18/04/2020
Iubire, credință și lumină de la Doamna LIDIA BÎRSAN!
Vreau să împărtășesc ceva cu voi, minunați Prieteni! În seara aceasta am trăit un început de tristețe adâncă care s-a transformat mai apoi într-o uriașă recunoștință. Eu stau în curtea unei Biserici și așa cm știți în Vinerea Mare, când se cântă Prohodul, Preoții cu toți credincioșii, înconjoară Biserica cu lumânări aprinse. Am participat de când mă știu pe Lume la acest moment și întotdeauna m-a impresionat marea de luminițe aprinse care , asemeni unui râu de foc se mișca în jurul Bisericii. În seara aceasta nu a avut nimeni voie să meargă la Biserică. Când au început să bată clopotele într-un anume fel, am ieșit în balcon cu două lumânări aprinse ca să mă rog pentru Sufletele celor plecați, așa cm este obiceiul din Străbuni. Mi-au dat lacrimile când i-am văzut pe cei doi Preoți de la Biserica noastră, împreună cu doi Diaconi, înconjurând Biserica, singuri .
Pentru o clipă am fost dureros de tristă pentru că niciodată, niciodată nu m-am gândit că vreodată, la un așa de mare moment care marchează clipa de dinainte a Învierii, Biserica va fi lipsită fizic de Prezența Oamenilor.
În 2000 și mai bine de ani, cred că un asemenea lucru nu s-a mai întâmplat cel puțin în Țara noastră. Dar în clipa următoare am simțit o recunoștință fără margini, cu adevărat fără margini, care se revărsa și continuă să se reverse din Sufletul meu. Recunoștință pentru toate Generațiile de Preoți care de-a lungul acestor milenii, prin Ritualul creștin, au păstrat VIE amintirea Miracolului Divin , transmițând, din generație în generație, Inițierea pe care Iisus a dat-o Apostolilor!
Recunoștință pentru Preoții noștri de azi, care continuă cu devotament să săvârșească Marile Taine, întregul Ritual bisericesc, exact, dar exact ca atunci când Bisericile erau pline. Fără acest Ritual, Oamenii s-ar fi adâncit din nou în întunericul uitării de Sine ca atunci când Nașterea lui Cristos s-a întâmplat în plan fizic! Pe parcursul întregului An, Biserica aduce aminte , pas cu pas, Miracolul trăit de cei de atunci. Indiferent dacă Oamenii care participă la slujbă sunt sau nu atenți la fiecare amănunt al Sfintei Liturghii, ceva din ei înregistrează și alimentează germenele Credinței care se transmite prin gena Rasei umane mai departe.
Acum 2000 ani Omenirea de atunci se prăbușea în uitare. Oamenii, așa cm descriu mulți istorici ai acelui timp, nu mai aveau nici-o speranță, trăiau cu spaima morții și uitaseră Legile Sfinte ale Vieții. Iisus Cristos le-a demonstrat că Viața este eternă, că avem un Spirit, un Suflet nemuritor , că suntem mult mai mult decât tot ce ar putea crede mintea noastră rațională! Prin El s-a trezit în Om amintirea filiațiunii sale divine!
Așa cm Soarele de Primăvară trezește Natura pe Pământ, tot așa Învierea lui Cristos pe care o vom sărbători în zilele următoare, a chemat la VIAȚA VIE, VIAȚA DIN BELȘUG, conștiința adormită a Omului.
Printre Tainele pe care Iisus i-a inițiat pe Apostoli, două întrec și astăzi puterea noastră de a înțelege. Ele au fost transmise cu acuratețe de la Apostoli, prin Preoți, până în zilele noastre și în mod sigur că vor fi transmise cu aceeași iubitoare și devotată grijă Generațiilor viitoare de Preoți, continuând să susțină credința în ceea ce este cu adevărat Viața .
Una este Taina Sfintei Euharistii care se săvârșește în miezul Liturghiei. Este momentul care mă fascina de mică, când Preotul cheamă Lumina Sfântului Duh și întreaga Biserică se umple de o Lumină hrănitoare, iubitoare, vindecătoare, o Lumină care te alină și te încurajează , o Lumină pe care dintotdeauna am văzut-o, am simțit-o umplând totul , revărsându-se peste tot.
A doua, este Marea Taină a Coborârii, la chemarea Patriarhului Ortodox de la Ierusalim, peste Piatra Sfântului Mormânt , a Focului Divin. Așa cm cei care participă la Noaptea Învierii, aud strigarea Preotului care iese cu o Făclie aprinsă în mână și spune: VENIȚI DE LUAȚI LUMINĂ!, tot așa, cred că se aude în subtil, atunci, nu numai la Ierusalim, Chemarea Lui Cristos , adresată întregii Creații: VENIȚI DE LUAȚI LUMINĂ!
Pentru cei care doriți , încercați să fiți într- stare de receptivitate profundă mâine, în Sâmbăta Paștelui, între orele 12,30 și 14, 30. Am înțeles că acesta este intervalul în care coboară Lumina Sfântă la Ierusalim. Nu se poate descrie în cuvinte ce se simte în momentul coborârii, indiferent unde te-ai afla pe Planetă! Simțind, nu vă veți mai îndoi cu adevărat , niciodată, orice v-ar spune mintea rațională sau oricine. Veți simți coborând Lumina în Inima voastră, în Inima voastră Spirituală ! Veți simți ceva atât de viu și de puternic cm nici-o Meditație sau Tehnică sau orice altceva nu vă poate oferi.
De aceea, chiar dacă fizic, nu vom putea merge la Biserică în Noaptea de Înviere să luăm Lumină, să mergem cu inimile noastre pline de Iubire și să luăm Lumină , de ACOLO, de SUS , din Făclia aprinsă a Celui care este CALEA, ADEVĂRUL și VIAȚA și să o dăm mai departe Lumii întregi, Prezentului și Viitorului!
Vă îmbrățișez și vă iubesc!
