Brusturi (în maghiară: Tataros) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Brusturi (reședința), Cuieșd, Loranta, Orvișele, Păulești, Picleu, Țigăneștii de Criș și Varasău.
Comuna Brusturi este asezata la NE de municipiul Oradea, la 35 km, si la 12 km de soseaua E 60 Oradea-Cluj. Tot in directia NE de la soseaua E 60 se ramifica, din satul Uileacu de Cris, drumul judetean 767 care trece prin comuna Brusturi spre Derna, Voivozi si mai departe spre Marghita.
Comuna Brusturi este asezata in Depresiunea Vaii Ghepesului, la poalele muntilor Plopisului, avand in partea de NE dealurile Plopisului, la N comuna Derna, la NV comuna Spinus, la V comuna Sirbi si la S comuna Tileagd.
Depresiunea Vaii Ghepesului incepe la poalele dealurilor Plopisului si brazdeaza comuna Brusturi pe o lungime de 10 km avind o latime de 0.5 km in zona montana satul Cuiesd si 2 km in aval de vecinatate cu comuna Spinus.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brusturi se ridică la 3.469 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.367 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (81,41%). Principalele minorități sunt cele de romi (7,29%), slovaci (4,64%) și maghiari (2,48%). Pentru 4,06% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,44%), dar există și minorități de penticostali (16,66%), romano-catolici (3,63%), baptiști (1,21%) și reformați (1,01%). Pentru 4,15% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Facilități oferite investitorilor
Satul Picleu: zona Farcasa strabatuta de paraul Valea Farcasa, cu multe izvoare cu apa, avand o lunca de circa 4 km, inconjurata de mari paduri seculare. Aerul curat, cu un pitoresc cm rar se intalneste, intr-o liniste deplina, zona valea Farcasii este o oportunitate deosebita pentru agroturism Varasau, un sat mic cu aceleasi caracteristici, exista o cabana a Ocolului Silvic Marghita.
Satul Loranta la o altitudine de circa 400 de metri cu multe culmi si vai, zona arata ca o depresiune care poate fi incadrata intr-un tablou ca un original plai mioritic.Din punct de vedere al zonelor pentru turism satesc putem aprecia zona Valea Fanetelor de la Picleu, zona Farcasa, unde se pot construi case de vacanta pentru agrement si odihna, prin valorificarea peisajului natural cumulat cu un traseu potential de circulatie turistica de tranzit, putand avea in vederea exploatarii din Tatarus. In toate aceste zone se pot construi adevarate sate de vacanta, de agrement si turism si totul fara prea multe investitii.
Exista o vasta posibilitate pentru partii de schi. Se pot forma multe itinerare si trasee pe dealurile din jur si prin padurile invecinate.
Personalități locale
Octavian Bot (n. 1 ianuarie 1951, Păulești, județul Bihor – d. 18 iulie 2015)[1] a fost un deputat român de Bihor între 1992 și 2000 și între 2008 și 2012, și de București din 2012. Orientarea sa politică a fost liberală, iar din 2015 a făcut parte din Partidul Alianța Liberalilor și Democraților. În 1990 Bot a fost primar al municipiului Oradea.S-a născut la 1 ianuarie 1951, în Păulești, județul Bihor. A absolvit, în 1975, Institutul Politehnic din Timișoara, Facultatea de Electrotehnică — inginer electromecanic. A fost inginer la IIS Zahărul Oradea (1975-1978), apoi, profesor în cadrul liceelor Sinteza, Emanuil Gojdu (1978-1989) și director al RVA Oradea (2000-2008). A fost membru al PAC (1990-1993), vicepreședinte al PL (1993-1995), membru al PNL (1995-1997), vicepreședinte al PNL-CD (1997-1998), vicepreședinte UFD (1998-2002), vicepreședinte AP (2002-2004), membru PD-L din 2008, din nou membru PNL și, în ultimul an, membru PLR. A fost deputat în legislaturile 1992-1996, vicepreședintele Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; 1996-2000, membru al Comisiei pentru politică externă; 2008-2012 și 2012 — 2015.În 2012 a fost ales deputat în circumscripția electorală nr. 42 București, colegiul uninominal nr. 8 din partea Partidului Național Liberal (PNL) — până în septembrie 2014, independent — de la această dată.
