Uniunea Scriitorilor din România

Uniunea Scriitorilor din România Uniunea Scriitorilor din România Uniunea Scriitorilor din România (U.S.R.) este succesoarea Societăţii Scriitorilor Români (S.S.R.). S.S.R. a fost Victor Eftimiu.

a fost creată în anul 1909 şi a funcţionat sub această denumire pînă în martie 1949. Ultimul preşedinte al S.S.R. U.S.R. a apărut în 1949 prin fuziunea între S.S.R. şi Societatea Autorilor Dramatici. Primele încercări de a crea organizaţii de scriitori în România datează după unele surse din 1821, 1827, 1831. Începutul propriu-zis se face cu Asociaţia literară Română din 1848 dar aceasta nu funcţ

ionează. O Societate Literară Română a fost fondată în 1866, inaugurată în 1867, transformată în Societatea Academică Română şi ulterior, din 1879, în Academia Română. Preocupările de început ale Academiei au fost filologice, extinse apoi la domeniile ştiinţei, culturii şi artei. Dar prima Societate a Scriitorilor Români s-a ivit ca proiect în 1908 şi a fost pusă în funcţiune de o adunare generală de 47 de scriitori la 2 septembrie 1909. Comitetul de conducere al noii societăţi i-a avut ca preşedinte pe Mihail Sadoveanu şi ca vicepreşedinte pe Dimitrie Anghel. În 1911, noul preşedinte, Emil Gârleanu a obţinut recunoaşterea SSR ca "Persoană morală". A urmat la conducere criticul Mihail Dragomirescu. În timpul primului război mondial SSR a funcţionat în refugiu la Iaşi. În perioada 1926-1932, Societatea Scriitorilor Români a fost condusă de Liviu Rebreanu ales an de an timp de şapte ani consecutiv. A fost în opinia istoricilor literari cea mai fastă perioadă a SSR. După 1944 s-au exercitat asupra S.S.R. presiuni politice din partea noii puteri, epurări etc. Conferinţa de fuziune între S.S.R. şi societatea Autorilor dramatici din martie 1949 marchează înfiinţarea Uniunii Scriitorilor din R.P.R., ulterior "din R.S.R.", devenită U.S.R. în 1990.
În perioada 1949-1989, U.S.R. a funcţionat ca "organizaţie obşetească şi profesională de creaţie" fiind din punct de vedere legal subordonată statului şi finanţată de stat. Cu toate acestea, U.S.R. şi-a păstrat o autonomie de organizare şi de acţiune care a făcut din ea cea mai incomodă organizaţie recunoscută de statul comunist. În U.S.R., alături de membri care urmau în scris şi atitudine linia politică oficială, făceau parte scriitori care şi-au păstrat independenţa de gîndire şi originalitatea creaţiei. Între cele două grupuri au existat în această perioadă tensiuni şi chiar conflicte deschise şi, deşi aveau de partea sa oficialităţile, grupul fidel acestora nu şi-a impus totdeauna dominaţia. Organele de conducere ale U.S.R. au fost alese prin vot secret şi şi-au păstrat o anumită independenţă faţă de partidul unic şi statul comunist. În cadrul U.S.R. a funcţionat Fondul literar, înfiinţat în iunie 1969, ca organism financiar de gestiune a drepturilor de autor .i de ajutor financiar pentru scritori. După 1989, U.S.R. a devenit o asociaţie de creatori, non-guvernamentală, non-profit şi apolitică, întreţinîndu-se prin autofinanţare. a cunoscut schimbări succesive ale statutului în funcţie de modificarea obiectivelor sale şi de evoluţia societăţii româneşti. Primul statut care stipula independenţa politică a Uniunii a fost adoptat în aprilie 1990. Au urmat amendări ale statutului în 1995 şi 1997. Cea mai recentă schimbare de statut a survenit în martie 2005. a cuprins întotdeauna un număr relativ mare de membri, admişi la început cu mare uşurinţă, apoi tot mai greu pe măsură ce statul totalitar nu mai dorea extinderea acestei organizaţii care îşi manifesta opoziţia faţă de politica sa totalitară. În 1956, U.S.R. număra 445 de membri titulari şi 144 de stagiari, ceea ce permitea organizarea de adunări generale ale Uniunii. Ulterior s-au organizat conferinţe cu o anumită normă de reprezentare. Ultima Conferinţă a U.S.R. din perioada comunistă a avut loc în 1981. După această dată nu s-a mai organizat nici una, ceea ce arată clar că în epocă existau temeri ale puterii legate de o asemenea manifestare.
Între 1982 şi 1989 nu au mai fost primiţi noi membri. După 1990 a urmat o creştere bruscă a numărului de scriitori admişi în U.S.R., comisiile de validare acţionînd cu multă îngăduinţă. După anul 2000, s-a revenit la o exigenţă firească.

📚 Literatura Tinerilor, ediția a IX-aÎntre 4 și 6 septembrie, la Casa Scriitorilor „Zaharia Stancu” din Neptun, 14 tiner...
02/09/2026

📚 Literatura Tinerilor, ediția a IX-a

Între 4 și 6 septembrie, la Casa Scriitorilor „Zaharia Stancu” din Neptun, 14 tineri scriitori intră în dialog cu literatura română de azi.

Lecturi, întâlniri, dezbateri și Premiul Festivalului.

📍 Neptun
📅 4–6 septembrie 2026

🔗 Comunicatul se află în comentarii

🌊 Poezia ajunge la malul mării.Între 10 și 13 septembrie, Constanța și Corbu găzduiesc o nouă ediție a Festivalului Inte...
01/09/2026

🌊 Poezia ajunge la malul mării.

Între 10 și 13 septembrie, Constanța și Corbu găzduiesc o nouă ediție a Festivalului Internațional „Poezie la Nisip”.

Patru zile de lecturi și dialoguri cu poeți români și invitați internaționali, întâlniri cu elevii, lansări de carte, performance, arte vizuale și tururi culturale. De la Cazinoul din Constanța și liceele orașului până la Histria și, desigur, plaja Corbu, festivalul construiește un traseu în care poezia se întâlnește cu locul, oamenii și alte forme de artă.

Iar la final, participanții vor crea împreună un poem colectiv de tip Renku, coordonat de Yusuke Miyake.

📍 Constanța & Corbu
📅 10–13 septembrie 2026

Detalii despre program în articolul de pe site-ul Uniunii Scriitorilor din România.

În perioada 10–13 septembrie 2026, poezia își mută pentru câteva zile centrul de greutate spre litoral, odată cu o nouă ediție a Festivalului Internațional „Poezie la Nisip”, desfășurat la Constanț…

https://uniuneascriitorilor.ro/5293-2/
30/08/2026

https://uniuneascriitorilor.ro/5293-2/

De Ziua Limbii Române, Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, Centrul de Cultură Urbană Cluj-Napoca, Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Cluj și ArtFest management organizează un eveniment…

29/08/2026

A plecat dintre noi

BRÎNDUȘA ARMANCA

critic literar, eseistă, jurnalistă, traducătoare, profesor universitar și diplomat

S-a născut la 27 octombrie 1954, Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava. A urmat Școala generală la Piatra Neamț și Craiova. A absolvit Liceul C.D.Loga din Timișoara și Facultatea de filologie a Universității de Vest – Secția română-latină, Doctor în filologie.

A fost profesoară Școala Generală Măureni și Peciu-Nou, Bibliotecară la Biblioteca Județeană Timiș, Secția pentru Copii, Redactor ziarul Szabad Szó/Temesvári Új Szó, Şef de secţie Jurnalistică, Universitatea de Vest, Membră în Comitetul Director al Societăţii Române de Televiziune, Director la TVR Timişoara, Redactor la revista ”Expres”, București, Corespondent zonal Radio Europa liberă, Lector universitar titular la Universitatea de Vest, Secţia de Jurnalistică, Conf.univ. la Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu, Jurnalistică, Director coordonator editorial Grupul de Presă Ziua, Director al Institutului Cultural Român din Budapesta, Director, realizator, jurnalist senior la TVR, Studioul Teritorial Timişoara, Profesor univ. dr. la Universitatea ”Aurel Vlaicu” Arad, Jurnalism, Președinte, Vicepreședinte și Prim-Vicepreședinte al European Union of National Cultural Institutes Hungary etc.

A fost membru activ în numeroase organizații naționale și internaționale de presă, precum: International Communication Association, European Communication Research and Education Association, Central and East Communication Association (fondatoare), Convenția Organizațiilor de Media, Clubul Român de Presă, Asociația Ziariștilor Independenți/Filiala Asociația Europeană a Jurnaliștilor, Asociația pentru comunicare vizuală Videovest, Mediaform - Asociaţia romană a formatorilor în jurnalism şi comunicare, GRSP Society, European Ethnic Broadcasting Association (Austria), Transparency International - Romania, membru fondator, Fundaţia SOROS, membră în Consiliul Naţional Mass Media, UIJPLF Union Internationale des Journalistes et de la Presse de Langue Francais, Fundaţia ”Memoria” (fondatoare), AZR - membră fondatoare.

A debutat literar în 1976, în revista ”Orizont”, și editorial, în 1995, cu Sofia Arcan, Ora ireală (ediție îngrijită).

În 2010, a devenit membră a Uniunii Scritorilor din România.

A colaborat la un număr impresionant de ziare și reviste, la posturi de radio și televiziune din țară și din străinătate. A coordonat, numeroase publicații de specialitate. Este autoarea unor volume importante ca: Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt (2002), Televiziunea regională în România. Un reper: TVR Timişoara (2002), Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metafora magică în poezia românească modernă (2005), Media culpa (2006), Frontieriştii. Istoria recentă în mass-media (2011-2012), A fost coautoare a unor cărți semnificative pentru cultura de azi și a fost prezentă în numeroase volume colective și antologii. A tradus din și în limba maghiară autori importanți.

A realizat numeroase filme și documentare, filmografia sa fiind distinsă cu premii naționale și internaționale. A susținut emisiuni tv de autor cu largă audiență.

Prodigioasa sa activitate a fost răsplătită cu premii, medalii și distincții, între care Premiul Asociaţiei Scriitorilor Timişoara şi al revistei Orizont pentru critică literară, Medalia omagială a Memorialului Revoluției, Distincția pentru Merit Cultural a Ministrului Culturii din Ungaria, Distincția Culturală a Academiei Române, Premiul "Pro Amicitia" a Asociației Ziariștilor Maghiari din România, premii și distincții ale APTR - Asociaţia Profesioniştilor de Televiziune din România. De curând, i-a fost decernat și titlul de Cetățean de onoare al municipiului Timișoara.

Prin dispariția BRÎNDUȘEI ARMANCA, pierdem un intelectual de anvergură, un manager cultural înzestrat cu o debordantă energie și un om de o impecabilă verticalitate, dăruit trup și suflet apărării și susținerii valorilor democrației.

Dumnezeu să o odihnească în pace!

...
28/08/2026

...

Brîndușa Armanca a fost o bănățeancă tipică: o româncă, dar care știa la perfecție limba maghiară. Așa te gândești că ar trebui să fie toți ardelenii, cu atât mai mult bănățenii. Ei bine, ea a fost…

25/08/2026

La Călimănești, începe o nouă ediție a Taberei Naționale „Tinere condeie”.

Între 25 și 30 august, laureații concursului se întâlnesc pentru lecturi, ateliere de creație, dialoguri cu scriitori și exerciții literare. În program intră și un nou concurs de creație, cu trofeele „Tudor Opriș” și „Dimineața cuvintelor”.

„Tinere condeie” are o istorie care începe în 1967 și a însoțit, de-a lungul deceniilor, generații de tineri aflați la primul lor contact cu lumea literară.

Președintele USR, Varujan Vosganian, le-a transmis participanților un mesaj pe care îl puteți urmări în video-ul de mai jos.

Despre o tradiție care continuă și despre tinerii care pot deveni vocile literaturii de mâine.

Detalii în comentarii.

A plecat dintre noi prozatoarea, publicista, traducătoarea și istoricul literar PONGRÁCZ Maria(Maria Popescu, Anna Maria...
24/08/2026

A plecat dintre noi prozatoarea, publicista, traducătoarea și istoricul literar

PONGRÁCZ Maria

(Maria Popescu, Anna Maria Popescu)

Născută la 25 decembrie 1941, în Odorheiul Secuiesc, judeţul Harghita, și-a început studiile la școala generală din localitatea natală și a urmat Liceul nr. 3 din Cluj (1956–1959). A absolvit Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Filologie, secţia Limba şi literatura maghiară, Cluj – Napoca (1959-1964). Doctor în istorie (istoria presei), Bucureşti, 1981.

A fost ziaristă la cotidianul timişorean de limba maghiară „Szabad Szó” (1965– 1989); redactor la secţia de cultură, şef de secţie, publicist comentator, redactor-şef la „Új Szó” (1990-1992), redactor la săptămânalul „Agenda”, redactor, şef de secţie (1992 -1996), redactor la cotidianul „Nyugati Jelen”, redactor la revista literară „Irodalmi Jelen” și redactor de carte la Editura IJK, Arad.
A fost membră în Liga Scriitorilor Maghiari din Ardeal (EMIL) – (din 2002), membră în Comitetul de Conducere al Filialei Timișoara a USR (1984-1989), apoi din 2001-2011, iar între 2011 și 2013 a îndeplinit funcţia de Vicepreşedinte al Fililalei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România..
A debutat în 1962 în revista „Dolgozó Nő” din Cluj și editorial cu volumul Gozsdu Elek, Anna levelek/Scrisorile Anei, 1968. A devenit membră a Uniunii Scriitorilor din România în 1971.

A colaborat la mai multe ziare şi reviste de limba maghiară din ţară: „Utunk”, „Igaz Szó”, „A Hét” etc. A publicat în revistele „România literară”, „Contemporanul”, „Orizont” etc.
A publicat numeroase volume de proză, între care: Búcsú a szigetektől/Adio insulelor, 1976; Havak küszöbén/ Pe prispa zăpezilor, 1981; Amiaza cu flori (în limba română, traducere de Ildico Achimescu), 1985; Az elfűrészelt árnyék/ Umbra sfărâmată, 1987; Kőfaragó patak/ Pârâul cioplitor de piatră, 1990; Virágok alkonya/Amurgul florilor, 2000; Tablouri dintr-o expoziție, 2002; Arckép lepkékkel/ Portret cu fluturi, 2005; Potret mit Schmetterlingen/ Portret cu fluturi, 2008; A kopasz város/ Oraşul pleşuv, 2013; Oraşul pleşuv, 2014; Virágasszony/ Femeia cu flori, 2021.
A fost autoarea unor importante studii și monografii literare: Gozsdu Elek, Anna levelek/Scrisorile Anei, 1968; A Parnasszus ölében/ Sub poalele Parnasului, 1983; Kertünk Istennel határos/ Grădina noastră blagoslovită, 2002.
A tradus cărți valoroase din literatura contemporană, semnate de autori precum: Mihai Avramescu, Anghel Dumbrăveanu, Iosif Naghiu, Ana Cioclov, Annemarie Podlipny, Hehn, Majtényi Mihály, Iosif Schwarz și Hans Mokka.
Pentru prodigioasa sa activitate culturală a fost distinsă cu Premiul de Excelenţă - Filiala Timişoara a USR în 1997, Premiul Filiali Timişoara pentru proză în 1981 și 2001, Ordinul Naţional „Pentru merit” în Grad de Cavaler în 2002, Premiul Ligii Scriitorilor Maghiari din Ardeal în 2005, Premiul Pro Cultura în 2008 și Premiul pentru întreagă operă literară, acordat de Filiala Timișoara în 2015.

Ne despărțim de o scriitoare minunată, un om și o colegă neprețuită, înzestrată cu o empatie nepereche: o creatoare autentică ce lasă în urma sa o operă reamarcabilă, dar și un gol imens.

Dumnezeu să o odihnească în pace!

Mulțumim, ©Jovi Ene!
21/08/2026

Mulțumim, ©Jovi Ene!

Doi dintre promotorii culturali din Câmpina s-au hotărât în urmă cu câteva luni că, pentru reconstruirea culturii autentice a unui orășel cândva cosmopolit și efervescent, e nevoie de dialog - nu d…

Address

Calea Victoriei Nr. 133
Bucharest
010071

Opening Hours

Monday 09:00 - 17:00
Tuesday 09:00 - 17:00
Wednesday 09:00 - 17:00
Thursday 09:00 - 17:00
Friday 09:00 - 17:00

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Uniunea Scriitorilor din România posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share