Văleni
Râul Prut Rîul Prut este unul dintre cele mai mari rîuri de pe teritoriul R.M. Îşi ia începutul de pe versantul de sud-est a vf. Vorohta, în masivul montan al Carpaţilor Păduroşi Cernogora şi debuşează în Dunăre în s. De-a lungul cursului traversează la început regiunea Cernăuţi a Ucrainei, apoi prezintă o frontieră naturală între Republica Moldova şi România. Dealungul veacurilor aici pe
malul Prutului s-au așezat mai multe sate unul dintre ei fiind satul Văleni. Lungimea rîului este de 967 km, lăţimea medie a bazinului este de 51 km. Prin porţiunea sa de 1200 metri la Dunăre, Prutul asigură accesul la Marea Neagră şi bazinul acvatic al Europei Centrale şi de Est. Prima data satul Văleni apărut în preajma lacului Beleu, a fost menționat documentar în anul 1430 cu denumirea Balintinești. Însă legenda spune că primii locuitori ai satului au fost nişte pescari, care au venit aici pe la jumătatea sec. XVI fiind atraşi de marile cantităţi de peşte ce se găseau în apele bălţilor neâmblate ale Prutului. Mai tîrziu ei și-au adus aici şi familiile. În scurt timp ei au devenit cunoscuți pe pieţile din Bolgrad, Reni, Galaţi ce a atras şi pe alţi pescari pe aceste meleaguri. Însă noii veniţi au fost nevoiţi să se aşeze în partea de deal, unde era altă baltă, formată din altă cotitură a Prutului, dar era mult mai mică. Cei din deal erau numiţi - deleni, iar delenii îi numeau pe cei din vale - vălean sau văleni. Iar în rîndurile cumpărătorilor ieşise chiar o zicală: ”Când apare un vălean, avem peşte pe un an”. Începînd cu 1543 satul în următoarele documente este menţionat ca Văleni. Rîpele de la Văleni Monument al naturii geologic şi paleontologic „Aflorimentul de la Văleni”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 3 ha, la 0,5 km în sud de satul Văleni, panta de est a văii râului Prut. Aflorimentul de la Văleni este apărat de Academia de Ştiinţe a Moldovei (14 specii de plante rare de stepă incluse în Carte Roşie a Moldovei) Ephedra distachya ui Gypsophila glomerata.
”Dealurile de aur”, Văleni “Dealurile de aur”- brăţara de coline din partea de sud-est a satului, monument geologic, rocile în secţiune (era Paleontologică) fundul fostei mări Sarmatice
Rezervața științifică Prutul de Jos Rezervaţia ştiinţifică „Prutul de Jos” funcţionează în baza Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 pentru conservarea unui complex natural acvatic şi de luncă reprezentativ situat în albia Prutului la confluienţa cu fluvial Dunărea. Aici sunt luate sub protecţie de stat pe o suprafaţă de 1691 ha mai multe specii de arbori şi arbuşti, plante ierboase din flora spontană, fauna este reprezentată de specii, inclusiv rare de păsări de baltă: lebăda cucuiată, ciocănitoarea neagră, lopătarul, barza neagră. Lacul Beleu
Lacul Beleu, ocupă 628 ha sau 1/3 din suprafaţa rezervaţiei Prutul de Jos. Acesta este un relict al Dunării şi are o vechime de peste 5-6 mii de ani. Adîncimea lui variază între 0,5 – 2 m, lungimea - 5 km, lăţimea -2 km. Lacul este un loc de popas pentru multe păsări migratoare de apă şi de baltă. În Beleu se întâlnesc peste 20 de specii de peşti, inclusive plătica-de-Dunăre, bibanul-soare, ţigănuşul-bătrân, crapul, şalăul, văduviţa ş.a
Gîrla Manolescu, a
pa lacului Beleu se află în permanenta comunicaţie cu râul Prut prin cele trei gîrle de acumulare: Manolescu, Popovca şi Bugaiov, iar alte două gărle de evacuare - Rotaru şi Nevodului sunt situate în partea de sud-est a lacului.
