PLDM Costești

29/12/2017

La anul și la mulți ani!
În Ajun de An Nou!

22/12/2017

Șor este beneficiarul a peste 80% din furtulu miliardului. De ce nu stă închis și toți banii recuperați?

Cel de-al doilea raport Kroll spune un lucru pe care îl cunoaștem cu toții: Ilan Șor este cel care a pus în aplicare schema prin care s-a furat un miliard de dolari din sistemul bancar al țării și prin care s-au “spălat” 2.6 miliarde de dolari. Tot Șor este și unul dintre beneficiari: prin cele 50 de companii care îi aparțineau și care au obținut credite “nerambursabile” de la cele 3 bănci. Sinteza raportului nu ne oferă informație despre ceilalți beneficiari ai furtului bancar, dar ne permite să înțelegem mai bine cine l-a ajutat pe Șor.

Chiar dacă schemele au funcționat timp de câțiva ani, în care atât Guvernatorul BNM Drăguțanu, cât și Procurorul General Gurin au tăcut mâlc, cele mai mari furturi au avut loc în luna noiembrie 2014. Doar în noiembrie, suma creditelor acordate de aceste 3 bănci (credite care nu aveau să mai fie rambursate vreodată) a crescut cu 1 miliard de dolari (12% din Produsul Intern Brut al țării)! 80% din aceste credite erau pentru firmele Grupului Șor.

În timp ce Șor fura într-o veselie, câțiva membri din guvernul Leancă adoptau, la 7 noiembrie, decizia de garantare a creditelor de urgență pentru cele 3 bănci, în valoare de 9.5 miliarde de lei. Decizia BNM de introducere a administrării speciale la aceste bănci a venit mult mai târziu, doar pe 29 noiembrie, după finalizarea marelui furt. Asta i-a permis lui Șor și altora ca el, care au știut din prima sursă despre garanție, să îndatoreze băncile cât mai mult. Iar cel care promova cel mai insistent adoptarea garanției statului pentru cele trei bănci, fără mecanisme de protecție împotriva abuzurilor, era actualul Președinte al Parlamentului – Andrian Candu. Această concluzie o facem din stenograma ședinței guvernului. Astfel, chiar dacă Sinteza celui de-al doilea raport Kroll nu spune în mod direct cine sunt ceilalți beneficiari ai furtului miliardului, ne permite să înțelegem mai bine cine a fost interesat ca aceste crime financiare să se întâmple.

Apropo despre beneficiari, în raport se spune că o parte din bani au ajuns în conturile altor șapte bănci din Republica Moldova, mai multe detalii fiind incluse în raportul complet pe care autoritățile nu vor ca noi să-l vedem. Autorii raportului mai spun că anumite conturi din două bănci locale, bănci care au primit cei mai mulți bani, au fost parte a schemei implementate de Șor. Sunt curioasă să aflu care sunt aceste două bănci. De asemenea, autorii spun că nu au obținut acces la toate datele băncilor din Republica Moldova. Mă întreb ce instituție nu a oferit acces la informație: poate BNM? Încă un lucru care ridică semne de întrebare: cei de la Kroll nu au avut posibilitate să discute cu Șor. O fi pentru că Șor i-a refuzat sau pentru că autoritățile nu i-au lăsat?

24/11/2017

Atunci când oameni buni se adună!

20/10/2017

Transparența e pe loc de cinste la Costești!

IDIS-Viitorul a premiat Primăria satului Costești pentru bune practici în asigurarea transparenței 20.10.2017 by Primaria 0 Joi, 19 ocrombrie 2017, IDIS-Viitorul a organizat o conferințp sub genericul ”Transparența raioanelor: indicator al eforturilor regionale de anticorupție în Moldova”. Scopul ev...

07/09/2017

Despre prietenul și consăteanul Mihai Sava vom auzi tot mai des! Un vinificator talentat!
Traminer 2016 la

22/08/2017

În 26 de ani de independență, Republica Moldova a devenit mult mai experimentată, mai pragmatică și mai realistă. De această părere este ex-ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova, Ion Sula, care a acceptat să participe la proiectul CURENTUL – „Cu drag de țară”, dedicat...

05/07/2017

68 de ani de la cel mai mare val al deportărilor staliniste organizate în Basarabia

Mâine, 6 iulie, la ora 10:00, în semn de cinstire a memoriei victimelor deportărilor staliniste vom depune flori la Monumentul „Trenul Durerii” din Scuarul Gării Feroviare.

La 6 iulie se împlinesc 68 de ani de la cel mai mare val al deportărilor staliniste organizate în Basarabia. Operațiunea întitulată sugestiv IUG a început în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 și a durat până în seara a zilei de 7 iulie.

Numărul exact al celor ridicați în toiul nopții, încărcați în vagoane pentru vite și trimiși în Kazahstan sau Siberia nici până astăzi nu se cunoaște. Mulți nici nu au ajuns la destinație. Au murit sufocați în vagoanele
supraîncarcate și au fost pur și simplu aruncați din tren. Alții și-au pierdut viața chinuiți de frig, foame și boli. Puțini au supraviețuit și s-au întors acasă, unde au avut parte de aceleași lipsuri și suferințe, fiind deposedați de toate bunurile muncite și tratați drept dușmani ai poporului. Ecoul acelor vremuri și acelor crime ale regimului sovietic este viu și astăzi.

Cu atât mai mult este de neînțeles, cm pot urmașii celor deportați în „Siberii de gheață” să cânte osanale
unui regim totalitar, să se facă preș în fața „fratelui mai mare”, să-și dorească uniuni vamale? Oare ce ar spune părinții și buneii lor, prăpădiți prin Gulag-uri?

Memoria colectivă nu poate fi ștearsă cu buretele. Dacă ne vom uita trecutul, riscăm să nu mai avem viitor. Datoria noastră este să nu permitem repetarea acelor orori, într-o formă sau alta, mai ales într-o societate dezbinată pe criterii geopolitice, etnice, lingvistice, cu o conducere de vârf care alimentează xenofobia și intoleranța.

16/04/2017

Fie ca Lumina Sfântă a Învierii lui Hristos să vă aducă pace şi bunăstare în familii, împlinire sufletească și multă sănătate!
Hristos a Înviat!

03/04/2017

Cu plăcere vă anunț că la 03 aprilie 2017 a fost semnat Contractul de Finanţare "Construcţia Complexului Turistic Sportiv în Costeşti", între Consiliul raional Ialoveni ,primăria Costești şi Agenţia de Dezvoltare Regională Centru, consiliul asumîndu-şi astfel responsabilitatea de creare a condiţiilor necesare pentru derularea activităţilor proiectului, în special pe teritoriul raionului prin acordarea suportului necesar Primăriei s. Costeşti, în calitate de Aplicant.

18/03/2017

13/02/2017

Cea mai populată localitate din Republica Moldova numără puțin peste 12 mii de oameni. Este vorba de satul Congaz din raionul Cantemir. Cel puțin așa arată datele Biroului Național de Statistică.