23/08/2026
📜 Actul de la 23 august 1944
🌟 Unul dintre momentele definitorii în evoluţia statului român modern, actul de la 23 august 1944 a însemnat ieşirea României din alianța cu puterile Axei şi alăturarea la coaliţia Naţiunilor Unite. Acțiunea politico-militară din august 1944 a obținut recunoaşterea internaţională prin Convenţia de armistiţiu de la Moscova, din 12 septembrie 1944, semnată între România și Națiunile Unite.
🕊️ Departe de a fi o decizie spontană, luată sub presiunea evenimentelor – străpungerea realizată prin ofensiva sovietică declanșată la 20 august 1944 pe aliniamentul Iași-Chișinău – actul de la 23 august a fost îndelung pregătit prin negocieri diplomatice secrete inițiate încă din noiembrie 1942, după dezastrul de la Stalingrad. Negocierile au fost purtate de emisari ai Palatului Regal, ai partidelor istorice și ai lui Ion Antonescu în capitalele unor țări neutre cu reprezentanții Marii Britanii și ai Statelor Unite și, în final, cu cei ai Uniunii Sovietice, la Stockholm. Răspunsul puterilor occidentale a fost categoric în a arăta că România nu poate ieși din alianța cu Germania decât prin înțelegere directă cu Uniunea Sovietică.
🌐 Refuzul lui Ion Antonescu de a accepta principiul încheierii unui armistițiu a dus la demiterea și arestarea sa din ordinul regelui Mihai. A fost singura soluție de a scoate țara dintr-o alianță nefirească, ce nu mai răspundea intereselor noastre de securitate națională, de a evita un dezastru militar fără precedent și de a arăta că viitorul țării este alături de Națiunile Unite.
🗺️ În timpul regimului comunist, între anii 1948 şi 1989, 23 august a devenit zi naţională, „revoluţie de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă”, fiind sărbătorită prin manifestări omagiale de mare amploare. După 1990, actul de la 23 august a reprezentat şi reprezintă un subiect de ample dezbateri pentru specialişti şi opinia publică deopotrivă, referitor la contextul şi semnificaţiile sale.
⚔️ Între 24 august 1944 şi 9 mai 1945, armata română a luptat alături de Naţiunile Unite, având o contribuţie importantă, angajând în luptă 538.536 militari, cu pierderi de 169.822 (morţi, răniţi şi dispăruţi), reprezentând circa 31,5% din efective. În pofida eforturilor şi sacrificiilor, Tratatul de Pace semnat la Paris la 10 februarie 1947 nu a recunoscut României statutul de stat cobeligeranț, dar a restabilit între Ungaria și România frontiera prevăzută de Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920.
🌍 23 august 1944 reprezintă afirmarea aspirațiilor și așteptărilor României de a face parte în continuare din familia statelor occidentale democratice. Evoluția ulterioară – instaurarea dominației sovietice – nu a făcut parte din calculele strategice ale elitei politice românești și nici nu avea cm să fie împiedicată, fiind un proces general care a implicat aproape toate statele din Centrul și Estul Europei.
