Sunt-Tatic.info

08/04/2026

La mulți ani, Benny Jugaru!
Un tătic responsabil care și-a pus mereu copiii pe primul loc!

22/03/2026

Ieri am obținut un nou ordin de protecție împotriva unei mame, de data aceasta pentru o fetiță de 10 ani.

Dar povestea nu începe aici.
În primă instanță, aceeași fetiță NU a fost considerată victimă, deși am demonstrat că mama, în mod constant, o înjura, o lovea, o trăgea de păr și o împiedica să ia legătura cu tatăl ei.

Instanța a apreciat că nu există un pericol suficient pentru a o proteja și mi-a respins cererea.

Am auzit în sala de judecată lucruri care, sincer, ar trebui să ne pună pe toți pe gânduri:
„se mai întâmplă”,
„se numește disciplină”,
„fetița mințea și nu era cuminte”,
„și eu îmi mai trosnesc copilul când mă scoate din sărite”.

Procurorul a cerut respingerea ordinului de protecție.
Instanța a fost de acord.

Am formulat apel. Nici acolo nu a fost simplu.
S-a cerut, din nou, respingerea ordinului de protecție, inclusiv de către procuror.

Dar ieri, instanța de apel a spus clar:
„NU” violenței de orice fel.

A spus, prin soluția pronunțată, că un copil nu trebuie să suporte injurii, palme și umilință doar pentru că vin din partea unui părinte.

Instanța a dispus:
✔️ emiterea unui ordin de protecție pentru 4 luni
✔️ stabilirea locuinței minorei la tată
✔️ interdicția mamei de a încasa alocația copilului
✔️ obligarea mamei la consiliere psihologică
✔️ executarea imediată sub supravegherea poliției

Am avut un complet profesionist.

Dar problema reală nu este doar în acest dosar.
Este în ideea, adânc înrădăcinată, că „mama e mamă”, orice ar face.
Sau că un părinte poate decide singur că celălalt nu mai există în viața copilului.
Sau că o palmă dată unui adult e mai gravă decât o pedeapsă fizică aplicată unui copil.

Pentru respingerea acestei mentalități lupt.
Și nu mă opresc.

—
Irina Tomescu, avocat

08/03/2026

Părerea unei mame despre mamele care își folosesc copiii pe post de arme în lupta cu tații.

“Mamelor, mai tăceți dracului din gură cu luat copilul, adus copilul, pa și pusi. "Dar n-a plătit pensia alimentară." Și ce? Muncește mai mult. "Nu-l ia și nu-l aduce când zic eu." Oh, "dar are o iubită nouă și nu-mi place de ea." "S-a despărțit de mine, așa că mă supără rău." Așa că, știi tu, "nu vreau ca copilul meu să-l vadă." Da, așa că acum o să-l dau în judecată. Dar el e un tată foarte bun.

Ce faci? Îl privezi pe copilul de tatăl lui. "N-a făcut exact ce i-am spus eu pentru că voiam să am control total și am crezut că o să-l am odată ce l-am prins în capcană cu copilul ăsta." Nu! Taci din gură. Lasă-l să ia copilul când vrea el să-l ia. Dacă sună și zice că ajunge în 10 minute și ești acasă și e convenabil, permite-i asta. Dacă vrea să scoată copilul în oraș o zi întreagă, nu-i pune restricții. Cine ești tu? Cine te-a pus pe tine la conducere? Deci copilul tău n-o să aibă tată din cauza ta.

Pur și simplu nu mai suport! Să-ți oprești copilul din a-și vedea tatăl, sau să mergi prin tribunale, sau orice altceva mai faci tu doar pentru că n-a plătit pensia alimentară, sau doar pentru că nu apare când vrei tu să apară, sau doar pentru că nu mai e cu tine și nu e fericit, nu vrea să fie cu tine. Treci peste! Nu este despre tine, este despre copil. Nu e un tată rău, doar că nu mai e bărbatul tău. Și asta e ceea ce te scoate din minți de fapt.

Tatăl poate să facă orice vrea când are copilul! Tu scoți copilul în oraș cu noul tău iubit, deci el de ce n-ar putea? De ce e o regulă diferită pentru bărbați față de femei? Doar pentru că tu ai născut copilul, nu înseamnă că tu ești stăpâna copilului! Pe bune acum, învață dracului să împarți, răsfățato! Maturizează-te naibii și acceptă situația! Trebuie să începi să pui copilul pe primul loc. Mă scoate din sărite. Sincer, îmi pare rău de bărbați.”

08/03/2026

O mamă care a împiedicat relația fiicei cu tatăl său a pierdut autoritatea părintească și domiciliul minorei, cel puțin temporar, printr-o hotărâre judecătorească!

Este un caz destul de rar deocamdată în justiția din România, cunoscută ca fiind părtinitoare cu mamele indiferent de situație. Un caz care poate da speranțe multor tați care sunt ținuți abuziv departe de copii din cauza unor mame care se răzbună prin cei mici și a unor judecători care le țin partea.

Este încă un semn că mamele NU (mai) sunt mai presus de lege și că un copil NU este o proprietate sau o armă de șantaj împotriva unui fost partener sau soț pe care vor să se răzbune.

Să sperăm că judecătorii din România vor renunța la ideile preconcepute care au dominat instanțele judecătorești timp de zeci de ani și care nu au făcut decât o discriminare a taților pe bandă rulantă.

COPIII NU SUNT ARME!

17/02/2026

14/02/2026

13/02/2026

12/02/2026

12/02/2026

31/01/2026