Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Vernescu, Tache Anastasiu, au pus bazele formațiunii politice care avea să marcheze istoria României moderne. Originile mișcării liberale trebuie însă căutat cu mult mai devreme, în perioada pașoptistă, momentul 1875 fiind constituind doar instituționalizarea și coagularea unor grupări care existau deja pe scena politică. După 1866 liberalii au jucat practic rol
ul principal în procesul de modernizare a României. Primul președinte al Partidului Național Liberal a fost Ion C. Brătianu. În 1887, în timpul guvernării liberale, România și-a proclamat Independența. PNL a cotribuit semnificativ la dezvoltarea și reformarea societății românești, fiind primul partid care a pledat, în 1892, pentru introducerea sufragiului universal. În toată această perioadă, liberallismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă, iar liberalii au acționat sub principiul „Prin noi înșine!" care este și astăzi deviza Partidului Național Liberal. La finele Primului Război Mondial România și-a împlinit obiectivul național al Marii Uniri, în timp ce la putere se afla tot un cabinet liberal. De altfel PNL s-a aflat la guvernare aproape neîntrerupt între 1914 și 1919 (cu excepția perioadei martie - noiembrie 1918). Perioada interbelică a fost una prolifică pentru România și pentru liberali, care au promovat reforma agrară, organizarea administrativă unitară, o nouă legislație electorală și măsuri de refacere a economiei. Liberalii s-au aflat la putere în perioada 1922-1928 (cu o mică întrerupere între martie 1926 și iunie 1927) și apoi în intervalul 1933-1937. Activitatea PNL a fost suspendată între 1938 și 1944, când a fost reluată doar pentru o scurtă etapă. După cel de-al Doilea Război Mondial regimul comunist a stopat progresul României în termeni de construcție democratică. Instaurarea unui sistem totalitar a însemnat abolirea pluralismului politic și dizolvarea partidelor politice democratice, inclusiv a PNL, care și-a încetat activitatea în noiembrie 1947. Mulți dintre fruntașii liberali au murit în închisorile comuniste, plătind cu viața credința în principiile democratice și valorile liberale, în vreme ce alții au fost fortați să ia calea exilului. Timp de aproape 50 de ani, liberalii din exil, mulți dintre ei foști lideri ai studenților și tineretului PNL, au continuat să-și promoveze ideile și crezurile și au păstrat viu spiritul PNL.
În 1989, după căderea comunismului, o parte dintre aceștia s-au întors în țară pentru a reorganiza și reconstrui Partidul Național Liberal, cărora li s-au alăturat personalități din țară. Printre cei care au repus bazele formațiunii liberale s-au numărat Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu, I.V.Săndulescu, precum și Radu Câmpeanu, primul președinte postcomuist al PNL. În primele zile ale anului 1990, PNL s-a reînregistrat ca partid politic și a început o nouă etapă din existența sa politică.
În anii ‘90 mișcarea liberală a experimentat o perioadă relativ tumultoasă, caracterizată prin sciziuni succesive, fragmentări și tentative de unificare. Toate au făcut parte din procesul de construcție instituțională a PNL, care a reușit să aducă sub sigla sa nu doar grupările care se revendicau din zona liberalismului, ci s-a impus ca pol de centru-dreapta pe scena politică din România. Procesul reunificării liberale a început sub președinția lui Mircea Ionescu - Quintus. Ca parte a Convenției Democratice, alianța opoziției unite, PNL a participat la coaliția de guvernare din perioada 1996-2000, deținând portofolii importante în cabinet, precum finanțale și economia pentru o perioadă sau cel al justiției. După 2001 PNL și-a întărit poziția absorbind și alte partide considerate compatibile ideologic și și-a continuat procesul de consolidarea organizatorică internă, extinzându-și baza locală și sporindu-și forța filialelor din teritoriu. În 2003 PNL a devenit parte a Alianței Dreptate și Adevăr - Alianța DA PNL-PD, iar după alegerile parlamentare din 2004, președintele PNL de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, a devenit primul premier liberal al României după căderea comunismului. În timpul guvernării PNL, România a atins un nivel de dezvoltare economică fără precedent, sub impulsul unor politici liberale, incluzând reducerea fiscalității, încurajarea inițiativei private și a investițiilor. Din punct de vedere politic, forța electorală a PNL l-a transformat într-unul dintre cele 3 partide mari din România.
În 2009, senatorul Crin Antonescu a devenit președintele PNL și a adus formațiunea politică la cel mai mare scor din ultimele două decenii. De asemenea, Crin Antonescu a fost, după Radu Câmpeanu în 1990, primul liberal care a intrat în competiția prezidențială, în 2009. Programul lui Crin Antonescu din 2009 s-a intitulat „România bunului-simț." În 2010, ca recunoaștere a performanței politice, Crin Antonescu a fost reconfirmat în funcția de președinte, iar moțiunea pe care a prezentat-o Congresului PNL - „Prin noi înșine, acum!" - a devenit documentul programatic al PNL.
În 2011, Partidul Național Liberal a format alături de Partidul Conservator (PC) Alianța de Centru Dreapta (ACD). Aceasta și-a unit mai departe forțele cu Partidul Social Democrat, punându-se astfel bazele Uniunii Social Liberale (USL), proiectul politic al opoziției unite. Sursa : www.pnl.ro
Scurt istoric al constituirii Oranizaţiei locale a PNL Blaj
La scurt timp după “Revoluţia” din 1989 pe scena politică românească renasc partidele istorice şi apar partide politice noi. La 15 ianuarie 1990 se reînfiinţează Partidul Naţional Liberal sub conducerea lui Radu Câmpeanu. În paralel se constituie în teritoriu organizaţii locale ale PNL astfel încât şi la Blaj se înfiinţează organizaţia locală Blaj. Ea se desfiinţează însă pe fondul nemulţumirilor generate de modul în care conducerea centrală de atunci pregătise alegerile şi gestionarea partidului în general şi culminând cu ieşirea din Convenţia Democratică din România la data de 11 aprilie 1992 (alianţă politică şi electorală menită a contrabalansa poziţia FSN, CDR fusese creată în noiembrie 1991 şi avea în PNL unul din pilonii de bază), cea mai mare parte a membrilor trecând în bloc la PNŢ-CD. Urmează o perioadă de mai bine de şase ani în care PNL lipseşte din viaţa politică a municipiului Blaj.
În schimb FSN-ul şi apoi urmaşii acestuia Partidul Democrat condus de Petre Roman şi mai ales PDSR-ul lui Ion Iliescu pun stăpânire pe activitatea politică, economică şi administrativă atât la nivel naţional cât şi în Blaj. Singurul partid de opoziţie rămas în Blaj a fost PNŢ-CD care după câştigarea alegerilor de către CDR în 1996 îşi arată slăbiciunile prin oamenii aflaţi la conducere la toate nivelurile, neputând sau nedorind cel puţin la nivelul municipiului Blaj să întreprindă acţiuni ferme pentru reducerea influenţei PDSR şi PD. Activitatea intensă de politizare întreprinsă de PDSR în interiorul instituţiilor statului şi în societăţile comerciale din Blaj (STRATUSMOB S.A., IAMU Blaj, ş.a., chiar şi în perioada în care CDR-ul se afla la putere, a fost motivul care a determinat luarea legăturii cu preşedintele Organizaţiei judeţene a PNL Teodor Atanasiu la sfârşitul verii anului 1997 şi solicitarea sprijinului pentru reînfiinţarea organizaţiei locale Blaj a PNL. Sprijinul fiind obţinut, pentru finalizarea acestei intreprinderi s-a ţinut legătura în continuare cu secretarul coordonator al Organizaţiei judeţene Dan Motreanu şi sub îndrumarea acestuia a început acţiunea de contactare a persoanelor simpatizante ale PNL din Blaj pentru a participa în mod activ la renaşterea organizaţiei locale. La începutul anului 1998 s-a decis trecerea la etapa finală de constituire a organizaţiei prin cooptarea unor membrii inactivi ai PNL din Blaj luaţi în evidenţă de către organizaţia judeţeană şi ai unor membrii ai Partidului Alianţei Civice care fuzionase între timp cu PNL. La data de 31 mai 1998 în prezenţa lui Ştefan Cosmeanu, membru al Biroului permanent al Organizaţiei judeţene PNL, membrii înscrişi până la acea dată au constituit Organizaţia locală Blaj, iar Adunarea generală a membrilor organizaţiei prin vot secret a ales preşedintele şi membrii Biroului permanent al organizaţiei. La alegerile locale care au urmat în anul 2000, cu toată deteriorarea imaginii suferită de Partidul Naţional Liberal ca urmare a celor patru ani de guvernare a Convenţiei Democratice din România, s-a reuşit obţinerea a trei locuri de consilieri în cadrul consiliului municipal.
