18/08/2026
AŞII AVIAŢIEI REGALE DE VÂNĂTOARE:
ALEXANDRU ŞERBĂNESCU (17.05.1920-18.08.1944) – UN EROU JERTFIT PE ALTARUL LIBERTĂŢII
Eroul căpitan aviator Alexandru Şerbănescu a fost absolvent al Liceului militar Nicolae Filipescu de la Mânăstirea Dealu şi al Şcolii Militare de Ofiţeri de Infanterie de la Sibiu. Devenit ofiţer de vânători de munte, avea să atingă culmile gloriei într-o armă de elită - aviaţia, pe care a ales-o ulterior dintr-o pasiune formidabilă. În scurt timp datorită calităţilor sale, a dorinţei şi a ambiţiei de a se perfecţiona, a ajuns să stăpânească cu o măiestrie de invidiat avioanele care le-a pilotat. Căpitanul Alexandru Şerbănescu, a fost un comandant de excepţie şi un camarad agreabil şi prietenos. Şi-a dorit să zboare şi să-şi apere ţara chiar cu preţul propriei vieţi, iar faptele sale de arme rămân un exemplu de curaj şi datorie, un etalon al onoarei şi demnităţii.
Rămâne celebră ,,evadarea” din iadul de la Karpovka de pe Frontul de Est, când avioanele au decolat de pe un aerodromul încercuit de tancurile sovietice. Episodul de la Karpovka a reprezentat prima evacuare a unui aerodrom sub focul inamic, în timpul contraofensivei de la Stalingrad. Aerodromul se afla la 48 de kilometri vest de Stalingrad, fiind folosit ca bază de luptă, pe 22 noiembrie 1942 fiind complet încercuit de tancurile şi infanteria sovietică. La acestă situaţie s-au mai adăugat şi condiţiile meteo extreme. În faţa panicii, a presiunii inamicului şi a gerului cumplit, Alexandru Şerbănescu a folosit experienţa acumulată la vânătorii de munte, pentru a organiza în prima fază apărarea şi apoi retragerea aeriană sub focul direct al inamicului. Pentru a salva oamenii în avioanele de vânătoare monopost au fost demontate echipamente. În toată această situaţie Şerbănescu a înţeles că abandonarea personalului însemna condamnarea lor la moarte şi prizonierat în stepa îngheţată. Episodul Karpovka a rămas un moment de solidaritate militară, tactică, ingeniozitate tehnică şi curaj extrem. Prin refuzul de a lăsa oamenii în urmă, Şerbănescu, a dat dovadă că poate fi un lider, calitate care îl va pune în faţa unei alte situaţii, cea din 18 august 1944, în ultima sa luptă aeriană, pentru apărarea teritoriului national. A căzut la datorie, fiind doborât de aviaţia americană, la Ruşavăţ-Vipereşti, Buzău. În luptele de pe Frontul de Est şi în apărarea Teritoriului Naţional, a avut la activ după unii autori, 590 de misiuni de luptă, 237 de lupte aeriene cu peste 50 de victorii aeriene omologate.
Pentru faptele de arme, curajul, capacitatea sa strategică, şi onoarea dovedită în luptă, a fost decorat cu Ordinul ,,Mihai Viteazul” clasa a III-a; Ordinul ,,Virtutea Aeronautică” clasa Crucea de Aur cu două barete; Ordinul ,,Virtutea Aeronautică” clasa Cavaler cu două barete; Ordinul ,,Virtutea Aeronautică”, clasa Ofiţer; ,,Coroana României” clasa a IV-a cu spade şi panglică de ,,Virtute militară” şi medaliat cu ,,Crucea de Fier” germană, decoraţie acordată străinilor pentru merite deosebite.
BIBLIOGRAFIE:
1. Colectiv, Istoria aviaţiei române, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984, 741p.
2. Tudor Vasile, Un nume de legendă: Căpitan aviator Alexandru Şerbănescu, Editura Modelism Internaţional, Bucure;ti 1998
3. Cdor. Dan Stoian, Eroica promoţie 1941 (partea a IV-a) în “Orizont Aviatic”, nr. 7, mai 2013.
Text: muzeograf Micuţa Jianu
Foto: https://timpulcredintei.ro/18-august-1944-a-icetat-din-viata-alexandru-serbanescu
