31/08/2026
✍🏻 La mulți ani, limbii române! ✍🏻
✍🏻 La mulți ani limbii în care ne-am spus primele cuvinte, primele povești și cele mai adânci doruri. 🇷🇴
✍🏻 Limba în care ne !
31 august - ZIUA LIMBII ROMÂNE
Există lucruri pe care le putem pierde fără să ne dăm seama. Un cântec, o fotografie, un obicei, un cuvânt…
Uneori, un cuvânt dispare încet. Nu pentru că nu mai este frumos, ci pentru că nu-l mai folosim.
Și poate că acesta este unul dintre cele mai subtile feluri în care o cultură se poate îndepărta de ea însăși: atunci când începe să-și uite cuvintele.
Limba română nu este doar limba în care spunem „bună dimineața”, „mi-e dor” sau „te iubesc”. Este limba în care ne-am spus poveștile, ne-am plâns pierderile, ne-am cântat bucuriile și ne-am scris istoria.
Este limba lui Eminescu, care ne-a lăsat „Luceafărul”, a lui Creangă, care a făcut din copilărie literatură, a lui Caragiale, care ne-a arătat că uneori râsul spune mai mult decât o mie de discursuri.
Este limba în care Arghezi a găsit frumusețe în cuvântul simplu și în care Nichita Stănescu a putut spune: „Limba română este patria mea.”
Dar limba nu trăiește numai în cărți…
Trăiește și în felul în care un bunic îi spune nepotului o poveste.
În graiul unui sat.
Într-un cântec vechi.
Într-o poezie recitată de un copil.
Într-un mesaj trimis în grabă.
Într-un comentariu scris pe internet.
În fiecare conversație în care alegem — sau nu — să ne cu .
Astăzi, poate mai mult ca oricând, limba română are nevoie nu doar să fie celebrată, ci și să fie folosită cu .
Pentru că trăim într-o lume în care comunicăm mult și spunem, uneori, tot mai puțin. Avem mii de cuvinte la îndemână, dar alegem adesea aceleași câteva expresii.
Scriem repede, prescurtăm, împrumutăm, simplificăm. Nimic din toate acestea nu este, în sine, o tragedie. O limbă vie se schimbă.
Dar o limbă vie nu trebuie lăsată să devină o limbă neglijată.
Să-i păstrăm nu doar regulile, ci și nuanțele.
Nu doar ortografia, ci și frumusețea.
Nu doar cuvintele, ci și sensul lor.
Să nu ne fie rușine de cuvintele românești vechi.
Să nu ni se pară demodat să vorbim corect.
Să nu considerăm diacriticele un detaliu lipsit de importanță.
Și, mai ales, să nu uităm că felul în care folosim cuvintele spune ceva despre felul în care gândim.
Astăzi nu sărbătorim o limbă perfectă.
Sărbătorim o limbă vie — o limbă care a trecut prin secole, care s-a schimbat, s-a îmbogățit, a primit și a dăruit cuvinte, dar care a rămas capabilă să spună ceea ce ne este cel mai greu să spunem: cine suntem.
🥂 La mulți ani, limba română!
Să nu fie doar limba pe care am moștenit-o.
Să fie limba pe care alegem, zi de zi, să o lăsăm moștenire.
prof. Simina Ana Pop
manager Casa de Cultură „Dr. Augustin Mircea” Ardud
