08/08/2022
Când explodează mămăliga?
Coșurile de cumpărături sunt un indicator important pentru starea nației. Ele vorbesc despre traiul zilnic mai bine decât o fac inflația, datoria publică externă, cursul valutar sau ROBOR-ul.
Când coșurile ajung la casa de marcat mai mult goale decât pline e semn că s-au aprins luminile de avarie în economie. Puneți-vă centurile de siguranță, ne îndreptăm spre o lungă iarnă economică! O spun previziunile și o arată realitatea, fiindcă de câteva luni bune cumpărăm mult mai puțin, dar mult, mult mai scump!
Pe cuptorul crizei, inflația a dospit până la două cifre, a umflat toate prețurile și a dat România înapoi cu 20 ani. Practic, cu o explozie la costurile pentru energie electrică și termică, pentru materii prime, combustibili, servicii și credite, alimente și alte produse de consum, ne-am întors la începutul anilor 2000, când austeritatea (vă mai amintiți?) bătea la poarta fiecărui român și intra în casă nepoftită.
Pe atunci o numeau austeritate, însă toată lumea știa că e vorba, de fapt, despre sărăcie. Acum, o numesc recesiune și, mai nou, criza costului vieţii. Oricâte denumiri zornăitoare i-ar da, sărăcia face sacul gol să nu stea în picioare, iar buzunarele românilor s-au golit cât ai zice «Criză».
Ce mai poți cumpăra azi cu 10 lei?
E întrebarea la care ar trebui să răspundă, pe rând, miniștrii de la Finanțe, Economie, Muncă, înainte de orice alte explicații legate de uriașele împrumuturi externe lunare, de creșterile de taxe venite la pachet cu noul Cod Fiscal, de stocurile de energie pentru lunile reci care se apropie sau depensiile care, hocus pocus!, cresc mereu, dar niciodată.
Dacă, anul trecut, cu 10 lei umpleai o sacoșă cu 5 pâini, astăzi iei 2 și păstrezi restul pentru mâine. Costul în creștere al pâinii, produsul care nu lipsește de pe masa românului, e o pată de rușine pe obrazul guvernanților, care arată măsura responsabilității lor față de cei mulți.
Mulți și datori vânduți. Avem de înapoiat jumătate din ceea ce se produce în România, pentru că datoria publică e 50% din PIB. Mai exact, fiecare român are o datorie publică de aproximativ 3.170 lei (fără să ținem cont de plusul care se adaugă din dobânzi!). Asta înseamnă mai mult de două salarii minime nete pe economie. Le vor plăti copiii și nepoții noștri,care n-au nicio vină că pornesc în viață de la minus.
Cu o creștere economică bazată pe consum, dar fără dezvoltare, România are în față un orizont plin de furtuni:criza economică și alimentară, criza energetică, războiul delângă graniță, valul 7 de Coronavirus și seceta severă.
Adie încă aerul de vacanță, dar toamna vine negreșit, și atunci, știe toată lumea, se strânge recolta. Dacă n-ai semănat, nu ai ce culege. Poți doar să speri la ce e mai bun, dar să te aștepți la ce e mai rău. Pentru că, dacă n-o învârți, mămăliga explodează.
