Partidul Liberal Democrat din Moldova, Str. Mihai Eminescu 19/1, Chisinau (2026)

27/05/2026

Declarația PLDM
privind modificările operate de guvernarea PAS
la legislația privind reforma administrației publice locale

PLDM condamnă ferm modificările operate de guvernarea PAS la legislația privind reforma administrației publice locale și procesul de amalgamare voluntară.

Sub pretextul „eficientizării administrative”, PAS a intervenit asupra cadrului legal ca rezultat al analizelor primelor intenții reale de amalgamare. În loc să respecte voința comunităților, guvernarea a ales să remodeleze regulile jocului după propriul interes politic.

Reducerea pragului de vot necesar pentru adoptarea deciziilor de amalgamare – de la două treimi la majoritate simplă – reprezintă o lovitură directă asupra principiului consensului local. PAS încearcă astfel să elimine mecanismele de echilibru democratic și să permită impunerea reorganizărilor administrative prin majorități conjuncturale controlate politic.

La fel de gravă este eliminarea limitelor privind distanța dintre localitățile participante la amalgamare. Această modificare deschide calea unor configurații teritoriale arbitrare, dictate nu de logica economică, istorică sau socială a comunităților, dar de interese electorale și de calcul politic. Aceste modificări au demolat deja anumite înțelegeri și formule de cooperare convenite la nivel local și au impus reluarea de la zero a unor procese de amalgamare aflate deja într-o etapă avansată de consultare și negociere între autoritățile locale.

PLDM consideră că aceste modificări urmăresc evitarea situațiilor considerate incomode pentru PAS – apariția unor unități administrativ-teritoriale autonome, consolidate în jurul unor comunități care nu pot fi controlate politic de partidul de guvernare.

Mai mult, PLDM suspectează existența unei intenții clare din partea guvernării de a îngreuna sau chiar de a face imposibilă amalgamarea voluntară, pentru a crea ulterior pretextul unei amalgamări normative, impuse centralizat, pe o arhitectură administrativ-teritorială convenabilă politic pentru PAS.

PLDM avertizează că această abordare poate pregăti terenul pentru etapa următoare: declararea eșecului amalgamării voluntare, justificarea unei reforme teritoriale forțate și redesenarea administrativă a Republicii Moldova după criterii de control politic și avantaj electoral.

Prin aceste amendamente, PAS încearcă să fragmenteze sau să dilueze centre locale incomode politic, să favorizeze configurări administrative avantajoase electoral, să creeze viitoarea hartă administrativă a Republicii Moldova în funcție de interesele sale electorale pentru ciclurile politice următoare și să concentreze influența administrativă în centre teritoriale dependente politic de guvernare.

PLDM reamintește că o reformă administrativă nu trebuie să fie redusă la comasarea mecanică a primăriilor. Reforma trebuie să ofere Republicii Moldova o nouă perspectivă economică, să urmărească urbanizarea și reindustrializarea țării, să faciliteze apariția unor centre economice regionale puternice, capabile să genereze locuri de muncă, investiții, servicii publice moderne și piețe reale de desfacere pentru producătorii locali.

PLDM consideră că reforma administrativ-teritorială trebuie să se bazeze pe următoarele obiective:

• ajustarea reformei la noile realități economice, sociale și demografice ale Republicii Moldova;
• crearea unei împărțiri teritoriale care să ofere perspective reale de dezvoltare economică pe termen lung;
• constituirea unor centre regionale capabile să atragă investiții, să creeze locuri de muncă și să susțină piețe locale puternice;
• transformarea reformei într-un instrument de urbanizare inteligentă și reindustrializare a Republicii Moldova, capabil să schimbe fața țării și să reducă decalajele dintre regiuni;
• adaptarea reformei la principiile europene ale autonomiei locale, subsidiarității, descentralizării și dezvoltării regionale echilibrate;
• transformarea reformei APL într-un instrument care să faciliteze aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, nu într-un mecanism de control politic intern.

Republica Moldova are nevoie de descentralizare autentică, autonomie locală reală și dezvoltare regională echilibrată, nu de o nouă centralizare politică mascată sub lozinci administrative.

21/05/2026

Declarația PLDM privind noul acord al Republicii Moldova cu FMI

Partidul Liberal Democrat din Moldova constată că noul acord convenit între Republica Moldova și Fondul Monetar Internațional nu reprezintă un succes economic, așa cm încearcă să îl prezinte guvernarea, ci confirmarea oficială a epuizării modelului bugetar practicat de PAS în ultimii ani: cheltuieli electorale pe datorie, deficite ridicate, împrumuturi tot mai scumpe, reforme amânate și lipsa totală a unei viziuni reale de dezvoltare economică.

Republica Moldova intră într-un nou program cu FMI pentru o perioadă de 36 de luni, prin Instrumentul de Coordonare a Politicilor (PCI). Acest program nu presupune finanțare directă. Cu alte cuvinte, FMI nu vine cu bani. FMI vine cu reguli, condiții, supraveghere și disciplină bugetară.
Contrar propagandei PAS, acordul nu oferă „încredere internațională”, dar instituie o formă de monitorizare externă strictă, tocmai pentru că guvernarea a pierdut controlul asupra echilibrului bugetar și a transformat finanțele publice într-un instrument electoral.

Cea mai importantă condiție este reducerea deficitului bugetar până la 3,5% din PIB în anul 2029. Această formulare tehnică înseamnă, în realitate, o perioadă de austeritate fiscală. Statul va fi obligat să limiteze cheltuielile, să controleze mai strict datoria publică, să prioritizeze dur investițiile și să identifice venituri suplimentare din taxe și impozite.
FMI indică necesitatea reformelor fiscale, inclusiv extinderea bazei TVA, simplificarea impozitării veniturilor și îmbunătățirea administrării fiscale. În limbaj simplu, aceasta înseamnă că guvernarea va căuta bani suplimentari din economie: prin reducerea scutirilor, restrângerea regimurilor preferențiale, colectare fiscală mai agresivă și presiune sporită asupra contribuabililor vizibili: salariați, întreprinderi mici și mijlocii, profesii independente și companii care activează legal.

PLDM avertizează că povara acestei ajustări nu trebuie transferată asupra cetățenilor și mediului de afaceri onest, în timp ce clientela politică, aparatul administrativ supradimensionat și contractele publice cu dedicație rămân protejate. Aceasta ar fi cea mai cinică formă de austeritate: economie pentru oameni, dar privilegii pentru cei conectați la putere.

Situația este cu atât mai gravă cu cât noul program apare într-un moment de încetinire economică, inflație persistentă, datorie publică în creștere și dependență tot mai mare de finanțare externă. În asemenea condiții, reducerea deficitului bugetar nu va fi un simplu exercițiu contabil. Ea va avea efecte directe asupra oamenilor: spațiul pentru creșteri reale de salarii și pensii va fi limitat, investițiile publice vor depinde și mai mult de granturi și credite externe, iar presiunea fiscală asupra economiei va crește.
Republica Moldova nu are nevoie doar de ajustări contabile cerute de FMI. Republica Moldova are nevoie de un concept real de dezvoltare economică, iar PAS nu a fost capabil să prezinte un asemenea concept în toți anii săi de guvernare.

În locul unei strategii economice coerente, guvernarea a oferit improvizații, lozinci, împrumuturi și propagandă. Nu a existat o viziune clară pentru reindustrializare, pentru creșterea productivității, pentru protejarea producătorului local, pentru stimularea exporturilor sau pentru atragerea investițiilor strategice. Economia a fost menținută artificial pe linia de plutire prin datorii, granturi și finanțări externe, fără ca aceste resurse să creeze o bază economică solidă.
Împrumuturile care au menținut bugetul pe linia de plutire au sufocat economia moldovenească. Banii împrumutați au fost utilizați pentru acoperirea găurilor bugetare, pentru întreținerea consumului administrativ, pentru finanțarea promisiunilor electorale și pentru amânarea reformelor reale.

În loc să creeze creștere economică, guvernarea a creat dependență de datorie. PAS a confundat guvernarea economică cu administrarea împrumuturilor. A înlocuit dezvoltarea cu supraviețuirea pe credit. A înlocuit investițiile productive cu cheltuieli de imagine. A înlocuit reforma statului cu populismul electoral.

PAS a promis mai mult decât putea susține economia, a cheltuit mai mult decât putea colecta statul și a transferat nota de plată către cetățeni, antreprenori și generațiile viitoare.

PLDM cere Guvernului să prezinte public, transparent și complet toate angajamentele asumate în fața FMI, inclusiv impactul concret asupra politicii fiscale, salariilor, pensiilor, investițiilor publice, întreprinderilor de stat, tarifelor din sectorul energetic și datoriei publice.
Cetățenii au dreptul să știe cine va plăti nota de plată. O guvernare care nu poate prezenta un model de dezvoltare după ani întregi la putere nu mai are dreptul moral să ceară încrederea cetățenilor.

Țara are nevoie de o economie productivă, de instituții responsabile, de investiții reale, de protejarea mediului de afaceri și de o guvernare care nu confundă bugetul public cu fondul electoral al partidului de guvernare.

Acordul cu FMI nu este victoria PAS. Este verdictul asupra eșecului PAS.

20/05/2026

DECLARAȚIE PUBLICĂ
privind refuzul membrilor PLDM de a-și oferi impozitele pentru finanțarea companiei „Teleradio-Moldova”

Prin prezenta, membri ai Partidului Liberal Democrat din Moldova, cetățeni ai Republicii Moldova, plătitori de impozite, solicităm oficial Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor și tuturor instituțiilor competente încetarea utilizării impozitelor noastre pentru finanțarea companiei „Teleradio-Moldova”, atât timp cât această instituție continuă să încalce principiile fundamentale ale pluralismului de opinie, echidistanței și serviciului public.

Compania publică „Teleradio-Moldova”, finanțată din bani publici, a devenit în ultimii ani un instrument mediatic utilizat exclusiv pentru promovarea partidului de guvernământ, ignorând sistematic opoziția politică, societatea civilă critică și opiniile alternative existente în societate.

În ultimul an, Partidul Liberal Democrat din Moldova a transmis și publicat peste 60 de declarații politice, apeluri publice, comunicate de presă, analize și poziții oficiale privind cele mai importante probleme politice, economice și sociale ale Republicii Moldova. Nici una dintre aceste poziții nu a fost reflectată de postul public de televiziune și radio.

Mai grav, nici liderii PLDM, nici reprezentanții săi locali nu au fost invitați la emisiunile de dezbateri politice organizate și difuzate de TRM, deși subiectele abordate de PLDM au vizat direct interesul public și au avut relevanță majoră pentru societate.

Analizând retrospectiv temele abordate de PLDM în declarațiile sale publice, constatăm că partidul a adus constant în atenția cetățenilor probleme esențiale pentru stat și societate:
• degradarea situației economice și impactul bugetului de stat asupra populației;
• criza gazelor și securitatea energetică;
• protestele profesorilor și problemele din educație;
• lipsa pluralismului politic și capturarea instituțiilor;
• uzurparea puterii și limitarea opoziției parlamentare;
• securitatea națională și vulnerabilitățile statului;
• politica externă și relațiile Republicii Moldova cu SUA și Uniunea Europeană;
• situația din Transnistria și riscurile regionale;
• libertatea de exprimare și constatările organizațiilor internaționale;
• reformele administrative și reorganizarea teritorială;
• politicile sociale și protecția cetățenilor;
• dosarele de corupție și investigarea fraudelor bancare;
• problema independenței justiției;
• respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția;
• apărarea autonomiei locale și rolului APL;
• apărarea valorilor democratice și a statului de drept;
• problemele identitare, culturale și istorice;
• efectele războiului din regiune asupra Republicii Moldova;
• situația mass-mediei și utilizarea instituțiilor publice în scop politic.

Toate aceste teme reprezintă subiecte de interes public major și ar fi trebuit să constituie obiect de dezbatere în cadrul serviciului public de radio și televiziune. În schimb, Teleradio-Moldova a ales să ignore constant pozițiile unei formațiuni politice cu tradiție democratică și reprezentare politică, încălcând astfel obligația legală de a asigura pluralismul de opinii și accesul echitabil al tuturor actorilor politici la spațiul public.

Considerăm inadmisibil ca cetățenii Republicii Moldova să fie obligați să finanțeze, prin taxe și impozite, o instituție media care nu îi reprezintă pe toți și care servește selectiv interesele politice ale guvernării.

Solicităm:
1. Audit independent privind respectarea pluralismului politic și editorial la compania Teleradio-Moldova;
2. Publicarea statisticilor privind accesul partidelor politice la emisiunile și platformele TRM;
3. Garantarea participării echitabile a opoziției politice în dezbaterile publice organizate de TRM;
4. Respectarea strictă a principiilor neutralității și imparțialității jurnalistice.
5. Reformarea mecanismului de administrare și supraveghere a companiei publice;

Serviciul public de radio și televiziune trebuie să aparțină tuturor cetățenilor Republicii Moldova, nu unui partid politic și nu unei majorități vremelnice.

PLDM îndeamnă toate partidele, organizațiile civice și cetățenii care se consideră excluse, ignorate sau discriminate de politica editorială a TRM să se asocieze acestui demers public, având drept obiectiv limitarea finanțării companiei publice la nivelul ponderii electorale a partidului de guvernământ PAS, atât timp cât instituția continuă să funcționeze ca un instrument mediatic dedicat predominant promovării unei singure forțe politice.

Partidul Liberal Democrat din Moldova își reafirmă angajamentul pentru pluralism, democrație, libertatea de exprimare și respectarea dreptului cetățenilor la informare corectă și echidistantă.

18/05/2026

DECLARAȚIA PARTIDULUI LIBERAL DEMOCRAT DIN MOLDOVA privind demisia Directorului General al Companiei Publice „Teleradio-Moldova”

Partidul Liberal Democrat din Moldova ia act de demisia Directorului General al Companiei Publice „Teleradio-Moldova”, Vlad Țurcanu, în contextul scandalului public generat de votul acordat de juriul moldovenesc în cadrul concursului Eurovision.

Asumarea responsabilității personale este un gest necesar într-o societate democratică. Totuși, PLDM consideră că reducerea întregii crize de la TRM la demisia unui singur om reprezintă o falsă soluție și o încercare de a evita discuția reală despre problemele structurale și politizarea profundă a acestei instituții publice.

Sacrificarea unui director nu înseamnă reformarea instituției. Republica Moldova are nevoie nu de schimbarea unor persoane, dar de reconstrucția fundamentală a sistemului de administrare a presei publice.

În forma sa actuală, Compania Publică „Teleradio-Moldova” funcționează sub control politic direct, exercitat în special prin intermediul Parlamentului și al unui Consiliu de Supraveghere construit pe criterii politice. Acest model a compromis independența editorială a instituției și a transformat presa publică într-o structură vulnerabilă la influențe politice, crize de credibilitate și manipulări.

PAS poartă responsabilitatea politică directă pentru actuala criză de la TRM, deoarece anume această guvernare și-a asumat controlul politic asupra instituției prin numiri politice și prin transformarea mecanismelor de supraveghere într-un instrument de influență și control. Nu poate exista control politic fără asumarea responsabilității pentru consecințele acestuia.

PLDM consideră că actualul model instituțional este depășit, abuziv și incompatibil cu standardele europene ale serviciului public de media.
În acest sens, Partidul Liberal Democrat din Moldova solicită:
• Scoaterea Companiei Publice „Teleradio-Moldova” de sub control parlamentar direct;
• Redarea statutului autentic de companie publică independentă pentru TRM, aflată în slujba cetățenilor și nu a partidelor politice;
• Garantarea reală a independenței editoriale și eliminarea oricăror mecanisme de ingerință politică în politica editorială a instituției;
• Alegerea conducerii companiei exclusiv prin concurs public, transparent și bazat pe criterii profesionale clare;
• Instituirea unui mecanism modern și eficient de management, adaptat nevoilor unei companii publice moderne și capabil să asigure autonomia editorială, responsabilitatea administrativă și performanța instituțională;
• Reformarea profundă a structurii de conducere a companiei, după modelul european al separării funcțiilor de supraveghere, administrare și conducere editorială.

PLDM propune restructurarea conducerii TRM prin instituirea a trei structuri distincte:

1. Un Consiliu de Observatori, format exclusiv din reprezentanți ai societății civile, cu rol de monitorizare a respectării interesului public și a echilibrului editorial;
2. Un Consiliu Director, responsabil de conducerea editorială și operațională a companiei, coordonat de un Director General ales prin concurs public pentru un mandat fix de 5 ani;
3. Un Consiliu de Administrație, cu atribuții exclusiv financiare și administrative, fără drept de ingerință în politica editorială.

PLDM consideră că actualul Consiliu de Supraveghere concentrează atribuții excesive și incompatibile cu rolul unei structuri de control democratic. Astăzi, această structură aprobă bugete, stabilește priorități editoriale, controlează activitatea executivă și gestionează rapoarte interne, transformându-se într-o administrație paralelă care sufocă autonomia instituției.

Criza provocată de scandalul Eurovision a demonstrat încă o dată vulnerabilitatea actualului model. În același timp, responsabilitatea nu poate fi plasată exclusiv pe umerii unui singur director. Ea aparține întregului sistem de conducere și control politic construit în jurul TRM în ultimii ani.

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că presa publică trebuie să informeze, nu să servească interese politice.

Cetățenii Republicii Moldova au dreptul la o televiziune publică liberă, credibilă, echidistantă și profesionistă. Demisia unui director nu poate înlocui reforma. Iar fără depolitizarea reală a Companiei Publice „Teleradio-Moldova”, asemenea crize se vor repeta inevitabil.
PLDM solicită inițierea urgentă a unei reforme reale a serviciului public de media, în conformitate cu practicile europene și cu interesul cetățenilor Republicii Moldova.

16/05/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
PLDM a desfășurat ședința extinsă a Consiliului Politic Național

Astăzi a avut loc ședința extinsă a Consiliului Politic Național al Partidului Liberal Democrat din Moldova, în cadrul căreia au fost examinate situația social-politică din Republica Moldova, prioritățile partidului pentru perioada următoare și direcțiile de acțiune în contextul actualelor provocări interne și externe.

În cadrul ședinței, președintele PLDM, Vlad Filat, a prezentat o analiză amplă a situației politice din Republica Moldova, subliniind necesitatea unei evaluări lucide a realităților din țară, a problemelor cu care se confruntă cetățenii și a responsabilității clasei politice în raport cu interesul public.
Participanții la ședință au discutat despre degradarea dialogului democratic, dificultățile economice și sociale resimțite de populație, problemele din administrația publică, precum și despre necesitatea consolidării instituțiilor statului, respectării drepturilor și libertăților cetățenești și revenirii la o guvernare responsabilă, transparentă și orientată spre oameni.

Un subiect distinct al discuțiilor l-a constituit reforma administrației publice locale și necesitatea unei reforme administrativ-teritoriale autentice în Republica Moldova. PLDM a analizat premisele conceptuale ale unei asemenea reforme, pornind de la realitățile economice, demografice și instituționale ale țării. Participanții au subliniat că orice reformă administrativ-teritorială trebuie să fie una profundă, bine fundamentată și orientată spre interesul cetățeanului, nu un exercițiu formal sau conjunctural.

Partidul consideră că Republica Moldova are nevoie de o reformă care să ofere soluții economice viabile, să consolideze capacitatea administrației publice locale, să asigure servicii publice de calitate și să creeze premise pentru dezvoltarea durabilă a comunităților. O asemenea reformă trebuie concepută pe termen lung, prin consultări reale cu autoritățile locale, experții, societatea civilă și cetățenii, astfel încât noua arhitectură administrativ-teritorială să răspundă nevoilor reale ale statului și ale societății.

Consiliul Politic Național a reiterat angajamentul PLDM de a contribui la consolidarea democrației, la apărarea statului de drept și la promovarea unei politici bazate pe competență, responsabilitate și respect față de cetățean.
Totodată, în cadrul ședinței au fost discutate planurile de viitor ale partidului, inclusiv consolidarea structurilor teritoriale, intensificarea dialogului cu cetățenii și elaborarea unor soluții concrete pentru problemele reale ale Republicii Moldova.

PLDM consideră că Republica Moldova are nevoie de o alternativă politică serioasă, echilibrată și responsabilă, capabilă să ofere răspunsuri clare la crizele actuale și să readucă în centrul actului politic interesul cetățeanului.

Partidul Liberal Democrat din Moldova va continua să promoveze o agendă politică orientată spre consolidarea instituțiilor democratice, dezvoltarea comunităților locale, modernizarea administrației publice și apărarea interesului național al Republicii Moldova.

Partidul Liberal Democrat din Moldova

14/05/2026

„De la statul capturat la statul hiper-reglementat.
Evoluția democrației în Republica Moldova (2020–2026)”

Raportul analitic elaborat de PLDM examinează evoluția regimului politic, a instituțiilor democratice și a statului de drept în Republica Moldova în perioada 2020–2026. Raportul va fi transmis Comitetului de Miniștri al CoE, care se întrunește la Chișinău, în perioada 14-15 mai 2026.

Documentul pornește de la ideea că Republica Moldova a traversat simultan două procese contradictorii: pe de o parte, consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană și accelerarea integrării europene, iar pe de altă parte, degradarea treptată a unor mecanisme fundamentale ale democrației constituționale.

Potrivit raportului, autoritățile au justificat reformele și extinderea competențelor executive prin necesitatea combaterii corupției, protejării securității naționale și limitării influenței Federației Ruse. Totuși, autorii susțin că, în practică, aceste obiective legitime au fost însoțite de apariția unor mecanisme de concentrare excesivă a puterii, diminuare a pluralismului politic și reducere graduală a controlului democratic asupra instituțiilor statului.

Un element central al raportului este retrogradarea Republicii Moldova de către The Economist Intelligence Unit din categoria „democrație defectuoasă” în categoria „regim hibrid”. Autorii interpretează această clasificare ca pe o confirmare internațională a degradării funcționale a democrației moldovenești.

Raportul explică faptul că instituțiile democratice continuă să existe formal, însă funcționarea lor este afectată de:
• presiuni asupra opoziției;
• extinderea influenței executive;
• slăbirea separației puterilor;
• utilizarea disproporționată a aparatului administrativ și coercitiv;
• reducerea pluralismului politic.

Concentrarea puterii executive și securizarea vieții publice
Raportul acordă o atenție deosebită transformării instituțiilor de securitate și extinderii influenței prezidențiale asupra acestora. Un exemplu important este Centrul „PATRIOT”, creat oficial pentru combaterea propagandei și a amenințărilor hibride, dar considerat de autori drept un instrument susceptibil de utilizare politică din cauza subordonării directe față de Președinție.

Documentul analizează și transformarea practică a Consiliului Național de Securitate (CNS). Deși legea îl definește ca organ consultativ, raportul susține că CNS a devenit treptat un centru informal de coordonare a instituțiilor-cheie ale statului — SIS, CNA, Procuratura, ANRE, Consiliul Audiovizualului și alte structuri executive. Autorii avertizează că această evoluție riscă să transforme instituțiile autonome în mecanisme integrate într-o logică de coordonare politică prezidențială.

Instabilitatea electorală și restrângerea concurenței politice
Raportul susține că legislația electorală a fost modificată frecvent și accelerat, inclusiv în apropierea scrutinelor electorale, afectând stabilitatea și previzibilitatea regulilor democratice. Sunt invocate observațiile OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția privind riscurile create de formulările juridice vagi și competențele discreționare extinse ale autorităților electorale și administrative.

Autorii examinează mai multe cazuri considerate exemple de afectare a pluralismului politic:
• invalidarea alegerilor locale din Chișinău din 2018;
• situația alegerilor din Bălți în 2021;
• restricțiile aplicate foștilor membri ai Partidului „ȘOR”;
• excluderea Partidului „Șansă” din alegerile locale din 2023;
• extinderea conceptului de „bloc electoral ascuns” prin Legea nr. 100/2025.
Raportul afirmă că mecanismele anticorupție și securitareau fost transformate gradual în instrumente de filtrare electorală și de remodelare a concurenței politice. În același timp, este analizată utilizarea resurselor administrative și implicarea Președintei Maia Sandu în campaniile electorale în favoarea PAS.

Guvernarea prin stări de urgență
Una dintre temele centrale ale raportului este utilizarea repetată a stărilor de urgență între 2021 și 2026. Autorii susțin că regimul excepțional s-a transformat treptat într-un mecanism aproape permanent de guvernare, prin care executivul a acumulat competențe extinse în detrimentul Parlamentului.

Raportul critică în special rolul Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), care a adoptat decizii cu impact economic, electoral și mediatic fără un control parlamentar eficient. Sunt citate observații ale Comisiei Europene privind lipsa unui mecanism real de verificare parlamentară a activității CSE în perioada 2022–2023.
Documentul tratează și alegerile locale din 2023, desfășurate în stare de urgență. Autorii evidențiază criticile Comisiei Europene privind excluderea unor candidați fără garanții procedurale suficiente și impactul măsurilor restrictive asupra procesului electoral.

Libertatea presei și controlul asupra spațiului informațional
În partea dedicată mass-mediei, raportul afirmă că argumentul securității informaționale a fost utilizat pentru extinderea controlului politic indirect asupra spațiului public. Suspendarea unor posturi TV și blocarea unor platforme online sunt prezentate drept exemple de utilizare excesivă a mecanismelor administrative.

Sunt invocate concluzii ale Amnesty International, Reporters Without Borders și OSCE/ODIHR privind:
• lipsa transparenței în suspendarea licențelor;
• riscurile de autocenzură;
• apariția unui „chilling effect” asupra jurnaliștilor;
• diminuarea pluralismului mediatic;
• reducerea spațiului critic față de guvernare.
Raportul susține că dependența economică a mass-mediei, combinată cu finanțările selective și piața publicitară fragilă, a favorizat apariția unui sistem de conformism editorial și de autocenzură indirectă.

Starea justiției și reforma vetting-ului
Partea consacrată justiției examinează reforma sistemului judiciar, vetting-ul și relația dintre independența justiției și influența politică. Raportul susține că reforma justiției a fost prezentată simultan ca proiect european și instrument geopolitic, dar implementarea acesteia ar fi produs vulnerabilități noi privind autonomia sistemului judiciar.

Sunt analizate:
• presiunile publice asupra judecătorilor;
• justiția selectivă în dosare politice;
• influența reformelor asupra CSM și CSP;
• vulnerabilizarea independenței Procuraturii Anticorupție;
• cazurile Veronica Dragalin și Alexandru Stoianoglo.
Autorii afirmă că vetting-ul, deși justificat prin combaterea corupției, a permis și consolidarea influenței politice asupra numirilor și restructurării instituțiilor judiciare.

Corupția și criminalitatea organizată
Ultima parte a raportului examinează corupția și criminalitatea organizată. Sunt analizate:
• decriminalizarea parțială a unor fapte de corupție;
• scandalul privind amnistierea condamnaților pe viață;
• traficul de armament;
• traficul de droguri;
• criminalitatea financiară în instituțiile statului;
• dosarul „TUX”;
• contrabanda transfrontalieră cu țigări.
În cazul dosarului „TUX”, raportul vorbește despre suspiciuni privind existența unei rețele de criminalitate financiară organizată și posibile infiltrări ale instituțiilor statului. Documentul sugerează existența unor vulnerabilități sistemice privind controlul instituțional și capacitatea statului de a combate corupția la nivel înalt.

Concluzia generală a raportului
Concluzia centrală a raportului este că Republica Moldova nu traversează o abolire formală a democrației, ci o degradare graduală a calității democratice a funcționării statului. Autorii susțin că statul moldovean s-a deplasat de la modelul „statului capturat” specific perioadelor anterioare către un model definit drept „stat hiper-reglementat”, caracterizat prin:
• concentrare executivă;
• extinderea mecanismelor de control administrativ;
• diminuarea pluralismului;
• utilizarea securității ca justificare pentru limitarea libertăților;
• transformarea excepției în metodă de guvernare.

Raportul avertizează că principala provocare pentru viitorul democratic al Republicii Moldova nu este doar continuarea reformelor europene, ci menținerea echilibrului dintre securitate, integrare europeană și respectarea pluralismului politic, a controlului democratic și a drepturilor fundamentale.

Raportul în limba română poate fi vizualizat aici: https://docs.google.com/document/d/1xO4LfL-cuX63_un79FZpT_wOc3P7mJpX/edit?usp=sharing&ouid=117129869337513012699&rtpof=true&sd=true

Raportul în limba engleză poate fi vizualizat aici: https://docs.google.com/document/d/1Kj3BCVAgN6Do9vr0C9ojaQx8jnMtcYl8/edit?usp=sharing&ouid=117129869337513012699&rtpof=true&sd=true

Raportul în limba rusă poate fi vizualizat aici: https://docs.google.com/document/d/1H0GIQQ0iGUzXukk6P08z7CT4pNjx7JkX/edit?usp=sharing&ouid=117129869337513012699&rtpof=true&sd=true

Partidul Liberal Democrat din Moldova

27/05/2026

21/05/2026

20/05/2026

18/05/2026

16/05/2026

14/05/2026

Address

Website

Alerts

Contact The Organization

Shortcuts

Share

Category