30/05/2026
🇮🇹 Conferenza del Prof. Florin Müller, Il Trattato del Trianon – analisi della storiografia (1944–1989)
Giovedì 4 giugno 2026, ore 16:30
Aula 5 del Complesso Universitario Beato Pellegrino dell’Università degli Studi di Padova
In occasione della Giornata del Trattato del Trianon, l’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, il Dipartimento di Studi Linguistici e Letterari - Disll Unipd dell’Università degli Studi di Padova e la Società di Studi Romeni «Miron Costin» organizzano e promuovono la conferenza del Prof. Florin Müller, dal titolo Il Trattato del Trianon – analisi della storiografia (1944–1989), che si terrà giovedì 4 giugno 2026 alle ore 16:30, nell’Aula 5 del Complesso Universitario Beato Pellegrino dell’Università degli Studi di Padova, Via E. Vendramini 13.
Florin Müller, professore ordinario di Storia contemporanea presso la Facoltà di Storia dell’Università di Bucarest, esaminerà da una prospettiva sociologica e di storia delle idee il modo in cui il tema del Trattato del Trianon (1920) è stato affrontato in Romania durante il periodo comunista. Pur non costituendo una mera appendice ideologica del regime comunista, la storiografia romena, a maggior ragione soffermandosi su un tema così delicato, si inserì in un più ampio processo di legittimazione identitaria dello Stato romeno, il cui progetto fondamentale si fondava sulla dimensione «nazionale–unitaria». I dettami ideologici e politici del regime comunista emergono in larga misura dalle analisi approfondite dedicate al tema del Trattato del Trianon, senza tuttavia configurare una sovrapposizione tra esse.
Sotto questa chiave di lettura, saranno analizzate le pubblicazioni risalenti al periodo staliniano e post-staliniano, spesso ideologizzate e distorsive, dalla fine degli anni ‘40, passando per gli anni ‘50, il cosiddetto «ossessivo decennio», e sino ai primi anni ‘60 del Novecento, fino alla produzione storiografica, da un lato più rigorosamente scientifica e dall’altro apertamente ideologizzata, risalente agli anni ‘70 e ‘80. Una parte di queste ultime pubblicazioni costituisce ciò che è generalmente noto in Romania come la corrente storiografica e ideologica del «nazionale–comunismo».
Il Trattato del Trianon fu, durante gli anni del regime autoritario in Romania, un tema affrontato dagli storici all’interno di un quadro d’insieme relativo alla fine della Prima Guerra Mondiale. La relazione analizzerà, pertanto, dal punto di vista metodologico e argomentativo, tanto l’approccio ideologizzato quanto quello positivista, entrambi molto diffusi nella storiografia romena antecedente al 1989 riguardo al Trattato del Trianon (1920), nonché la situazione geopolitica all’epoca e il contesto politico–diplomatico che portò alla stipula dell’accordo di pace che definì gli assetti postbellici nell’ambito della Conferenza di Parigi (1919–1920).
Florin Müller (n. 18 novembre 1967, Bucarest), ha conseguito la Laurea in Storia presso la Facoltà di Storia dell’Università di Bucarest nel 1992. Nel 2001 ha conseguito il Dottorato di Ricerca in Storia contemporanea presso l’Università «Babeş–Bolyai» di Cluj-Napoca. Dal 1992 al 2001 è stato ricercatore presso l’Istituto di Storia «Nicolae Iorga» di Bucarest dell’Accademia Romena, quindi per concorso è entrato nel corpo docente della Facoltà di Storia dell’Università di Bucarest, percorrendo tutti i gradini della carriera universitaria: Lecturer (2001), Professore associato (2005), Professore ordinario di Storia contemporanea (2008). È autore di alcuni volumi specialistici, di varie curatele e di numerosi articoli apparsi in riviste scientifiche in Romania e all’estero. I suoi temi di ricerca sono la storia contemporanea della Romania, la storia dell’intellighenzia del Novecento, la storia sociale e politica dello stesso periodo, i regimi dittatoriali in Romania e in Europa, con particolare attenzione agli anni ‘20–‘40 del Novecento. Opinionista di comprovata competenza accademica, è spesso invitato nei talk-show e nei programmi di approfondimento delle emittenti televisive nazionali romene. È ritenuto in Romania rinomato studioso dei diversi aspetti dell’influsso del fascismo italiano nella società romena tra il 1922 e il 1943. Le sue approfondite ricerche si basano su fonti primarie, con richiami agli insegnamenti di Renzo De Felice ed Emilio Gentile, accogliendo i principali temi della ricostruzione defeliciana del fascismo. Principali pubblicazioni: Politică şi istoriografie în România 1948–1964, Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca 2003; Metamorfoze ale politicului românesc 1938–1944, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucarest 2005 (2ª edizione Bucarest 2015); Elite parlamentare şi dinamică electorală în România 1919–1937, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucarest 2009 (coordinamento); Societate – Ideologie – Dictaturi, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucarest 2014; Statul naţional–legionar (septembrie 1940–ianuarie 1941), Editura Corint, Bucarest 2025.
🇷🇴 Conferinţa Prof. univ. dr. habil. Florin Müller, Tratatul de la Trianon – analiza istoriografică 1944–1989
Joi 4 iunie 2026, ora 16:30
Aula 5 a Complexului Universitar “Beato Pellegrino” al Universităţii din Padova
Cu prilejul Zilei Tratatului de la Trianon, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Departamentul de Studii Lingvistice şi Literare al Universităţii din Padova şi Societatea de Studii Româneşti “Miron Costin” vor organiza conferinţa domnului Prof. univ. dr. habil. Florin Müller, Tratatul de la Trianon – analiza istoriografică 1944–1989, joi 4 iunie 2026, la ora 16:30, în Aula 5 a Complexului Universitar “Beato Pellegrino” al Universităţii din Padova. Profesorul Florin Müller, cadru didactic universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, va analiza, dintr-o perspectivă sociologică şi de istorie a ideilor, modul în care a fost studiată, în perioada comunismului, problema Tratatului de la Trianon (1920). Fără a fi o simplă anexă ideologică a regimului comunist, istoriografia română, cu deosebire pe un astfel de subiect, s-a integrat într-un proces amplu de legitimare identitară a statului român, cu proiectul său fundamental reprezentat de dimensiunea „naţional–unitară” a acestuia. Presiunea ideologică şi politică a regimului comunist s-a regăsit, într-o mare măsură, în analizele istoriografice cu privire la tematica Tratatului de la Trianon, fără a exista o suprapunere mecanică între ele. Vor fi avute în vedere analizele staliniste şi poststaliniste ideologizate şi distorsionante de la sfârşitul anilor ‘40, din anii ‘50/„obsedantul deceniu” şi chiar de la începutul anilor ‘60 ai secolului XX, până la cele, pe de o parte, mai riguros ştiinţifice, cât şi, pe de altă parte, vizibil ideologizate din anii ‘70–‘80. O parte dintre acestea din urmă constituie ceea ce este îndeobşte cunoscut drept curentul istoriografic şi ideologic al „naţional–comunismului”. Tratatul de la Trianon a fost, inclusiv în anii regimului comunist, un subiect cercetat de către istorici prin integrarea în problematica mai largă a sfârşitului Primului Război Mondial. Comunicarea ştiinţifică va analiza, aşadar, din punct de vedere metodologic şi al argumentaţiei de specialitate, atât maniera ideologizantă, cât şi cea pozitivistă, atât de frecvente în contemporaneistica românească ante 1989, asupra Tratatului de la Trianon (1920), situaţiei geopolitice a vremii şi contextului politico–diplomatic ce au dus la încheierea acordului de pace ca parte a reglementărilor postbelice stabilite în cadrul Conferinţei de la Paris (1919–1920).
Florin Müller (n. 18 noiembrie 1967, Bucureşti) a obţinut licenţa în istorie la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, în 1992. În 2001 a obţinut titlul de doctor în istorie la Universitatea “Babeş–Bolyai” din Cluj-Napoca. În răstimpul 1992–2001 a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” din Bucureşti al Academiei Române, apoi a intrat prin concurs în corpul didactic al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, parcurgând toate etapele carierei universitare: lector (2001), conferenţiar (2005), profesor titular (2008), abilitarea în calitate de conducător de doctorat în istorie contemporană (2016). Este autorul mai multor lucrări de specialitate, editor şi coordonator de volume, precum şi autor a numeroase articole apărute în reviste ştiinţifice din ţară şi din străinătate. Temele sale de cercetare predilecte sunt istoria contemporană a României, istoria intelectualităţii secolului XX, istoria socială şi politică a aceleiaşi perioade, regimurile dictatoriale din România şi din Europa, cu atenţie specială asupra anilor 1920–1940. Comentator cu competenţă profesional–ştiinţifică recunoscută, este adesea invitat la talk-show-uri şi emisiuni de analiză politică sau cu tematică istorică ale posturilor de televiziune naţionale române. Este considerat un specialist de renume în privinţa diverselor aspecte ale influenţei fascismului italian asupra societăţii româneşti din perioada 1922–1943. Cercetările sale de specialitate se întemeiază pe sursele primare, mergând pe linia analizelor istoricilor italieni Renzo De Felice şi Emilio Gentile, însuşindu-şi principalele teorii ale reconstrucţiei defeliciene a fascismului ca ideologie şi regim dictatorial. Volume publicate: Politică şi istoriografie în România 1948–1964, Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2003; Metamorfoze ale politicului românesc 1938–1944, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2005 (ediţia a II-a, 2015); Elite parlamentare şi dinamică electorală în România 1919–1937, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2009 (coordonator); Societate – Ideologie – Dictaturi, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2014; Statul naţional–legionar (septembrie 1940–ianuarie 1941), Editura Corint, Bucureşti, 2025.
