem observa:

- Localizarea conacului (a Casei Delavrancea)
- Localizarea grădinii proprietarilor (acel parc englezesc, mai exact parcul dendrologic unde se aflau specii exotice de copaci, printre care și Salcâmul lui Delavrancea, sub care el a scris „Trilogia Moldovei”)
- Localizarea viei pe care Mișu (Mihail) Ștefănescu o avea, după cm știm el a fost un viticultor recunoscut.

Aceste hărți, alături de dosarul de expropriere, vor face parte din viitoarea monografie dedicată satului Goești, cu capitole dedicate familiei Ștefănescu și Casei Delavrancea.

De asemenea, salvarea conacului rămâne în continuare prioritatea noastră și continuăm dialogul cu instituțiile competente pentru a reuși să redăm satului Goești demnitatea.

Sursa documente: Arhivele Naționale ale României

08/05/2026

Felicitări pentru descoperirea tezaurului din Epoca Fierului pe raza comunei noastre!

Este o mândrie să vedem cm pământul Lunganului își scoate la lumină bogăția. Această descoperire confirmă încă o dată potențialul istoric uriaș al zonei, început cu Necropola tumulară „Lutărie”/„Est de sat” din Crucea și continuat cu istoria boierească (Ureche, Cantacuzino-Pașcanu, Suțu, Ștefănescu etc.)de la Goești, dar și cu cea de la Lungani (prin conacul familiei boierului Constantin Cerchez, construit în 1864 - sediul fostei primării).

Suntem martorii unei moșteniri care traversează mileniile. Avem datoria ca, împreună, să protejăm tot ce înseamnă istorie în comuna noastră, de la tezaurele din pământ, la monumentele de la suprafață!

Din nou despre satul Goești - Școala satului și întemeierea saRăsfoind arhivele ziarului „Lumea” din anul 1924 am dat pe...
27/04/2026

Din nou despre satul Goești - Școala satului și întemeierea sa

Răsfoind arhivele ziarului „Lumea” din anul 1924 am dat peste această știre referitoare la donația terenului unde avea, ulterior, să se ridice clădirea școlii din Goești. Mai exact, în urmă cu 102 ani, Mișu Ștefănescu, proprietarul moșiei Goești și a Conacului de la Goești („Casa Delavrancea” în L.M.I.), făcea acest gest nobil, de a dona terenul necesar pentru construcția școlii din sat.

Într-o perioadă în care educația era singura șansă a copiilor de la țară, familia Ștefănescu a ales să renunțe la o parte din pământul său pentru ca bunicii și străbunicii noștri să aibă unde învăța carte.

Astfel de documente ne ajută să înțelegem cm s-a clădit lumea ce ne înconjoară, în acest caz școala satului. Este o dovadă de respect față de trecutul nostru și un motiv de mândrie să știm că școala noastră are o istorie de peste un secol, clădită prin bunăvoință.

Din nou despre Goești - o latură mai puțin cunoscută - astăzi vorbim despre Târgul GoeștiAceastă pagină din 20 iunie 184...
21/04/2026

Din nou despre Goești - o latură mai puțin cunoscută - astăzi vorbim despre Târgul Goești

Această pagină din 20 iunie 1840, păstrată în Arhivele Naționale din Iași, ne dezvăluie o latură mai puțin cunoscută a moșiei Goești. Proprietarul de atunci, Beizadeaua Iorgu Suțu (fiu de domnitor), scria direct Vistieriei Moldovei pentru a cere un privilegiu important: transformarea satului într-un punct central pentru schimburile comerciale din zonă.

Argumentul lui Iorgu Suțu era simplu și practic: singurul târg din apropiere era cel de la Târgu Frumos, iar distanța mare îi împiedica pe localnici să facă „alișveriș” (comerț).

Astfel, el propunea un calendar destul de interesant, cu târg în fiecare duminică și șase iarmaroace mari pe an, fixate în jurul unor sărbători importante:

• 25 martie (Bunavestire)
• 21 mai (Sf. Împărați Constantin și Elena)
• 20 iulie (Sf. Prooroc Ilie)
• 15 august (Sântămăria Mare)
• 29 august (Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul)
• 26 octombrie (Sfântul Dumitru)

Sursa document: Arhivele Naționale Iași (SJANIS)

Astăzi celebrăm memoria lui Barbu Ștefănescu Delavrancea (11 aprilie 1858 – 29 aprilie 1918)La 168 de ani de la nașterea...
11/04/2026

Astăzi celebrăm memoria lui Barbu Ștefănescu Delavrancea (11 aprilie 1858 – 29 aprilie 1918)

La 168 de ani de la nașterea marelui scriitor, orator și om politic, numele său rămâne strâns legat de inima satului nostru. Conacul de la Goești, cunoscut drept „Casa Delavrancea”, nu este doar un morman de cărămizi, ci un simbol al culturii naționale care a găsit refugiu în liniștea Moldovei.

În timp ce noi cercetăm arhivele și ne mândrim cu moștenirea lăsată de cel care a scris „Apus de soare”, realitatea din teren ne doare. La Goești, viitorul culturii depinde de cât de repede înțelegem că un monument distrus este o pagină smulsă definitiv din istoria neamului nostru.

Continuăm să documentăm, monitorizăm și să protejăm, pentru că „File de Goești” este despre respect, nu despre indiferență.

La mulți ani Delavrancea!

Astăzi vă prezentăm un document care ne ajută să înțelegem mai bine transformările prin care a trecut comunitatea noastr...
07/04/2026

Astăzi vă prezentăm un document care ne ajută să înțelegem mai bine transformările prin care a trecut comunitatea noastră în perioada comunistă.

Este vorba despre o adresă din 3 martie 1953 (fix acum 73 de ani!), trimisă de conducerea Gospodăriei Agricole Colective (G.A.C.) „I.L. Caragiale” din Lungani către Tovarășul Președinte al Sfatului Popular Lungani.

Acest act ne transmite faptul că G.A.C. (colectivul) avea nevoie urgentă de 20 de hectare de teren (fânețe și arabil) pentru a asigura hrana animalelor: 200 de oi, 200 de păsări, 60 de porci și vitele de muncă. Documentul poartă amprenta epocii, terminându-se cu lozinca: „Trăiască lupta pentru pace!”.

Sursă: Arhivele Naționale Iași
(Poza a fost preluată de pe pagina de Facebook a domnului Sergiu Enea)

29/03/2026

O bucurie în plus după experiența de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a fost ocazia de a sta de vorbă cu echipa TVR Iași, în cadrul concursului „Istoria în licee - Nicolae Iorga”.

Am profitat de acest moment pentru a duce mesajul nostru mai departe: Goeștiul are o istorie imensă, care merită salvată și povestită. Am vorbit despre cercetarea mea și despre starea actuală a Casei Delavrancea, dar am adus aminte și de faptul că Barbu Ștefănescu Delavrancea a scris „Trilogia Moldovei” între 1908-1909 la acest conac.

Address

Goesti

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when File de Goești posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share