La data de 23 martie 2013, după Convenția Națională a Partidului Democrat-Liberal (PDL) pentru alegerea conducerii, președintele României, Traian Băsescu a anunțat printr-un mesaj postat pe Facebook că se desparte de PDL, acuzând fraudarea rezultatului votului de către echipa lui Vasile Blaga pentru ca acesta să fie reales președintele PDL, preferata lui fiind Elena Udrea. Astfel, susținătorii lui
Băsescu au lansat la data de 26 martie 2013, Fundația Mișcarea Populară. Pe 18 mai 2013, conducerea fundației a anunțat că inițiează un sondaj privind transformarea în partid a organizației. Pe 25 mai 2013, s-au anunțat rezultatele sondajului: 58% din voturi pentru co-existența fundației și partidului, 31% pentru transformarea fundației în partid și 11% pentru menținerea status-quo-ului. [3]
După anunțarea rezultatelor sondajului, conducerea fundației a inițiat o campanie de strângere de semnături și un comitet de inițiativă, compus din Eugen Tomac, Cristian Petrescu, Teodor Baconschi, Adrian Papahagi si Dragos Ciuparu, pentru înființarea partidului. În două luni, FMP a reușit să strângă semnăturile necesare pentru înregistrarea PMP. Partidul Mișcarea Populară a fost lansat neoficial la data de 23 iulie 2013 de către Fundația Mișcarea Populară.[4] După o ședință, fostul deputat PDL, Eugen Tomac, a fost însărcinat ca președinte al partidului si Cristian Petrescu a fost desemnat secretar general al partidului. [5]
Pe 3 februarie 2014 mai mulți deputați au anunțat în fața parlamentului că au demisionat din PDL pentru a se alătura Partidului Mișcarea Populară.[6] Între ei erau foștii miniștri Elena Udrea și Theodor Paleologu și deputații Florin Popescu, Aurelian Popescu, Adrian Gurzău, Florin Secară, Camelia Bogdănici, Petru Movilă, Ștefan Bucur Stoica și Dragoș Gunia.[7]
În aprilie 2014, PMP inițiază o petiție împotriva accizelor la carburanți introduse de guvernul Ponta.[8] O verificare din partea corpului de control al guvernului a listelor de semnături a generat un scandal mediatic. Din cele 300.000 de semnături, peste 200.000 nu au putut fi identificate, fie deoarece conțineau date false, fie pentru că aparțineau unor persoane decedate. Ca răspuns, Elena Udrea declară că va face plângere penală împotriva lui Victor Ponta. Pe data de 8 iunie 2014, a avut loc congresul PMP. La această întâlnire a fost aleasă președinte Elena Udrea.[9]
Pe data de 30 ianuarie 2015 Elena Udrea s-a autosuspendat din funcția de președinte PMP, interimatul fiind asigurat de Eugen Tomac. La 8 februarie 2015, a avut loc un nou Congres PMP, la această întâlnire Tomac fiind ales președinte al partidului. La 24 octombrie 2015, a avut loc un nou congres al partidului, culminând cu alegerea fostului președinte al României, Traian Băsescu, în funcția de președinte al Mișcării Populare.
