25/10/2026
Oana Gheorghiu, președinte PNL Sector 4: PSD face ce știe cel mai bine: una zice, alta face.
Ce scrie în programul de guvernare al actualului Guvern PSD–tehnocrați?
„România intră în perioada 2027–2028 după o ajustare bugetară necesară, care produce rezultate. […] După primele opt luni din 2026, deficitul bugetar cash s-a redus de la 4,51% la 2,89% din PIB.”
Ce spune PSD în spațiul public?
„S-a aprins lumina pe deficitul lui Bolojan: cel mai mare din UE! Eurostat confirmă eșecul austerității. România a ajuns la un deficit de 9,2% din PIB în trimestrul II din 2026…”
Așadar, în programul de guvernare, PSD recunoaște că ajustarea bugetară produce rezultate. În declarațiile publice, aceeași ajustare este prezentată drept un dezastru.
Dar ce spun, de fapt, cifrele?
Există două moduri de calcul al deficitului:
🔵 Cash – diferența dintre banii încasați și cei plătiți efectiv de stat.
🔵 ESA – metoda europeană, care ține cont și de venituri și cheltuieli înregistrate contabil, chiar dacă banii nu au fost încă încasați sau plătiți.
Ca într-o familie: una este suma pe care o ai în cont, alta este situația financiară dacă iei în calcul și facturile pe care trebuie să le plătești.
Ambele metode sunt oficiale. Important este să comparăm aceleași perioade, folosind aceeași metodă.
🔵 În primele șase luni din 2025, deficitul cash era de 3,64% din PIB. În aceeași perioadă din 2026, a scăzut la 2%.
🔵 Deficitul ESA a scăzut și el, de la 3,6% la 3,4%. O reducere modestă, dar o reducere.
Și atunci de unde povestea cu cele 35 de miliarde de lei pe care Guvernul Bolojan le-ar fi ascuns?
Din compararea merelor cu perele.
Diferența dintre cash și ESA este reală, dar nu înseamnă automat cheltuieli ascunse. Cele două metode au reguli diferite de înregistrare a veniturilor și cheltuielilor. Ministerul Finanțelor ar trebui să explice public, în detaliu, din ce este formată această diferență.
Să vedem și povestea deficitului de 9,2%.
Deși deficitul ESA cumulat pe primele șase luni din 2026 a fost de 3,4% din PIB-ul anual, în scădere față de aceeași perioadă din 2025, PSD alege să pună în prim-plan deficitul unui singur trimestru: 9,2%.
Probabil pentru că sună mult mai dramatic.
Dar cele două cifre măsoară lucruri diferite.
🔵 3,4% reprezintă deficitul cumulat pe șase luni, raportat la PIB-ul anual.
🔵 9,2% reprezintă deficitul din trimestrul II, ajustat sezonier și raportat la PIB-ul acelui trimestru.
PSD precizează că cifra provine din trimestrul II, dar o prezintă drept bilanțul guvernării Bolojan, fără să ofere și imaginea întregului semestru.
Cifra de 9,2% nu spune singură întreaga poveste.
Să luăm exemplul unei familii.
Să presupunem că aveți un venit de 5.000 de lei pe lună și cheltuiți, de obicei, 4.500 de lei. Într-o lună însă, cheltuiți mult mai mult decât câștigați, cumpărați i mașină sau renovați și cheltuiți, de exemplu, 50.000 lei.
Dacă ne uităm doar la acea lună, putem anunța dramatic că familia se îndreaptă spre faliment.
Dar ar fi corect?
Nu! Ca să înțelegem situația financiară a familiei, trebuie să ne uităm la veniturile și cheltuielile dintr-o perioadă mai lungă. Asta nu înseamnă că ignorăm luna în care cheltuielile au crescut. Înseamnă că oanalizăm în context.
La fel trebuie privit și deficitul din trimestrul II. A crescut față de trimestrul II din 2025 și trebuie să înțelegem de ce. Dar nu reprezintă deficitul întregului an.
În acel trimestru au fost accelerate și investițiile, inclusiv cele din PNRR. Cât au contribuit ele la creșterea deficitului ESA trebuie stabilit pe baza datelor.
Problema nu este că PSD folosește o cifră falsă, ci că alege o cifră adevărată și o folosește pentru a prezenta o imagine incompletă.
Ce spun rezultatele anuale?
🔵 În 2024, România avea un deficit ESA de 9,2% din PIB.
🔵 În 2025, acesta a scăzut la 7,8%, una dintre cele mai mari reduceri din Uniunea Europeană, confirmată de Eurostat.
🔵 Pentru 2026, agențiile de rating estimează un deficit între 5,8% și 6,25%. Sunt prognoze, nu rezultate finale, dar indică posibilitatea unei noi reduceri.
Am rezolvat problema deficitului? Nici pe departe!
România are încă cel mai mare deficit din UE. Numai în primele șase luni din 2026 am plătit 29,4 miliarde de lei dobânzi. Bani care nu mai sunt disponibili pentru școli, spitale și investiții.
Reducerea deficitului a avut costuri pentru oameni și economie. Dar a fost necesară. O recunoaște chiar actualul Guvern în propriul program.
Știu cât de greu este să reduci risipa și să faci reforme. Dacă ele nu erau blocate tocmai de cei care arată azi cu degetul, am fi avut, probabil, o situație și mai bună.
Iar dacă vor deschide din nou robinetul pomenilor, riscăm să pierdem ceea ce am câștigat cu greu.
PSD este acum la guvernare. A promis creșteri de salarii și pensii, reduceri de taxe și mai mulți bani pentru toată lumea.
Dar între promisiunile făcute și realitatea guvernării este o diferență uriașă. Când descoperi însă că nu ai de unde să dai tot ce ai promis, ai două variante: le spui oamenilor adevărul sau cauți un vinovat. Adevărul nu e ceva ce PSD iubește. Așa că alege să dea vina.
Și pe cine s-a obișnuit PSD să dea vina? Pe Ilie Bolojan, firește.
Doar că atacurile politice nu plătesc facturi și nu reduc deficitul.
PSD a ajuns la guvernare. Acum trebuie să demonstreze că știe să și guverneze, nu doar să promită.
