25/08/2016
Domeniul mass-media în problematica reunificării cu România.
de Dan Nicu, Ministru al Reunificării cu România, Afacerilor Externe și Diasporei în guvernul de alternativă The Right Government
Situația actuală a mass-media în Republica Moldova în contextul comunicării mesajelor unioniste.
Gradul enorm de polarizare din societatea basarabeană este valabil și în sfera presei (scrise, audiovizuale, electronice), putând fi observat un proces tot mai accentuat de înregimentare a diverse instituții mass-media intereselor de propagandă a unor formațiuni politice și centre de influență, adesea controlate de lideri politici cu interese atât politice cât și economice.
O asemenea stare de lucruri, deși permite într-o măsură limitată obținerea unui tablou apropiat de realitate prin monitorizarea și confruntarea diferitor surse de informații, dăunează informării corecte a populației, deoarece aceasta, în mare parte, dă preferință unui singur canal sau grup de canale care exprimă doar un punct de vedere apropiat unei tabere de influență. Această situație conduce la creșterea lentă a tensiunilor sociale și a climatului de confruntare.
În privința reflectării temei unificării cu România, presa de la Chișinău a evoluat pe parcursul ultimilor 6 ani de la o ignorare completă a subiectului (atitudine moștenită din perioada guvernării comuniste) la o reflectare limitată a acestuia. Această schimbare se datorează, în primul rând, creșterii vizibilității activismului civic îndreptat spre satisfacerea obiectivului unificării Republicii Moldova cu România, dar și, într-o oarecare măsură, diversificării temelor abordate în mass-media ca urmare a creșterii gradului de pluralism politic după schimbarea de putere din 2009. Cu toate acestea, tema unionismului este abordată, de cele mai multe ori, de o manieră tendențioasă în principalele instituții mass-media care acordă importanță periodică acestui subiect. Mai ales în cazul televiziunilor, moderatorii discuțiilor acordă în mod frecvent avantaje adversarilor unificării cu România, permițându-le să vorbească mai mult și nesancționându-le abuzurile și violența verbală. Având în vedere faptul că toți liderii politici care controlează instituții mass-media în republică sunt stataliști convinși, tema reunificării nu va fi niciodată tratată într-un mod pozitiv sau cel puțin echidistant în presa din republică.
Limba dominantă în mass-media din Republica Moldova rămâne limba rusă. Majoritatea posturilor TV, chiar și cele care emit emisiuni proprii preponderent în română, își dublează producțiile cinematografice difuzate pe post în limba rusă. Explicațiile oferite periodic de unii reprezentanți ai televiziunilor erau legate de prețul mai mic pentru drepturile de autor pe care acestea trebuie să-l suporte când cumpără respectivele producții cinematografice gata dublate în rusă, pentru spațiul CSI. În oferta principalelor rețele de cablu din republică (”Sun Communications”, ”Moldtelecom”), canalele TV din Rusia și cele locale de limbă rusă dețin partea leului.
În același timp, procesul creării unui spațiu informațional comun între România și Republica Moldova (indispensabil unificării politice), deși a început, se desfășoară anevoios și cu foarte multe impedimente din partea sistemului de control și deținătorilor instituțiilor mass-media. Există un birou local al TVR și mai multe televiziuni locale care retransmit programe din România, ca și ediții locale ale unor ziare din România (”Adevărul Moldova”, ”Evenimentul zilei”), însă aportul lor este insuficient pentru a putea contrabalansa influența posturilor de limbă rusă și afiliate cu presa din Rusia, care au cele mai mari audiențe.
Problemă:
1. Lipsa de reprezentare a opțiunii sociale și politice unioniste în mass-media din Republica Moldova;
2. Absența unui spațiu informațional comun între România și Republica Moldova.
Acțiuni de realizat:
- Realizarea demersurilor în vederea înființării unui post de televiziune care să aibă drept principal scop promovarea ideii unificării Republicii Moldova cu România, și să realizeze în acest scop emisiuni de analiză și dezbatere. În acest sens, apariția anunțată a postului Unirea TV, cu sediul la Chișinău și București, este salutabilă.
- În cadrul postului Unirea TV, emisiunile de știri și alte genuri de programe să fie realizate pornind de la existența unui singur spațiu românesc care cuprinde atât România cât și Republica Moldova. În cadrul buletinelor de știri, subiecte localizate pe ambele maluri ale Prutului vor fi tratate unul după altul fără a se sublinia apartenența la două state separate. Se va promova, din punct de vedere vizual și ideatic, unitatea intraromânească în frontierele reunite ale României și Republicii Moldova.
- Încurajarea principalelor instituții de presă din România, indiferent de forma acesteia (scrisă, audiovizuală, electronică) să-și deschidă birouri și ediții locale la Chișinău și în alte orașe din Republica Moldova, urmând exemplul colegilor lor care au făcut-o deja.
- Luarea de măsuri în vederea înființării unei rețele de televiziune prin cablu cu o acoperire cât mai mare în Republica Moldova care să includă în oferta ei toate televiziunile importante din România, atât de nișă cât și generaliste.
Sursa foto: www.romanianbreakingnews.ro
