Curtea de Apel Brașov

05/06/2026

Președinții curților de apel, reuniţi pe 3-5 iunie 2026 la Oradea, se opun noii tentative a Guvernului de a subordona puterea judecătorească și de a o transforma dintr-o putere independentă într-o funcție aflată sub controlul executivului.

Campania susținută și coordonată de discreditare a justiției a urmărit
slăbirea independenței judecătorilor și anularea justiției ca putere în stat.
Prin modificările abrupte aduse statutului judecătorilor, luate de pe poziții de forță, fără dialog și consultare, Guvernul a arătat că poate interveni discreționar
asupra garanțiilor independenței acestora, iar modificările preconizate în materia salarizării reprezintă o nouă etapă a acestui proces.

Noul proiect de salarizare, promovat de un Guvern demis, așază explicit
reprezentanții puterii judecătorești sub cei ai puterii legislative și executive, fapt incompatibil cu rigorile statului de drept şi ale democraţiei constituţionale.
Un judecător obligat să își negocieze permanent condițiile materiale de
existență cu cei ale căror acte trebuie să le cenzureze nu mai beneficiază de independența necesară exercitării funcției sale.
Victimele acestei politici sunt cetățenii care riscă să fie lipsiți de protecția unei justiții cu adevărat independente.

În consecință, președinții curților de apel solicită Guvernului şi Parlamentului respectarea următoarelor standarde, a căror încălcare este inacceptabilă:
1. Asigurarea independenţei financiare a fiecărui judecător printr-un sistem de salarizare stabil, predictibil şi transparent.
2. Corelarea nivelului remuneraţiei judecătorilor cu nivelul de responsabilitate şi restricţiile impuse profesiei, volumul de muncă, gradul de complexitate a cauzelor şi răspunderea specifică.
3. Stabilirea şi ierarhizarea coeficienţilor de salarizare la un nivel care să asigure în mod real egalitatea puterii judecătoreşti cu celelalte puteri, luând în considerare și resursele financiare complementare veniturilor salariale, de care beneficiază puterea executivă şi legislativă.

În acord cu aceste standarde, diminuarea veniturilor aflate în plată este inadmisibilă, indiferent de mecanismul utilizat pentru a ajunge la acest scop: reducerea sporurilor, plafonări, recalculări, eliminarea unor componente salariale, altele asemenea. Mai mult, diminuarea veniturilor ca efect al promovării sau
trecerii la alte trepte de vechime în funcţie reprezintă o aberație logică și juridică, ce ar avea drept efect blocarea activității instanțelor.

Totodată, utilizarea unor improvizaţii juridice, precum acordarea temporară a unor sume compensatorii, denotă intenţia clasei politice de control discreţionar asupra puterii judecătoreşti și trebuie eliminate.
Reiterăm solicitarea adresată clasei politice de a stopa acest nou atac la
adresa puterii judecătorești, caracteristic unei guvernări iliberale care subminează statul de drept și conduce la slăbirea sau chiar distrugerea mecanismelor de
protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale românilor.

02/06/2026

Având în vedere Hotărârea nr. 2 din data de 27 mai 2026 a Sindicatului Național al Grefei Judiciare „DICASTERIAL” prin care personalul auxiliar şi conex din instanţe a adoptat anumite forme de protest faţă de Proiectul legii salarizării,
Vă informăm următoarele:

- În datele de 02, 03 şi 05 iunie 2026, programul de lucru cu publicul al compartimentelor din cadrul Curţii de Apel Braşov se va reduce la jumătate, arhiva civilă, arhiva penală, arhiva de contencios administrativ şi fiscal, registratura urmând să aibă program cu publicul între orele 09:00-11:00.

- În data de 4 iunie 2026, programul de lucru cu publicul la arhiva civilă, arhiva penală, arhiva de contencios administrativ şi fiscal, registratura va fi între orele 12:00-13:00.

- În ceea ce priveşte şedinţele de judecată:
- în datele de 02, 03 şi 05 iunie 2026, în intervalul orar 09:00-12:00 vor fi soluţionate doar cauzele urgente, urmând ca celelalte cauze să fie reluate după ora 12:00;
- în data de 04 iunie 2026 – vor începe după ora 12:00, potrivit listelor ce se vor afişa pe portalul instanţei, în care vor fi indicate noile intervale orare.

28/05/2026

PROCES PENAL SIMULAT – 27 MAI 2026

Curtea de Apel Braşov a găzduit miercuri, 27 mai 2026, un proces penal simulat, pus în scenă de studenţii din anul III, forma de învăţământ ZI, din cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii „Transilvania” din Braşov.
Devenit deja tradiţie, evenimentul, desfăşurat spre finalul anului universitar, oferă posibilitatea studenţilor, pe de o parte, de a face dovada cunoştinţelor dobândite pe parcursul a doi ani de studiu, anii II şi III, la materiile din sfera ştiinţelor penale: drept penal general, drept penal special şi procedură penală, iar pe de altă parte, de a experimenta profesiile juridice implicate direct în procesul penal.
Sub coordonarea colegilor noştri, jud. dr. Gabriela-Nicoleta Chihaia, jud. dr. Cristinel-Costel Ghigheci şi jud. dr. Vlad-Mihai Neagoe, studenţii şi-au luat foarte în serios rolurile de judecători, procurori, avocaţi, dar şi pe cele de inculpaţi, persoane vătămate şi martori, şi au desfăşurat un proces penal pornind de la datele esenţiale ale unui speţe, cu greu cei prezenţi admiţând că este doar unul simulat. De altfel, publicul a umplut până la refuz sala de şedinţe, protagoniştii fiind susţinuţi nu doar de colegii de an, dar şi de cei din anul IV sau de la master!
Deşi emoţiile au fost foarte mari, toţi cei implicaţi au dovedit cunoştinţe aprofundate, dar şi atitudini ferme în susţinerea opiniilor juridice, în special avocaţii şi procurorii, însă totul s-a terminat odată cu sentinţa pronunţată de către judecători.
Curtea de Apel Braşov îi felicită pe studenţi pentru modul în care s-au prezentat şi îi asigură de continua susţinere în astfel de proiecte care îmbină teoria cu practica!

26/05/2026

COMUNICAT COMUN AL PREŞEDINŢILOR CURŢILOR DE APEL

În contextul publicării proiectului de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, preşedinţii curţilor de apel din România îşi manifestă public îngrijorarea faţă de atacurile fără precedent la integritatea şi stabilitatea statală a României, întrucât această iniţiativă legislativă îşi propune, deliberat, desfiinţarea şi reconfigurarea instituţională prin deprofesionalizarea unor domenii esenţiale şi afirmarea diletantismului ca politică de stat.
Independenţa şi imparţialitatea judecătorului sunt condiţii prealabile şi indispensabile pentru funcţionarea oricărei democraţii, justiţia fiind una dintre cele trei puteri ale statului.
Componenta financiară este una esenţială în orice stat de drept ce promovează valorile europene, aplicabilă oricărei profesii, atâta timp cât remuneraţia reprezintă contraprestaţia pentru munca depusă fiind direct proporţională cu importanţa şi calitatea muncii prestate.
Astfel, luăm act cu îngrijorare că profesii încărcate de responsabilitate şi nivel de pregătire ridicat, care în condiţii de maturitate politică, construiesc societăţi sănătoase, cm ar fi, spre exemplu, cadrele didactice, medicii sau judecătorii reclamă, în paradigma politică a unui guvern demis, un nivel de salarizare scăzut în numele unei nevoi de echitate socială specifică statelor autoritare, incongruente şi dispreţuitoare din perspectiva valorilor democratice.
Am asistat cm printr-un mecanism extrem de riguros calibrat şi articulat, sistemul judiciar a fost stigmatizat şi demonizat pentru a masca deficienţe economice şi a distrage atenţia de la adevărata responsabilitate şi problemele reale ale societăţii.
Având în vedere declaraţiile recente ale unor membri ai puterii executive privind datoriile statului către sistemul judiciar, precum şi proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, preşedinţii curţilor de apel susţin în mod ferm declaraţiile publice argumentate ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Consiliului Superior al Magistraturii.
Evaluarea de către executiv a legalităţii hotărârilor judecătoreşti definitive reprezintă un derapaj fără precedent într-o democraţie, care are aptitudinea de a deschide calea abuzului politicianului care astfel anulează principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, dobândind capacitatea de a interveni arbitrar şi abuziv în orice tip de relaţii sociale ignorând orice hotărâre judecătorească definitivă.
În acest sens, vehicularea unor cifre menite să provoace panică în rândul populaţiei, cu privire la datoriile statului faţă de sistemul judiciar, tinde să determine culpabilizarea fără temei a judecătorilor pentru problemele cu care se confruntă economia, consecinţă a greşelilor factorului politic, mascând, totodată, cauza reală a deficitelor bugetare, dar şi nevoia de anihilare a puterii judecătoreşti.
Subliniem că aceste probleme nu sunt şi nu pot fi imputate judecătorilor, ci sunt efectul deficienţelor legislative perpetue specifice ultimilor 20 de ani la nivelul mai multor categorii socio-profesionale.
Apreciem că un stat în care puterea judecătorească este atacată constant, fiind mereu culpabilizată pentru exerciţiul iresponsabil şi empiric al puterii de către decidentul politic, nu mai poate fi catalogat ca fiind un stat democratic în care echilibrul dintre cele trei puteri este respectat, ci un stat în care hazardul este creat pentru a impune impostura ca reper socio-politic şi cultural.
Considerăm, de asemenea, că niciun program strategic de reforme și investiții la nivel european - PNRR, nu poate fundamenta politicile de sărăcire a populaţiei, pentru că un astfel de discurs lipseşte de sens raţiunea de a fi a Uniunii Europene organizată în jurul nevoii de prosperitate a membrilor ei.
Aşadar, simulând o nevoie de asanare a unor inechităţi sociale, asistăm, de fapt, la o afirmare pe scena politică a unor evidente conduite dictatoriale prin exerciţiul ilegitim al puterii publice, atâta timp cât acest proiect legislativ ignoră principii juridice fundamentale, fiind o dovadă fermă a improvizaţiei, deprofesionalizării şi perpetuării dispreţului în lipsa unei culturi a dialogului interinstituţional.
În consecinţă, reiterăm, în mod ferm, faptul că desfiinţarea, de către politicieni, a principiilor ce stau la baza statului de drept, democratic, ne determină să acţionăm prin toate mijloacele puse la dispoziţie de lege pentru a susţine stabilitatea statutului judecătorului şi independenţa justiţiei, esenţă a puterii judecătoreşti, garantată constituţional, în scopul asigurării dreptului cetăţenilor la un proces echitabil, cu componentele pe care acest concept le include şi a supravieţuirii statului de drept.

Judecător Oana Maria Petraşcu, preşedinta Curţii de Apel Alba Iulia

Judecător Ionela-Diana Pătraşc-Bălan, preşedinta Curţii de Apel Bacău

Judecător Daniela Niculeasa, preşedinta Curţii de Apel Braşov

Judecător Liana Nicoleta Arsenie, preşedinta Curţii de Apel Bucureşti

Judecător Dana Cristina Gîrbovan, preşedinta Curţii de Apel Cluj

Judecător Gabriel Mustaţă, preşedintele Curţii de Apel Constanţa

Judecător Manuela Cristina Berceanu, preşedinta Curţii de Apel Craiova

Judecător Adinan Halil, preşedintele Curţii de Apel Galaţi

Judecător Anda Crișu Ciocîntă, preşedinta Curţii de Apel Iaşi

Judecător Florica Roman, preşedinta Curţii de Apel Oradea

Judecător Mihai Bogdan Mateescu, preşedintele Curţii de Apel Piteşti

Judecător Oliviu-Corneliu Șologon, preşedintele Curţii de Apel Ploieşti

Judecător Anca Cazacu, preşedinta Curţii de Apel Suceava

Judecător Maria Cristina Dica, preşedinta Curţii de Apel Timişoara

Judecător Teodora Albu, preşedinta Curţii de Apel Târgu Mureş

Judecător col. Petre Valentin Bădița, preşedintele Curţii Militare de Apel

26/05/2026

Poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

În cursul zilei de 25 mai 2026, a fost publicat Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în raport de care Consiliul Superior al Magistraturii aduce la cunoştinţă publică următoarele:

1. Prevederile proiectului de lege vor submina definitiv funcţionarea justiţiei
Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar.
Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept.

2. Proiectul de lege cuprinde soluţii normative absurde
Proiectul de act normativ cuprinde prevederi care diminuează cu mult veniturile magistraţilor şi le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităților publice ale judecătorilor și procurorilor.
Se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv « diferenţa salarială tranzitorie » ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are, şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu.
Mai mult decât atât, astfel cm rezultă din cuprinsul art. 7 din proiectul de lege, acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate.
Cu titlu de exemplu, în cazul promovării la o instanță sau un parchet de nivel superior, consecința absurdă va fi scăderea drastică a drepturilor salariale. Aceeași va fi consecința și în cazul în care personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime. Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora.
Într-o manieră similară, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte.

3. Proiectul de lege va destabiliza iremediabil situaţia resursei umane din sistemul judiciar
Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, atât prin aceea că generează premisele unor plecări masive din cadrul corpului magistraţilor, pe fondul modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani şi al volumului de activitate foarte mare generat de deficitul de judecători şi procurori nemaiîntâlnit până la acest moment, cât şi în ceea ce priveşte atractivitatea profesiilor de judecător şi procuror pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului.
Consiliul Superior al Magistraturii transmite cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională.
Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvargda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare.

Consiliul Superior al Magistraturii

28/04/2026

27/04/2026

În perioada 24-25 aprilie 2026, s-a desfăşurat la sediul Curţii de Apel Braşov, etapa finală a Concursului Naţional de Procese Simulate – pe tematica Drepturile Omului, organizat de ELSA Brașov, la care au participat un număr de 8 echipe, selectate urmare a derulării etapei scrise, preliminare, formate din studenţi ai Facultăţilor de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, „Transilvania” din Braşov, „Simion Bărnuţiu” din Sibiu şi „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, care au făcut dovada unor cunoştinţe aprofundate.
Competiţia, ce a avut un nivel interdisciplinar, a oferit juriului ocazia ascultării unor pledoarii frumoase şi deosebit de interesante, iar studenţilor ocazia să dezbată o speţă fictivă ce a evidenţiat necesitatea respectării şi protecţiei juridice a drepturilor omului în materie penală şi procesual-penală, punând în evidenţă implicarea, cunoştinţele şi talentul oratoriu al acestora.
Curtea de Apel Braşov adresează felicitări tuturor participanţilor!

20/03/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Având în vedere decizia puterilor executivă și legislativă de a reduce bugetul prevăzut inițial pentru plata drepturilor restante ale magistraților, ce decurg din hotărâri judecătorești definitive, precum și preocuparea colegilor judecători și procurori față de situația generată ca urmare a unei noi reeșalonări a plății acestor drepturi, Consiliul Superior al Magistraturii învederează următoarele:

În urma negocierilor politice pentru alocarea sumelor bugetare alocate anului 2026, coaliţia de guvernare a decis modificarea bugetelor instanţelor şi parchetelor, din care au fost scăzute considerabil sumele reprezentând arierate provenite din neplata drepturilor salariale restante, calculate greşit în ultimii ani, recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive.

În repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea executivă în calitate de debitor a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligațiilor asumate prin eșalonare, a decis noi reeșalonări succesive.

Aceste demersuri nelegale realizate chiar de către debitorul obligațiilor de plată au atins apogeul în ultimii doi ani, nefiind deloc alocate sume de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Aceste drepturi sunt amânate la plată, din nou, inclusiv pentru anul 2026.

Instanțele europene, respectiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit în jurisprudența constantă că guvernele pot eşalona sume de bani reprezentând debite, însă nu le pot reeşalona, ajungându-se astfel la pierderea chiar a esenței drepturilor, acestea reprezentând ”un bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

Procedând la o nouă diminuare a bugetului alocat plății acestor datorii, Guvernul nu doar că şi-a încălcat propria decizie anterioară, dar a acționat cu lipsă de loialitate între autorităţile statului, înfrângând predictibilitatea propriei norme, precum și obligația generală de a respecta și executa hotărâri judecătorești definitive, principiu imuabil al statului de drept.

Una dintre consecințe este crearea unei situații mai grave decât cea anterioară pentru bugetul de stat, generând astfel obligații suplimentare de plată pentru perioadele următoare, având în vedere că sumele restante sunt purtătoare de accesorii, respectiv dobândă legală și actualizarea cu indicele de inflație, care în unele situații deja au depăşit debitul principal.

Ca principiu, amânarea perpetuă a plăţilor lipseşte de efect hotărârile judecătoreşti definitive şi induce opiniei publice ideea potrivit căreia respectarea acestora ar putea fi considerată facultativă, contrar ordinii constituționale. Iar, pe de altă parte, realocarea sumelor de la capitolul Justiţie şi repartizarea acestora unor primării, care nu se mai pot finanţa, este edificatoare în ceea ce priveşte locul justiţiei în mentalitatea liderilor coaliţiei de guvernare.

În consecinţă, Consiliul va iniţia el însuşi şi, respectiv, va susţine orice demers al celorlate instituții din cadrul autorității judecătorești în realizarea efectivă a drepturilor obţinute de magistraţi, în conformitate cu atribuţiile conferite de Constituţie şi de lege.

Serviciul de Informare Publică, Relații cu Mass Media și Protecția Datelor cu Caracter Personal

11/03/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

În data de 9 martie 2026 a avut loc Adunarea generală a judecătorilor de la Curtea de Apel Brașov, în cadrul căreia a fost dezbătut Raportul de activitate pentru anul 2025.
La eveniment au participat – alături de judecătorii Curții de Apel Brașov şi de magistrații care exercită funcţii de conducere în cadrul celorlalte instanţe din circumscripţia curţii – domnul judecător Gheorghe-Liviu Odagiu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, domnul avocat dr. Radu Marinescu, ministrul justiţiei, doamna judecător Ramona-Graţiela Milu, domnul judecător Claudiu-Marian Drăguşin şi domnul Judecător Alin-Vasile Ene, membri aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii, domnul Ion-Claudiu Teodorescu, secretar general în cadrul Ministerului Justiţiei şi domnul Marius Tiugan, consilier al ministrului justiţiei.
Potrivit datelor statistice aferente anului 2025, activitatea Curţii de Apel Brașov s-a încadrat în gradul general de eficiență ca fiind „eficientă”.
În anul 2025, Curtea de Apel Brașov a înregistrat un număr de 5.569 dosare noi. Adăugând stocul de la începutul anului de 2.340 dosare, rezultă că această instanţă a rulat în anul 2025 un număr total de 7.336 dosare.
În ce priveşte încărcătura pe judecător, calculată în raport de numărul posturilor de judecător din schema de personal şi numărul total al dosarelor rulate, aceasta a fost de 179 dosare, iar în raport de încărcătura adiţionată pe schemă, aceasta s-a situat la 480,9 dosare. Dacă ne raportăm însă la numărul efectiv de judecători care au activat în anul 2025, comparativ cu celelalte 15 curţi de apel din ţară Curtea de Apel Braşov se situează la poziţia 8 din punct de vedere al încărcăturii efective/judecător (186,2 dosare) şi la poziţia 7 din punct de vedere al încărcăturii adiţionate pe judecător, calculate potrivit formulei stabilite de CSM (480,9 dosare).
În privinţa indicatorilor de eficienţă instituiţi prin Hotărârea nr. 1305/2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (rata de soluţionare a dosarelor, stocul de dosare, ponderea dosarelor închise într-un an, durata medie de soluţionare, redactările peste termenul legal) situaţia este următoarea:
În ce priveşte rata de soluţionare a dosarelor, care se calculează exclusiv în raport de dosarele nou intrate, în anul 2025 au fost înregistrate 5.569 dosare noi şi au fost soluţionate 4.996 dosare, rezultând astfel o operativitate de 89,7%.
În ceea ce priveşte stocul de dosare existent la data de 31 decembrie 2025, din totalul de 2.340 dosare aflate în stoc, un număr de 43 de dosare aveau la acel moment o vechime mai mare de un an pe rolul instanţelor, ceea ce reprezintă un procent de doar 1,8%.
La indicatorul ponderea dosarelor închise într-un an, din totalul de 4.996 dosare soluţionate, un număr de 4.933 dosare au fost soluţionate în termen de maxim un an de la înregistrare, reprezentând un procent de soluţionare de 98,7%.
Termenul mediu de redactare în perioada de referinţă a fost de 31,5 zile, iar media zilelor de redactare a fost de 15,9 zile, determinând încadrarea subindicatorului „Gradul de depăşire a mediei termenelor legale de redactare calculat la nivelul instanţei în gradul ,,Foarte eficient” (media generală de redactare fiind mai mică decât media termenelor legale de redactare).
Concluzionând cu privire la cei cinci indicatori de performanţă, constatăm că în anul 2025 Curtea de Apel Braşov s-a încadrat în gradul „eficient”, la fel ca celelalte instanţe din circumscripţie, cu excepţia Tribunalului Covasna şi Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov, care au obţinut indicatorul „foarte eficient”.
Un obiectiv principal în anul 2025 l-a constituit şi formarea profesională continuă a judecătorilor şi a grefierilor Curţii de Apel, atât prin formarea centralizată cât şi prin cea descentralizată derulată la nivelul curţii, dar şi prin participarea la diferite seminare şi conferinţe internaţionale. În cadrul primei forme, la nivelul Curţii de Apel Braşov au fost organizate mai multe seminare care au vizat cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a dreptului comparat, precum şi abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate.
În cea de-a doua formă de perfecţionare, o parte a judecătorilor şi a grefierilor Curţii de Apel Braşov a participat la seminare desfăşurate sub coordonarea Reţelei Europene de Formare Judiciară (EJTN), derulate atât în ţară, cât şi în alte state europene. În cadrul aceluiaşi program, Curtea de Apel Braşov a fost gazda unui grup format din cinci judecători străini de la Curtea Administrativă de Primă Instanţă din Piraeus, specializaţi în drept administrativ, şi a unui grup de grefieri din Germania şi Italia.
Tot în scopul pregătirii profesionale continue, au fost organizate întâlniri profesionale lunare ale judecătorilor Curţii şi trimestriale cu judecătorii instanţelor din circumscripţie, pe fiecare secţie, discuţiile vizând analiza problemelor de drept care au generat practică neunitară, precum şi a celor noi de natură a suscita o practică neunitară, pe prezentarea sintezelor modificărilor legislative, precum şi a practicii judiciare a instanţelor de control judiciar, a hotărârilor pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
În plus faţă de aceste activităţi, Curtea de Apel Braşov a organizat şi găzduit o serie de evenimente ca formă de manifestare a bunei colaborări cu celelalte instituţii din domeniul juridic, a preocupării constante pentru asigurarea accesului la justiţie al cetăţenilor şi pentru promovarea principiului transparenţei actului de justiţie, un element important fiind reprezentat de educaţia juridică a copiilor şi tinerilor. Astfel, cu ocazia Zilei Justiţiei şi în cadrul programului Ziua porţilor deschise au fost primite vizite ale mai multor grupuri de elevi de la instituţii de învăţământ din Municipiul Braşov.
Totodată, continuând buna colaborare cu Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Transilvania” Braşov, în anul 2025 au efectuat practica de specialitate în cadrul instanţei 22 de studenţi.
Concluzionând, putem afirma că activitatea desfăşurată în cadrul Curţii de Apel Braşov şi al instanţelor din circumscripţie în anul 2025 a fost una constantă şi de calitate, rezultat pentru care judecătorii şi personalul auxiliar de specialitate au depus eforturi deosebite, fiind remarcabil modul în care au reuşit să-şi îndeplinească atribuţiile profesionale. Performanţele individuale depind de gradul de profesionalism şi dedicare, dar şi de existenţa unor scheme de personal corespunzătoare, echilibrate, de condiţii decente de desfăşurare a activităţii.
Vulnerabilitățile activităţii Curţii de Apel Braşov şi ale instanţelor arondate au fost în anul 2025, în general, vulnerabilitățile sistemului judiciar în ansamblul său, respectiv, instabilitatea şi necorelarea actelor normative, numeroase posturi vacante şi interdicţiile de ocupare, lipsa unor scheme echilibrate de personal şi insuficienta dotare materială a instanţelor în ceea ce priveşte lipsa spaţiilor adecvate pentru sedii şi arhive.
Ca şi particularitate pentru anul 2025, în acest an mai mult ca în oricare orice altă perioadă puterea judecătorească s-a confruntat cu provocări noi, cu atacuri fără precedent şi cu o expunere mediatică excesivă, care au condus inevitabil la scăderea gradului de încredere a cetăţenilor în justiţie şi la un climat de instabilitate, tensionat şi stresant în instanţe.
Raportul de bilanț privind activitatea desfășurată în anul 2025 de Curtea de Apel Brașov poate fi consultat on-line, după postare, pe portalul Curții de Apel Brașov, secţiunea „Instanţa în cifre”, rubrica ,,Rapoarte şi studii”.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

03/02/2026

Informare privind continuarea demersurilor pentru asigurarea unui act de justiţie de calitate

În continuarea demersurilor pentru asigurarea unui act de justiție de calitate și eficientizarea activității instanțelor de judecată, la data de 02 februarie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a înaintat către Ministerul Justiţiei propuneri legislative care să conducă la degrevarea instanțelor judecătorești.

Ținând seama de necesitatea eficientizării activității instanțelor de judecată, cu prioritizarea componentei calitative a actului de justiție, în urma analizei realizate la nivelul Consiliului au fost reținute o serie de propuneri de reglementare în materie non-penală, subsumate scopului asumat vizând degrevarea activității instanțelor judecătorești, precum:

1. Excluderea anumitor tipuri de cauze din competența instanțelor judecătorești
excluderea cauzelor având ca obiect dizolvarea şi radierea de drept din materia societăților.
• excluderea cererilor necontencioase în materie de înscriere, modificare și desființare a persoanelor juridice fără scop lucrativ și înlăturarea obligaţiei de a ţine registrele de evidenţă privind aceste persoane juridice.
• excluderea cauzelor având ca obiect înlocuirea amenzii contravenționale cu prestarea unei activități în folosul comunității; eliminarea efectului suspensiv de executare al introducerii plângerii contravenționale, în special în materia contravențiilor la regimul rutier.
• renunțarea la procedura încuviințării executării silite a titlurilor executorii reprezentate de hotărâri judecătorești, precum și simplificarea procedurii de încuviințare a executării silite a altor titluri executorii altele decât hotărârile judecătorești.
• partajarea atribuţiilor de control privind exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale persoanei majore ocrotite între autoritatea tutelară şi instanţa judecătorească; excluderea din competența instanței judecătorești a unor cereri privitoare la curatelă.
• excluderea cauzelor având ca obiect divorțul prin acord.

2. Degrevarea judecătorilor de unele atribuții corelativ cu transferul acestora către personalul auxiliar de specialitate sau către asistentul judecătorului

3. Propuneri vizând modificarea competenței instanțelor judecătorești
• modificarea competenței teritoriale prevăzute de art. 13 alin. (5) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor.
• lărgirea competenţei judecătorilor stagiari care îşi desfăşoară activitatea de stagiatură în instanţe.
• reglementarea competenței judecătorului de supraveghere a privării de libertate de a se pronunța asupra contestațiilor formulate de persoanele aflate în executarea unei pedepse cu închisoarea împotriva deciziilor directorului ANP de schimbare a locului detenției sau de respingere a cererilor de transfer.
• preluarea soluției legislative prevăzute de dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 referitoare la competenţa teritorială şi în materia litigiilor de muncă.
• modificarea competenței teritoriale exclusive a Curții de Apel București în materia concurenței; competenţa prevăzută de O.U.G nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea ANRE; competența prevăzută O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

4. Propuneri vizând modificarea legislației în materia taxelor judiciare de timbru – majorarea/actualizarea cuantumului unora dintre taxele judiciare de timbru, fără a fi afectat dreptul de acces la justiție, luând în considerare cheltuielile pe care le implică procedura judiciară și realitățile economice; actualizarea acestor taxe față de devalorizarea monedei naționale.

5. Propuneri vizând încurajarea justițiabililor de a apela la mijloace alternative de soluționare a litigiilor și instituirea altor proceduri, precum și pentru utilizarea procedurii administrării probelor prin avocați
• acordarea anumitor beneficii părților care au parcurs proceduri de soluționare alternativă a litigiilor (ex. restituirea parțială/integrală a taxei judiciare de timbru).
• o soluție asemănătoare pentru situațiile în care părțile convin asupra administrării probelor prin avocați.

6. Propuneri vizând modificarea reglementării procesual-civile referitoare la conținutul cererii de chemare în judecată și la redactarea hotărârii judecătorești, precum şi alte propuneri privind desfășurarea procesului civil (ex. preschimbarea termenelor prin rezoluţie, facilitarea procedurii de citare, reglementarea unor situaţii în care cauzele sunt soluţionate doar în procedură scrisă)

7. Propuneri cu privire la procedura specială a cererilor cu valoare redusă reglementată în Cartea a VI-a, Titlul X din Codul de procedură civilă (articolele 1.026-1.033)
• formular standardizat pentru cererea de apel; eliminarea dezbaterilor în calea de atac a apelului, judecata urmând a se realiza în camera de consiliu, fără citarea părților, în măsura în care una dintre părți nu solicită în mod expres ca aceasta să aibă loc în ședință publică, cu citarea părților.
• reglementarea posibilității instanței de judecată ca, în măsura în care pârâtul nu formulează apărări, să procedeze la soluționarea cauzei prin emiterea unui certificat executoriu standardizat.

8. Propuneri de modificare a reglementării aplicabile în materia achizițiilor publice
• modificarea art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la calea de atac a recursului și în această materie, în locul apelului.
• modificarea art. 53 alin. (1) și (11) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la atribuirea în competența instanțelor civile a litigiilor şi cererilor care decurg din executarea contractelor administrative şi cele care decurg din rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziţie publică din motive independente de autoritatea contractantă, prin degrevarea secțiilor de contencios administrativ și fiscal.

9. Propuneri vizând proceduri informatice și îmbunătățirea digitalizării la nivelul instanțelor judecătorești
• implementarea unei baze de date comune pentru degrevarea activității de la compartimentele de executări civile și penale în ceea ce privește comunicarea soluțiilor către instituțiile statului.
• dezvoltarea programului informatic REJUST pentru a genera proiectul de minută și de hotărâre judecătorească pentru cauzele de complexitate redusă.
• calculul automat al taxei judiciare de timbru la introducerea obiectului/valorii cererii.
• implementarea unei proceduri digitalizate, în colaborare cu UNEJ, la nivel național, pentru transmiterea cererilor de încuviinţare a executării silite în format electronic, semnarea elecronică a încheierilor de încuviinţare şi restituirea tot în format electronic.
• acordarea accesului la toate bazele de date ale instituțiilor publice relevante, fiind evitată amânarea judecării cauzelor în vederea primirii de răspunsuri de la diverse instituții.
• simplificarea accesului la bazele de date existente, inclusiv de către grefierul de şedinţă şi judecătorul cauzei și asigurarea faptului că toate instanţele judecătorești beneficiază de acces la aceste baze de date.

Totodată, în cadrul Proiectului „Eliminarea factorilor pentru inflaţia de cauze, identificarea elementelor normative şi a tendinţelor de aglomerare – EFICIENŢĂ” au fost formulate mai multe propuneri de modificări legislative, precum adoptarea unei proceduri pentru judecarea şi pronunţarea hotărârii în cauzele repetitive.

Toate propunerile pot fi accesate din adresa ataşată (în link din comentarii).

În continuarea aplicării calendarului dat publicităţii, urmează ca până la finalul lunii februarie 2026 să fie consultaţi reprezentanții UNBR și reprezentanții altor profesii juridice cu privire la eventualele dificultăți practice care ar putea fi generate de procesul de normare şi, de asemenea, să fie definitivat mecanismul de normare și adaptarea corespunzătoare a legislației secundare relevante.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal