Aşezată la 4 kilometri de Sebeş, localitatea Petreşti, cea care a dat numele unei culturi neolitice, apare astăzi că o aşezare româno-germană prosperă şi cochetă. Petreştiul este amintit documentar în 1309 sub numele roman de Vila Petri. În 1317 este pomenit sub denumirile de Petrifalău (maghiară) şi Petersdorf (germană). În secolul al XIII-lea, localitatea a fost colonizată cu "oaspeţi germani",
iar populaţia română a fost izolată la mărgini, unde şi-a construit colibe, de unde şi denumirea de colibari. Unele dintre cele mai importante obiective istorice de pe raza localităţii sunt turnul fostei biserici şi zidul fostei cetăţi. Ruinele turnului-clopotniţa se află astăzi în mijlocul cimitirului evanghelic, fosta curte a cetăţii medievale de stil romanic. De jur împrejur s-a păstrat şi curtină (zidul) de piatră care înconjura odinioară biserica. Satul a dat numele cunoscutei culturi neolitice cu a sa faimoasa ceramică pictată - cultura Petreşti. Petreştiul este totodată ultima aşezare săsească de pe Valea Sebeşului, coloniştii germani evitând locurile muntoase ascunse şi reci. Saşii au imprimat localităţii o arhitectură tipică, cu străzi largi, străjuite de canale de apă, cu case înalte, cu porţi mari. Din primele secole ale aşezării nu a mai rămas decât cetatea sub formă de donjon, care a fost cândva turnul unei basilici românice, înconjurat cu un zid de incintă, pomenită la 1530, dar mai veche cu cel puţin un secol. Cetatea domină ieşirea din sud a localităţii, lângă podul peste râul Sebeş. Cetatea a fost construită de populaţia săşească, care obişnuia să ridice astfel de monumente în localităţile în care se stabilea şi a avut atât un rol militar, cât şi civil. Petreşti în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
În vremurile de război, construcţia servea drept refugiu pentru locuitori, iar în timp de pace aici se păstrau cerealele şi alte bunuri alimentare. Cetatea şi biserica au rezistat atât timp cât populaţia săsească a avut un rol important în dezvoltarea localităţii. Astăzi, monumentul istoric nu este mediatizat aproape deloc şi nu este inclus în nici un circuit turistic. Foarte puţină lume, chiar şi din judeţul Alba, ştie că în Petresti există o cetate şi un turn de asemenea dimensiuni. Cauza poate să fie şi importanţa pe care şi-o arogă Sebeşul în ceea ce priveşte dominaţia cultural-istorică asupra zonei. Cu toate acestea, în Petreşti există o comunitate puternică locală care încearcă să readucă localitatea la rangul pe care îl merită. Nu puţini sunt cei care susţin chiar revenirea la statutul de comună, însă acest lucru pare destul de greu de realizat în prezent. Pe vremuri localitate de sine stătătoare, astăzi Petreştiul aparţine din punct de vedere administrativ de municipiul Sebeş. Depopularea masivă a populaţiei săseşti dinainte de Revoluţie şi în primii ani de după 1989 a făcut ca în Petreşti să mai locuiască în prezent foarte puţine familii de saşi. Familiile plecate în Germania se întorc periodic pentru a-şi vizita locurile natale. Anual în Petresti se organizează o manifestare la care participă mulţi saşi plecaţi din România. Aceştia au un rol determinant în mediatizarea locurilor natale. Astfel, s-a ajuns că monumentul istoric reprezentat de zidul cetăţii şi de turnul fostei biserici să fie mai cunoscut în Germania decât în România. Există numeroase site-uri pe internet în limba germană care prezintă, printre altele, şi obiectivul din Petresti.
-Biserica înfrăţirii confesionale-
Un rol extrem de important în evoluţia prezentă a localităţii Petreşti l-a avut preotul ortodox Alexandru Coman (N.18.09.1946 - D.18.03.2014) A reuşit să construiască o biserică ce se detaşează atât prin construcţie, cât, mai ales, prin pictura din interior. În pridvorul bisericii "Schimbarea la Faţă", pe peretele din dreapta sunt pictaţi, "nu între sfinţi, ci între oamenii providentiali ai Terrei din amurgul celui de-al doilea mileniu", după cm spune preotul Alexandru Coman, distrugătorii comunismului: Georghe Bush, Papa Ioan Paul al II-lea şi Mihail Gorbaciov. Sub ei sunt scrise cu litere de-o şchioapă cuvintele: "Când omul strigă: «Opriţi planeta, vreau să cobor!», Dumnezeu, prin aceşti trei oameni providenţiali, a schimbat cursul lumii". Pe peretele din stânga sunt pictaţi, tot pentru prima dată într-o biserică ortodoxă, cei trei mari poeţi ai Ardealului: George Coşbuc, Lucian Blaga şi Octavian Goga, iar sub reprezentările lor se află inscripţia: "Poeţi care au plâns durerile Ardealului şi au înveşnicit ţăranul şi satul românesc transilvan". Monumentul istoric reprezentat de zidul cetăţii din Petreşti şi de turnul fostei biserici a ajuns să fie mai cunoscut în Germania decat în România.
