PNM România

27/03/2026

Reprezentanții Partidului Național Moldovenesc din București au comemorat împlinirea a 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România, act adoptat la Chișinău și care a constituit prima temelie a reîntregirii naționale. La Mănăstirea Cernica, acolo unde își dorm somnul de veci personalități marcante ale Sfatului Țării, au fost depuse coroane de flori la mormintele lui Gurie Grosu, Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu și Ioan Pelivan, în semn de respect și recunoștință pentru contribuția lor decisivă la destinul românesc al Basarabiei.

Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu și Ioan Pelivan se numără printre fondatorii Partidului Național Moldovenesc, iar memoria lor reprezintă o responsabilitate vie pentru generațiile de astăzi.

Dumnezeu să-i odihnească în pace pe eroii neamului românesc.

27/03/2026

Cu ocazia zilei de 27 martie, când marcăm Unirea Basarabiei cu România, președintele PNM, Dragoș Galbur, va participa la TV8, de la ora 20.00, unde va vorbi despre acest moment istoric și semnificația lui. 🇷🇴

27/03/2026

Astăzi, 27 martie, marcăm un moment fundamental din istoria românilor – ziua în care Sfatul Țării de la Chișinău a votat Unirea Basarabiei cu România. Acea decizie a fost rezultatul unei lupte politice și naționale duse cu responsabilitate de elitele vremii. Partidul Național Moldovenesc, fondat în 1917 de fruntașii mișcării de eliberare națională din Basarabia, a contribuit decisiv la realizarea Unirii, mobilizând societatea și orientând-o ferm spre revenirea în spațiul românesc.

Unirea a deschis o perioadă de dezvoltare reală pentru Basarabia. În doar două decenii au fost construite școli, consolidate instituții, modernizate orașe și sate, iar viața culturală românească a prins rădăcini solide. Astăzi vedem cu toții cât de vulnerabil a devenit acest teritoriu și cât de mare este nevoia unei direcții clare, ancorate în experiența istorică și în realitățile prezentului.

Partidul Național Moldovenesc de astăzi continuă drumul început de înaintașii noștri și readuce Republica Moldova acolo unde îi este locul, acasă, în România.

25/03/2026

Un singur popor - român.

Astăzi a fost prezentat un nou sondaj privind opțiunea pentru Unirea Republicii Moldova cu România, realizat de compania de cercetări sociologice Ates Research & Consulting. Datele au fost făcute publice în cadrul unei conferințe susținute pe 25 martie de cercetătorul și doctorul în economie Iulian Gramațki. Potrivit studiului, în cazul unui referendum organizat „duminica viitoare”, opțiunea „DA” ar obține între 55% și 58% din voturi, ceea ce indică un avantaj clar pentru unioniști.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.078 de respondenți din 320 de localități din Republica Moldova, precum și pe un eșantion separat de 235 de persoane din diaspora, din 12 țări. Marja de eroare este de ±3%. Conform datelor, 44% dintre respondenții din țară ar vota pentru unire, iar în diaspora susținerea ajunge la 60,8%. Împotriva unirii s-ar pronunța 39,2% în țară și 24,3% în diaspora, restul fiind indeciși sau nehotărâți.

Partidul Național Moldovenesc consideră că aceste rezultate confirmă o realitate tot mai evidentă: sprijinul pentru Unirea cu România este în creștere, iar percepția promovată ani la rând, potrivit căreia populația nu își dorește acest lucru, este contrazisă de datele sociologice. În aceste condiții, tema Unirii trebuie tratată cu responsabilitate și adusă deschis în dezbaterea publică, ca opțiune reală pentru viitorul Republicii Moldova.

11/03/2026

PNM a depus o nouă sesizare la ANI privind incompatibilitatea deputatului PAS Nicolae Botgros.

Partidul Național Moldovenesc a depus o nouă sesizare la Autoritatea Națională de Integritate, solicitând verificarea respectării regimului incompatibilităților în cazul deputatului PAS Nicolae Botgros. Sesizarea vizează faptul că acesta exercită simultan mandatul de deputat și o funcție de conducere în cadrul Asociației Obștești Cultural-Artistice „Lăutarii” (administrator), organizație care desfășoară activitate financiară. O asemenea situație trebuie verificată de instituțiile competente pentru a stabili dacă este sau nu compatibilă cu statutul de deputat. Aceasta este a doua sesizare depusă de PNM la ANI pe numele lui Nicolae Botgros, după ce, într-un caz anterior, autoritatea a refuzat să inițieze verificări privind exercitarea de către acesta a unei funcții publice la Moldova-Concert, instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii, concomitent cu exercitarea mandatului de deputat. Potrivit informațiilor publice de pe site-ul instituției, până în prezent maestrul figurează ca angajat al acesteia.

Nicolae Botgros este, fără îndoială, un mare artist al neamului românesc, un muzician desăvârșit care a dus muzica populară românească pe cele mai importante scene și care se bucură de respectul și admirația publicului. Tocmai de aceea este important ca orice suspiciune privind respectarea legii să fie clarificată. Într-un stat de drept, nimeni și nimic nu este mai presus de lege.

08/03/2026

Partidul Național Moldovenesc cere elucidarea completă și transparentă a tragediei de la Hîncești, unde o femeie ar fi fost supusă în mod sistematic abuzurilor fizice și psihologice din partea soțului său, vicepreședinte al Consiliului raional Hîncești, înainte de a-și pierde viața în circumstanțe care ridică suspiciuni extrem de grave. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, victima ar fi cerut în repetate rânduri ajutorul instituțiilor statului înainte de producerea tragediei. Dacă aceste date se confirmă, vorbim despre un caz cutremurător în care o persoană aflată în pericol a fost lăsată fără protecția pe care statul avea obligația să i-o ofere.

Nu este suficient să fie cerută doar demisia unui demnitar. În Republica Moldova s-a creat de prea multe ori impresia că persoanele care ocupă funcții de conducere se bucură de impunitate, iar instituțiile locale evită să intervină atunci când în joc sunt influența politică sau relațiile de putere. O asemenea tragedie obligă la clarificarea întregului lanț de responsabilitate, inclusiv a modului în care au reacționat instituțiile care trebuiau să protejeze victima.

Este necesară investigarea minuțioasă a modului în care au acționat polițiștii și funcționarii responsabili din Hîncești. Dacă se confirmă că plângerile victimei au fost ignorate, tratate cu superficialitate sau blocate din cauza influenței politice a agresorului, cei responsabili trebuie demiși și trași la răspundere, inclusiv penal. Într-un stat de drept, funcția publică nu poate deveni scut pentru abuz și nici garanție de impunitate.