20/03/2026
𝐀𝐩𝐞𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐨𝐧𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐛𝐮𝐠𝐞𝐭𝐚𝐫𝐚̆
Potrivit datelor publicate marți, 17 martie, de BNR, datoria externă a României a crescut la 229,3 miliarde de euro, cu o creștere de 1,986 miliarde de euro în luna ianuarie din 2026.
În 2025, România a plătit 50 de miliarde de lei pentru acoperirea dobânzilor. Comparativ cu 30 miliarde în 2023 și 36 miliarde în 2024. Indiferent de nuanțele discursului politic pe acest subiect, matematica ne spune că singurul mod în care poate fi acoperită această sumă este realocarea bugetului necesar din alte sectoare.
Datoria administrației publice a României a depășit pragul de 60% din PIB în acest moment. Estimările Comisiei Europene spun că, într-un scenariu de prudență bugetară, datoria prognozată pentru 2035 este de 93% din PIB. Aceasta este a doua cea mai mare creștere a datoriei publice din UE în acest deceniu.
Toate în “contextul decrețeilor”: după 2030 vom avea mai mult de 1.000.000 de noi pensionari. În perioada 1967–1969 s-au născut aproximativ 1,4 milioane de persoane. Aceștia ajung acum la vârsta pensionării.
Numărul pensionarilor ar putea ajunge la peste 6 milioane după anul 2030. Acest an trebuie să ne prindă fără deficit pentru a putea face față noilor provocări.
România se apropie de momentul în care va trebui să aleagă între a plăti dobânzile și a plăti serviciile publice.
"O eventuală retrogradare a ratingului (de țară) nu e un exercițiu formal. Ar însemna costuri mai mari pentru toți cei care se împrumută în România — stat, firme, cetățeni." — BNR
𝐀𝐩𝐞𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐨𝐧𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐛𝐮𝐠𝐞𝐭𝐚𝐫𝐚̆
Potrivit datelor publicate marți, 17 martie, de BNR, datoria externă a României a crescut la 229,3 miliarde de euro, cu o creștere de 1,986 miliarde de euro în luna ianuarie din 2026.
În 2025, România a plătit 50 de miliarde de lei pentru acoperirea dobânzilor. Comparativ cu 30 miliarde în 2023 și 36 miliarde în 2024. Indiferent de nuanțele discursului politic pe acest subiect, matematica ne spune că singurul mod în care poate fi acoperită această sumă este realocarea bugetului necesar din alte sectoare.
Datoria administrației publice a României a depășit pragul de 60% din PIB în acest moment. Estimările Comisiei Europene spun că, într-un scenariu de prudență bugetară, datoria prognozată pentru 2035 este de 93% din PIB. Aceasta este a doua cea mai mare creștere a datoriei publice din UE în acest deceniu.
Toate în “contextul decrețeilor”: după 2030 vom avea mai mult de 1.000.000 de noi pensionari. În perioada 1967–1969 s-au născut aproximativ 1,4 milioane de persoane. Aceștia ajung acum la vârsta pensionării.
Numărul pensionarilor ar putea ajunge la peste 6 milioane după anul 2030. Acest an trebuie să ne prindă fără deficit pentru a putea face față noilor provocări.
România se apropie de momentul în care va trebui să aleagă între a plăti dobânzile și a plăti serviciile publice.
"O eventuală retrogradare a ratingului (de țară) nu e un exercițiu formal. Ar însemna costuri mai mari pentru toți cei care se împrumută în România — stat, firme, cetățeni." — BNR