31/07/2026
Datele prezentate astăzi de premierul Vasile Tofan arată amploarea inechității, însă lasă în afara imaginii o parte importantă a veniturilor reale din sistemul public.
Guvernul a analizat remunerarea a 39.796 de angajați din 125 de instituții, autorități și întreprinderi publice. Potrivit datelor prezentate, 55,6% primesc sub 10.000 de lei net, 30,2% între 10.000 și 20.000 de lei, 8,9% între 20.000 și 30.000 de lei, iar 4,3% între 30.000 și 50.000 de lei. Alți 439 de angajați, reprezentând 1,1%, primesc peste 50.000 de lei net lunar, iar 152 dintre ei depășesc 80.000 de lei. Remunerația medie netă este de aproximativ 11.900 de lei, iar mediana de numai 9.000 de lei.
Aceste cifre pot crea însă impresia că veniturile exagerate reprezintă doar o excepție de 1%. Chiar Guvernul recunoaște că lipsește o raportare centralizată a întregului pachet de remunerare și că plafoanele sunt ocolite prin sporuri, prime, beneficii, plăți din profit și alte avantaje. La acestea se adaugă indemnizațiile primite de funcționarii și reprezentanții statului care fac parte din unul sau mai multe Consilii de Administrație. În asemenea cazuri, venitul total poate ajunge la 70.000–100.000 de lei lunar, iar participarea în mai multe consilii poate aduce încă zeci de mii de lei. Prin urmare, acel 1,1% reflectă doar persoanele identificate în perimetrul analizat, nu întreaga categorie a celor care cumulează venituri foarte mari din bani publici.
Concentrarea privilegiilor este evidentă. Dintre cele 439 de poziții remunerate cu peste 50.000 de lei net, 180 se află în autoritățile independente, 130 în întreprinderile de stat, 51 în societățile cu capital public, 47 în instituțiile publice și 31 în unitățile de implementare a proiectelor. Numai Banca Națională și MOLDATSA însumează 226 dintre aceste poziții, adică mai mult de jumătate. Cele patru autorități independente de reglementare, care reprezintă doar 2,5% din angajații analizați, au salarii de peste două ori mai mari decât restul instituțiilor publice.
Salutăm faptul că premierul a deschis această discuție și că Guvernul propune verificarea celor mai mari aproximativ 100 de pachete de remunerare, suspendarea unor premii și limitarea cumulului de mandate.
Propunerea noastră rămâne însă mai fermă și mai clară:
1. Un model alternativ de majorare salarială, eșalonată, nu uniformă. Propunem o creștere de 30% pentru salariul minim de 6.300 de lei, cu un procent care scade progresiv pe măsură ce salariul crește și cu 0% majorare pentru veniturile care depășesc plafonul de 17.400 de lei, echivalentul salariului mediu pe economie. Resursele trebuie direcționate prioritar către angajații cu cele mai mici venituri, nu împărțite în mod egal între cei care câștigă 6.300 de lei și cei care primesc zeci de mii.
2. Un funcționar sau reprezentant al statului trebuie să facă parte din maximum un singur Consiliu de Administrație.
3. Indemnizația unui membru al Consiliului de Administrație trebuie plafonată prin lege la maximum două salarii medii pe economie, aproximativ 34.800 de lei lunar.
4. Orice venit plătit din bani publici care depășește 100.000 de lei lunar trebuie plafonat la maximum cinci salarii medii pe economie, aproximativ 87.000 de lei, calculând împreună salariul, sporurile, primele, indemnizațiile și toate celelalte beneficii.
5. Indemnizațiile din Consiliile de Administrație trebuie legate direct de rezultate. Atunci când întreprinderea înregistrează pierderi, acumulează datorii sau ratează indicatorii de performanță, indemnizația nu se achită. Punct. Calitatea de membru al unui consiliu trebuie să însemne răspundere personală pentru decizii, nu doar o sursă suplimentară de venit.
6. Este necesară și reglementarea ocupării funcțiilor publice de conducere după atingerea vârstei de pensionare. Respectul pentru experiență rămâne firesc, iar mulți pensionari continuă să muncească din necesitate. În același timp, cazurile în care o persoană primește o pensie anuală de sute de mii de lei și un salariu public de ordinul milioanelor trebuie examinate separat.
Funcțiile de conducere nu pot deveni poziții păstrate pe termen nelimitat, în timp ce profesioniștii mai tineri sunt blocați în afara sistemului.
85,8% dintre angajații analizați câștigă sub 20.000 de lei net, iar la vârful sistemului există persoane care încasează într-o lună cât primesc alții într-un an. Cetățenilor li se cer taxe mai mari, TVA la tot mai multe produse și sacrificii permanente. Aceeași disciplină financiară trebuie aplicată și celor de sus. Reforma salarizării publice trebuie să însemne salarii decente pentru majoritate, plafoane clare pentru vârf și bani acordați numai pentru performanță reală.