13/02/2026
Ludovic Orban:
“Recesiunea tehnică nu este provocată doar de ce a făcut guvernul Bolojan în ultimele 7 luni. Este rezultatul a 4 ani de trend descendent al economiei românești, provocat de habarnismul economic al guvernelor Ciucă și Ciolacu.
În primul an, Guvernul Ciucă a redus creșterea economică de la 5,7% în 2021 la 4,1 în 2022. Scăderea a continuat și în 2023, când creșterea economică a coborât la 2%. Aici „meritele” au fost împărțite egal între Ciucă și Ciolacu, care au condus guverrnul fiecare câte 6 luni. În 2024, anul lui Ciolacu, creșterea economică a scăzut la 0,9%, deși Ciolacu, în an electoral, a dat drumul la cheltuieli masive, provocând un deficit bugetar de 9,3%. Iar la finalul anului 2025, creșterea economică este evaluată la 0,6%
De ce a evoluat negativ economia noastră? Pentru că guvernele Ciucă și Ciolacu au aplicat și în 2022 și în 2023 creșteri de taxe, impozite și contribuții, au adoptat o serie de măsuri antiliberale și au crescut din burtă pensiile, salariile în sectorul public, subvențiile și cheltuielile sociale. Aceste măsuri au alungat investitorii străini, au afectat negativ afacerile private, au provocat o reducere constantă a producției industriale, au redus ritmul de absorbție al fondurilor europene, au crescut constant deficitul comercial și defictul de cont curent, au provocat inflație mare ( 13,8% în 2022, 10,4% în 2023).
Bolojan a preluat conducerea guvernului într-un moment în care România era cu spatele la zid, amenințată de o iminentă retrogradare din partea agențiilor de rating, care ar fi provocat o reacție în lanț care ar fi putut duce la o prăbușire economică.
Nu am fost de acord cu toate măsurile adoptate de guvern. Dar am susținut voința evidentă a lui Bolojan de a îndrepta lucrurile. Și momentul critic a fost depășit.
Recesiune tehnică a existat și în perioada în care a guvernat Ciolacu, dar a fost ascunsă bine de ochii marelui public. Recesiunea tehnică anunțată de INS nu trebuie să panicheze pe nimeni. Nu este rezultatul unei crize economice, ci consecința unui trend constant de descreștere din ultimii 4 ani și unor masuri de creștere a unor taxe și impozite și unei reduceri a apetenței pentru consum a populației, care are și o cauzalitate de ordin psihologic.
România are potențial de creștere economică. Investițiile străine au început să crească. Rata absorbției fondurilor europene s-a îmbunătățit semnificativ și anul 2026 poate fi un vârf de absorbție. Deficitul comercial este într-o tendință de scădere, avem o stabilitate a leului și sunt semne clare de reducere a inflației.
Dacă guvernul reușește să adopte măsurile de restructurare administrativă și de stimulare economică și adoptă un buget realist, este posibil ca în anul 2026 să avem o creștere mai mare decât cea estimată astăzi.”
Recesiunea tehnică nu este provocată doar de ce a făcut guvernul Bolojan în ultimele 7 luni. Este rezultatul a 4 ani de trend descendent al economiei românești, provocat de habarnismul economic al guvernelor Ciucă și Ciolacu.
În primul an, Guvernul Ciucă a redus creșterea economică de la 5,7% în 2021 la 4,1 în 2022. Scăderea a continuat și în 2023, când creșterea economică a coborât la 2%. Aici „meritele” au fost împărțite egal între Ciucă și Ciolacu, care au condus guvernul fiecare câte 6 luni. În 2024, anul lui Ciolacu, creșterea economică a scăzut la 0,9%, deși Ciolacu, în an electoral, a dat drumul la cheltuieli masive, provocând un deficit bugetar de 9,3%. Iar la finalul anului 2025, creșterea economică este evaluată la 0,6%
De ce a evoluat negativ economia noastră? Pentru că guvernele Ciucă și Ciolacu au aplicat și în 2022 și în 2023 creșteri de taxe, impozite și contribuții, au adoptat o serie de măsuri antiliberale și au crescut din burtă pensiile, salariile în sectorul public, subvențiile și cheltuielile sociale. Aceste măsuri au alungat investitorii străini, au afectat negativ afacerile private, au provocat o reducere constantă a producției industriale, au redus ritmul de absorbție al fondurilor europene, au crescut constant deficitul comercial și deficitul de cont curent, au provocat inflație mare ( 13,8% în 2022, 10,4% în 2023).
Bolojan a preluat conducerea guvernului într-un moment în care România era cu spatele la zid, amenințată de o iminentă retrogradare din partea agențiilor de rating, care ar fi provocat o reacție în lanț care ar fi putut duce la o prăbușire economică.
Nu am fost de acord cu toate măsurile adoptate de guvern. Dar am susținut voința evidentă a lui Bolojan de a îndrepta lucrurile. Și momentul critic a fost depășit.
Recesiune tehnică a existat și în perioada în care a guvernat Ciolacu, dar a fost ascunsă bine de ochii marelui public. Recesiunea tehnică anunțată de INS nu trebuie să panicheze pe nimeni. Nu este rezultatul unei crize economice, ci consecința unui trend constant de descreștere din ultimii 4 ani și unor masuri de creștere a unor taxe și impozite și unei reduceri a apetenței pentru consum a populației, care are și o cauzalitate de ordin psihologic.
România are potențial de creștere economică. Investițiile străine au început să crească. Rata absorbției fondurilor europene s-a îmbunătățit semnificativ și anul 2026 poate fi un vârf de absorbție. Deficitul comercial este într-o tendință de scădere, avem o stabilitate a leului și sunt semne clare de reducere a inflației.
Dacă guvernul reușește să adopte măsurile de restructurare administrativă și de stimulare economică și adoptă un buget realist, este posibil ca în anul 2026 să avem o creștere mai mare decât cea estimată astăzi.