Curtea de Apel Alba Iulia - Oficial

21/08/2026

Curtea de Apel Alba Iulia își exprimă profunda tristețe și regretul pentru trecerea neașteptată la cele veșnice, la numai 49 de ani, a doamnei avocat Claudia Mariana David, decan al Baroului Hunedoara.
Prin întreaga sa activitate, prin implicarea și devotamentul față de profesia de avocat și față de actul de justiție, doamna avocat Claudia Mariana David a fost o personalitate apreciată și respectată a comunității juridice.
Dispariția sa prematură lasă un gol profund în rândul colegilor și al tuturor celor care au cunoscut-o.
Sincere condoleanțe familiei.

Dumnezeu să o odihnească în pace!

19/08/2026

Declarație privind independența statutară a magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția asupra consecințelor pe care actuala formă a proiectului legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice le are asupra statutului constituțional al autorității judecătorești.

În primul rând, Consiliul constată că proiectul legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice continuă să fie menținut în circuitul public și să constituie baza unor demersuri pentru promovarea sa legislativă, inclusiv prin eventuala asumare a acestuia de către membri ai Parlamentului, în condițiile în care procedura inițială de elaborare a proiectului, de care nu poate fi disociat, a fost suspendată prin hotărâre a Curții de Apel București.

Dincolo de acest aspect procedural, Consiliul Superior al Magistraturii a atras deja atenția, atât Ministerului Justiției, cât și Președintelui României, asupra deficiențelor de fond ale proiectului în ceea ce privește autoritatea judecătorească.

Modul în care este construită grila de salarizare nu reprezintă numai o problemă privind nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor. Prin ierarhiile pe care le instituie, proiectul pune în discuție însăși poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.

Astfel, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, este poziționat salarial sub un consilier prezidențial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreședinții Camerelor Parlamentului, sub secretarii și chestorii acestora, precum și sub miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului. Potrivit coeficienților prevăzuți de proiect, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție îi este atribuit coeficientul 6,15, în timp ce consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului beneficiază de coeficientul 6,50, secretarii și chestorii Camerelor de coeficientul 6,45, miniștrii de coeficientul 6,50, iar secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului, de asemenea, de coeficientul 6,50.

O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești.

Dezechilibrul este vizibil și la celelalte niveluri ale sistemului judiciar. Un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție cu vechime maximă are, potrivit proiectului, coeficientul 5,50, inferior celui stabilit pentru primarul general al Capitalei – 6,50 – și celui aferent președintelui unui consiliu județean ori primarului unui municipiu reședință de județ sau al unui sector al municipiului București – 6,00. Mai mult, un judecător cu grad de judecătorie și o vechime între 15 și 20 de ani este poziționat, prin coeficientul de 4,22, sub primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, pentru care proiectul stabilește coeficientul 4,35.

La această poziționare inferioară prin coeficienți se adaugă faptul că magistratura se numără printre puținele domenii în care remunerația nu este completată prin sporuri, sume forfetare ori alte facilități, astfel cm se întâmplă în alte sectoare bugetare, precum funcții de demnitate publică sau administrație publică, ceea ce accentuează diferențele rezultate din grila propusă. Cu titlu de exemplu, prin aplicarea doar a unuia dintre aceste sporuri (cel de 40% prevăzut la art. 16 alin. (5) din proiectul de lege), cei mai mulți dintre funcționarii publici din Ministerul Finanțelor și entitățile teritoriale subordonate acestuia, precum și multe alte funcții publice din administrația publică centrală și locală vor beneficia de venituri salariale mult superioare celor prevăzute pentru magistrați.

Aceste exemple nu exprimă simple diferențe salariale între diverse categorii de personal plătit din fonduri publice. Ele reflectă o opțiune de poziționare instituțională, prin care autoritatea judecătorească este plasată, în mod evident, într-un plan inferior în raport cu numeroase funcții aparținând puterii executive, puterii legislative sau administrației publice locale.

O asemenea ierarhizare nu exprimă doar o opțiune bugetară. Ea transmite instituțional că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului, deși Constituția României consacră principiul separației și echilibrului puterilor, iar independența justiției este garantată constituțional.

Consiliul subliniază că salarizarea adecvată a magistraților nu constituie un privilegiu profesional, ci reprezintă una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției. Începând cu luna iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a făcut obiectul unor intervenții legislative succesive, însoțite de o amplă retorică publică ostilă magistraturii. Actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă a aceluiași proces de diminuare succesivă a garanțiilor statutare ale magistraților.

Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat. Independența justiției nu poate exista numai la nivel declarativ, în timp ce garanțiile necesare exercitării sale, inclusiv cele materiale, sunt diminuate succesiv, iar puterea judecătorească este plasată, prin lege, într-o poziție vădit inferioară celorlalte componente fundamentale ale statului.

Consiliul Superior al Magistraturii, în exercitarea rolului său constituțional de garant al independenței justiției, va utiliza toate instrumentele instituționale și mijloacele legale aflate la dispoziția sa pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului.

Respectarea independenței justiției și a statutului constituțional al autorității judecătorești nu reprezintă opțiuni de oportunitate politică, ci exigențe fundamentale ale statului de drept.

Consiliul Superior al Magistraturii solicită, în consecință, ca orice reglementare viitoare în materia salarizării să pornească de la respectarea efectivă a poziției constituționale a autorității judecătorești în arhitectura statului, a echilibrului dintre puteri și a garanțiilor necesare independenței justiției.

Secţia pentru judecători şi membrii aleşi, reprezentanţi ai societăţii civile

16/08/2026

Comunicatul preşedinţilor curţilor de apel

Președinții curților de apel din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale.
Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime.
Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție. Aceste exigențe sunt aplicabile în egală măsură justiției constituționale. În cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, hotărârea din 21 martie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat interesul public al informațiilor privind agendele întâlnirilor unor judecători ai Curții Constituționale, într-un context în care existau suspiciuni privind contacte cu un om politic interesat de o cauză aflată în examinarea Curții.
Din această perspectivă, lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională. Ea este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, element fundamental al justiției constituționale, și poate produce consecințe grave asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor Curții.
În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este „inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale”.
Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual.
Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate.
Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept.

PREŞEDINTE OANA-MARIA PETRAŞCU - CURTEA DE APEL ALBA IULIA,
PREŞEDINTE IONELA-DIANA PĂTRAŞC-BĂLAN - CURTEA DE APEL BACĂU,
PREŞEDINTE DANIELA NICULEASA - CURTEA DE APEL BRAŞOV,
PREŞEDINTE LIANA-NICOLETA ARSENIE - CURTEA DE APEL BUCUREŞTI,
PREŞEDINTE DANA-CRISTINA GÎRBOVAN - CURTEA DE APEL CLUJ,
PREŞEDINTE GABRIEL MUSTAŢĂ - CURTEA DE APEL CONSTANŢA ,
PREŞEDINTE MANUELA-CRISTINA BERCEANU - CURTEA DE APEL CRAIOVA,
PREŞEDINTE ADINAN HALIL - CURTEA DE APEL GALAŢI,
PREŞEDINTE ANDA CRIŞU - CIOCÎNTĂ - CURTEA DE APEL IAŞI,
PREŞEDINTE FLORICA ROMAN - CURTEA DE APEL ORADEA,
PREŞEDINTE MIHAI-BOGDAN MATEESCU - CURTEA DE APEL PITEŞTI,
PREŞEDINTE OLIVIU-CORNELIU ŞOLOGON - CURTEA DE APEL PLOIEŞTI,
PREŞEDINTE ANCA CAZACU - CURTEA DE APEL SUCEAVA,
PREŞEDINTE TEODORA ALBU - CURTEA DE APEL TÂRGU MUREŞ,
PREŞEDINTE MARIA-CRISTINA DICA - CURTEA DE APEL TIMIŞOARA,
PREŞEDINTE PETRE-VALENTIN BĂDIŢA - CURTEA MILITARĂ DE APEL BUCUREŞTI.

29/07/2026

În acordurile imnului național se regăsesc memoria, demnitatea și unitatea poporului român, valori pe care le onorăm astăzi, de Ziua Imnului Național al României. 🇹🇩

17/07/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Raportul privind statul de drept 2026: dezbaterea despre justiție trebuie readusă la fapte și la proporțiile reale ale problemelor; stigmatizarea colectivă a magistraților în scop electoral trebuie abandonată

Consiliul Superior al Magistraturii ia act de publicarea Raportului Comisiei Europene privind statul de drept pentru anul 2026 și consideră că această evaluare oferă un reper important pentru reașezarea dezbaterii publice despre justiție pe baze factuale, echilibrate și conforme cu realitatea instituțională.
Raportul nu confirmă reprezentările profund deformate care au dominat o parte importantă a discursului politic și mediatic din ultimul an, prin care situații individuale, insuficient verificate sau false, au fost generalizate și prezentate drept caracteristici ale întregii justiții. Evaluarea Comisiei Europene nu susține nici concluzia unei deteriorări sistemice a funcționării justiției, nici afirmațiile potrivit cărora cadrul legislativ adoptat în anul 2022 ar fi produs efectele negative invocate în spațiul public.
Aceste narațiuni fuseseră deja analizate în Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026 a Secției pentru judecători, care a constatat că extinderea asupra întregului sistem judiciar a unor acuzații individuale, neconfirmate factual, nu este susținută de evaluările internaționale privind România din ultimii patru ani.
Dimpotrivă, Comisia Europeană constată că legile justiției din 2022 au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar. Recomandarea formulată nu vizează schimbarea radicală a acestui cadru, ci evaluarea aplicării sale, în consultare cu actorii relevanți, pentru îmbunătățirea eficienței și guvernanței sistemului judiciar.
Totodată, Raportul reține că tentativa de reformare a legilor justiției a fost inițiată fără participarea tuturor părților interesate (stakeholders). Reamintim ca nici Înalta Curte de Casație și Justiție, nici Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au fost invitate în grupul de lucru nelegal constituit, iar selectarea organizațiilor neguvernamentale și a asociațiilor profesionale participante s-a realizat fără criterii și explicații publice.
Consiliul subliniază că reformarea unui sistem de o asemenea importanță se realizează împreună cu magistratura, nu împotriva ei.
Observațiile Comisiei privind necesitatea unor consultări publice efective și reducerea utilizării excesive a ordonanțelor de urgență confirmă că modificările legislative care afectează autoritatea judecătorească nu pot fi adoptate prin ignorarea instituțiilor constituționale ale sistemului judiciar sau sub presiunea unor campanii conjuncturale.
Consiliul reafirmă că presa, societatea civilă și reprezentanții puterilor publice au dreptul și responsabilitatea de a semnala disfuncționalitățile justiției. Critica întemeiată, investigația jurnalistică și dezbaterea publică sunt indispensabile într-o societate democratică, dar trebuie să distingă între fapte verificate și generalizări, între răspunderea individuală și culpabilizarea unei întregi profesii, precum și între îmbunătățirea unor mecanisme și contestarea legitimității unei puteri constituționale.
În același timp, Raportul conține și informații factuale neconforme cu realitatea. Spre exemplu, se susține că în materie disciplinară Consiliul comunică târziu hotărârile și astfel este afectat dreptul magistraților de a formula căi de atac. Din 2022 legislația a fost modificată. Hotărârile în materie disciplinară se redactează la momentul pronunțării și se comunică de îndată magistratului vizat, astfel încât nu se pune sub nicio formă problema unei întârzieri în comunicare.
Mai mult decât atât, hotărârile definitive anonimizate se publică în aplicația EMAP, fiind accesibile tuturor judecătorilor şi procurorilor din întregul sistem judiciar.
Consiliul ia act de faptul că Raportul formulează și recomandări punctuale care trebuie tratate cu seriozitate: consolidarea garanțiilor privind independența procurorilor de rang înalt, reglementarea organizării și funcționării poliției judiciare și creșterea eficienței investigării infracțiunilor săvârșite în interiorul sistemului judiciar, inclusiv a faptelor de corupție. Comisia nu a constatat însă regrese în aceste domenii, care au făcut deja obiectul monitorizării în rapoartele anterioare.
Consiliul va analiza cu deplină deschidere recomandările Comisiei Europene și va participa cu bună-credință, în limitele competențelor sale constituționale, la punerea lor optimă în aplicare.
În același timp, Consiliul solicită tuturor participanților la dezbaterea publică să abandoneze retorica stigmatizantă utilizată pentru obținerea unui câștig electoral facil. O asemenea retorică nu îi discreditează doar pe magistrați, ci erodează însăși puterea statului chemată să asigure echilibrul societății și respectarea legii.
Corectarea punctuală a deficiențelor, oriunde acestea sunt identificate, este necesară. Transformarea lor într-un verdict colectiv împotriva justiției nu servește nici adevărului, nici statului de drept și, în cele din urmă, nici cetățeanului.

05/07/2026

02/07/2026

𝐂𝐎𝐌𝐔𝐍𝐈𝐂𝐀𝐓

privind presiunile Guvernului asupra justiţiei exercitate sub pretextul unui conflict juridic de natură constituţională

Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act de declarațiile publice formulate de Prim-ministru privind intenția Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu un litigiu aflat în curs de soluționare.

Înalta Curte nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte. Aceste aspecte vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea deplină a competențelor constituționale ale fiecărei autorități publice.

Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia. Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmații provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline. Competenţele acestuia nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituţie.

O asemenea conduită afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor, pe baza legii și a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spațiul public.

Într-un stat de drept, argumentele juridice se susțin în fața instanței de judecată. Independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, și nu influențate de declarații publice ale uneia dintre părțile aflate în litigiu.

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

02/07/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

În urma comunicatului de presă al Partidului Național Liberal privind hotărârile pronunțate de Tribunalul București și Tribunalul Ilfov în litigiile referitoare la Congresul Partidului Național Liberal, Consiliul Superior al Magistraturii denunță escaladarea fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanțelor judecătorești și reafirmă că independența justiției reprezintă unul dintre fundamentele ordinii constituționale democratice.

Independența judecătorilor și respectarea autorității instanțelor judecătorești constituie garanții esențiale ale dreptului la un proces echitabil și ale statului de drept. Hotărârile judecătorești pot fi contestate exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, iar nu prin transferarea litigiilor în spațiul public și prin mesaje susceptibile să exercite presiuni asupra instanțelor.

Declarațiile respectivului partid politic sunt fără precedent, iar gravitatea lor este amplificată de faptul că ele provin din partea unei formațiuni politice care are calitatea de parte într-un litigiu aflat pe rolul instanțelor judecătorești. Contestarea publică a rolului și legitimității instanțelor de către o parte aflată într-un proces reprezintă un comportament incompatibil cu exigențele unui stat de drept, fiind de natură să exercite presiuni asupra judecătorilor și să afecteze încrederea cetățenilor în imparțialitatea justiției.

Consiliul Superior al Magistraturii reamintește că însăși Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 530/2013, a statuat că: „reglementările în materie din alte state, în deplin acord cu exigenţele dreptului de acces la justiţie, instituie posibilitatea contestării în faţa instanţelor a deciziilor partidelor politice cu privire la raporturile dintre partide şi membrii acestora.”

Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că, recent, în cadrul adunărilor generale ale instanțelor judecătorești din întreaga țară, peste 3.500 de judecători au constatat existența unei degradări fără precedent a discursului public și politic la adresa justiției, concretizată în campanii repetate de discreditare a instanțelor și a magistraților. Reacțiile actuale la adresa Tribunalului București și a Tribunalului Ilfov confirmă că avertismentul formulat de corpul judecătorilor nu a fost unul teoretic, ci reflectă un fenomen care continuă să se manifeste și care pune în pericol autoritatea puterii judecătorești.

Consiliul Superior al Magistraturii solicită tuturor actorilor politici să înceteze orice discurs sau demers susceptibil să exercite presiuni asupra instanțelor judecătorești și să își valorifice drepturile exclusiv prin mijloacele procedurale prevăzute de lege, cu respectarea independenței justiției, a autorității hotărârilor judecătorești și a valorilor constituționale care stau la baza statului de drept.

Într-o democrație constituțională, litigiile se analizează în fața instanțelor, nu în spațiul public prin delegitimarea autorității judecătorești.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii

24/06/2026

Ziua de 24 iunie unește tradiția și dreptatea.
Sărbătorim ia românească, simbol al identității noastre 🇹🇩, și profesia de avocat, pilon esențial al actului de justiție ⚖.
La mulți ani tuturor celor care le reprezintă cu mândrie și onoare!