The 'Theodor Herzl' Center for Israeli Studies - SNSPA, Romania

14/08/2026

Centrul de Studii Israeliene „Theodor Herzl” din cadrul SNSPA a primit cu profund regret vestea încetării din viață a profesorului universitar Radu Mușetescu, cadru didactic al Academiei de Studii Economice din București.

Apropiat și prieten al Centrului, profesorul Radu Mușetescu a participat de-a lungul anilor la numeroase conferințe, dezbateri și manifestări academice organizate de Centrul nostru, fiind o prezență apreciată în cadrul acestor întâlniri.

Profesor și cercetător cu o activitate academică importantă în domeniul relațiilor internaționale, Radu Mușetescu a contribuit prin studiile și preocupările sale la analiza evoluțiilor politice și economice internaționale. Activitatea sa universitară a fost, totodată, dedicată formării și îndrumării mai multor generații de studenți și doctoranzi.

Comunitatea academică pierde un profesor și un cercetător respectat, a cărui activitate și contribuție profesională vor rămâne în memoria colegilor, studenților și a celor care l-au cunoscut.

În aceste momente de tristețe, transmitem sincere condoleanțe familiei îndoliate și tuturor celor apropiați.

08/07/2026

La doar câteva zile după vizita în România a președintelui israelian Isaac Herzog, desfășurată în contextul comemorării a 85 de ani de la Pogromul de la Iași, liderul AUR, George Simion, s-a întâlnit duminică, la București, cu Yossi Dagan, unul dintre cei mai cunoscuți promotori ai mișcării coloniștilor israelieni din Cisiordania. În cadrul întâlnirii, Simion și-a exprimat sprijinul pentru locuitorii din „Iudeea și Samaria”, afirmând că aceste teritorii au o importanță deosebită și că lupta împotriva terorismului trebuie dusă împreună.

Cronologia este relevantă. Vizita președintelui Herzog în România a avut un puternic caracter memorial și diplomatic, fiind dedicată comemorării victimelor Pogromului de la Iași, reafirmării angajamentului împotriva antisemitismului și consolidării relațiilor bilaterale dintre România și Israel. În schimb, întâlnirea dintre George Simion și Yossi Dagan a transmis un mesaj preponderent politic, centrat pe susținerea agendei promovate de liderii mișcării coloniștilor din Cisiordania.

Această întâlnire se înscrie într-un proces mai amplu de repoziționare externă a AUR. În ultimii ani, partidul a fost asociat în repetate rânduri cu controverse privind memoria Holocaustului, raportarea la Mișcarea Legionară și declarații care au generat critici din partea unor istorici, organizații civice și instituții implicate în combaterea antisemitismului. Apropierea de anumite cercuri ale dreptei israeliene poate contribui la construirea unei imagini de partener acceptabil pe plan internațional.

Este de remarcat că, în perioada comemorării Pogromului de la Iași, AUR nu a transmis niciun mesaj public dedicat victimelor. În schimb, liderii partidului au ales să pună în prim-plan întâlnirea cu Yossi Dagan și apropierea de agenda politică promovată de acesta, inclusiv susținerea coloniilor israeliene din Cisiordania.

Semnificația vizitei depășește însă relația bilaterală româno-israeliană. Yossi Dagan desfășoară de mai mulți ani o strategie de construire a unor legături politice cu partide conservatoare și extremiste din Europa. După întâlnirea de la București, el a avut luni discuții și cu reprezentanți ai partidului AUR, inclusiv cu Gheorghe Piperea și Petrișor Peiu, continuând consolidarea acestor contacte. În paralel, Dagan a cultivat relații și cu noua conducere din Slovenia, unde premierul Janez Janša a transmis, într-un mesaj comun cu acesta, binecuvântări pentru locuitorii din „Iudeea și Samaria”, gest interpretat ca un semnal al unei orientări mai favorabile pozițiilor promovate de dreapta israeliană privind coloniile.

Se conturează astfel o tendință mai largă de dezvoltare a relațiilor dintre anumite partide extremiste europene și cercuri ale dreptei israeliene favorabile extinderii coloniilor din Cisiordania. Pentru formațiunile europene, asemenea contacte pot reprezenta o sursă de legitimitate și vizibilitate internațională. Pentru liderii mișcării coloniștilor, ele contribuie la extinderea unei rețele de sprijin extern pentru una dintre cele mai controversate politici ale Israelului, într-un moment în care statutul coloniilor continuă să fie contestat de o mare parte a societății israeliene şi a comunității internaționale

sursa: https://www.ynetnews.com/article/rj1a756wml
https://www.newsrael.com/posts/cab8k2oybyj

30/06/2026

Ieri, la Iași, a debutat workshopul internațional „Mass Violence and Jewish Responses: The Holocaust as a Local History in Eastern Europe”, organizat de United States Holocaust Memorial Museum (USHMM), în colaborare cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

În cadrul evenimentului, colegul nostru, drd. Teofan Narcis Axinte, cercetător al Theodor Herzl Center for Israeli Studies (SNSPA), a susținut comunicarea „Between State Incitement and Local Initiative: Civilian and Semi-Official Participation in the Iași Pogrom”.

Comunicarea a adus în discuție o dimensiune mai puțin explorată a Pogromului de la Iași: modul în care violența antisemită a fost extinsă și intensificată prin participarea unor actori locali și semi-oficiali, aflați între structurile oficiale ale statului și violența civilă spontană.

Analiza s-a concentrat şi asupra tinerilor înarmați, locuitorilor orașului, studenților, lucrătorilor feroviari, funcționarilor de rang inferior și altor actori urbani care au contribuit la identificarea, persecutarea, umilirea, jefuirea și uciderea evreilor.

Prezentarea a evidențiat relația dintre incitarea venită din partea autorităților, regimului Antonescu, propaganda antisemită de război, rețelele locale și sentimentul de impunitate care a făcut posibilă participarea directă la violență.

(en) Yesterday, the international workshop Mass Violence and Jewish Responses: The Holocaust as a Local History in Eastern Europe opened in Iași. The event is organized by the United States Holocaust Memorial Museum (USHMM), in collaboration with the National Institute for the Study of the Holocaust in Romania ‘Elie Wiesel’ and the Alexandru Ioan Cuza University of Iași.

During the workshop, our colleague, Teofan Narcis Axinte, researcher at the Theodor Herzl Center for Israeli Studies, presented the paper Between State Incitement and Local Initiative: Civilian and Semi-Official Participation in the Iași Pogrom.

The presentation explored a less-studied dimension of the Iași Pogrom: how antisemitic violence was expanded and intensified through the participation of local and semi-official actors positioned between the official structures of the state and spontaneous civilian violence.

The analysis also focused on armed youths, local residents, students, railway workers, lower-level officials, and other urban actors who contributed to the identification, persecution, humiliation, looting, and murder of Jews.

The presentation highlighted the relationship between incitement by the authorities, the Antonescu regime, wartime antisemitic propaganda, local networks, and the sense of impunity that enabled direct participation in the violence.

28/06/2026

85 de ani de la Pogromul de la Iași: memoria ca datorie publică

Școala Națională de Studii Politice și Administrative - SNSPA comemorează 85 de ani de la Pogromul de la Iași, una dintre cele mai grave atrocități comise pe teritoriul României. Evenimentele de la sfârșitul lunii iunie 1941 au dus la uciderea a peste 13.000 de evrei, aproape o treime din comunitatea evreiască din Iași. A fost un act de violență extremă, alimentat de antisemitism, propagandă, complicități instituționale și de tăcerea celor care au ales să privească în altă parte.

La 85 de ani de la Pogromul de la Iași, România este chemată nu doar să comemoreze una dintre cele mai tragice pagini ale istoriei sale, ci și să reflecteze, cu luciditate, asupra responsabilității pe care memoria o așează asupra prezentului. Pogromul de la Iași nu poate fi redus la o tragedie a trecutului. El rămâne un avertisment despre cât de repede ura poate deveni politică de stat, despre cm limbajul dezumanizării pregătește violența și despre cât de fragile pot fi valorile democratice atunci când instituțiile renunță la rolul lor de protecție a cetățenilor.

În fața unei asemenea istorii, memoria nu este un gest simbolic, ci o formă de responsabilitate civică. Nu există reconciliere fără adevăr și nu există maturitate democratică fără asumarea onestă a propriului trecut. A comemora victimele Pogromului de la Iași înseamnă, totodată, a respinge ferm antisemitismul, rasismul, extremismul și orice formă de relativizare sau negare a Holocaustului.

Comunitatea academică a SNSPA își exprimă convingerea că aceste fapte nu trebuie uitate, iar asumarea lor trebuie transmisă mai ales generațiilor tinere. Educația despre Holocaust, despre Pogromul de la Iași și despre mecanismele care au făcut posibile asemenea crime este esențială pentru formarea unei culturi publice bazate pe respect, demnitate și drepturile omului. O societate care își cunoaște istoria are mai multe șanse să recunoască la timp semnele intoleranței, radicalizării și urii.

Sursă foto: Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe

25/05/2026

Colega noastră, Dr. Eugenia Mihalcea, va susține pe 26 mai, de la ora 16:00, o prelegere intitulată „Postwar Romanian Jewry: Repatriation, Reintegration, Immigration”. Prelegerea va aborda experiența comunității evreiești din România în perioada postbelică, cu accent pe repatriere, reintegrare și procesele de imigrare care au redefinit viața evreiască după Holocaust.

Dr. Eugenia Mihalcea este fellow Matthew Family în cadrul Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite și director al Centrului de Studii Israeliene „Theodor Herzl” din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative

Pentru mai multe detalii, vă invităm să consultați afișul evenimentului.

On 26 May, 16.00 pm, we have the pleasure of inviting you to a lecture by Dr. Eugenia Mihalcea (Matthew Family Fellow - United States Holocaust Memorial Museum & "Theodor Herzl" Center for Israeli Studies, National University of Political Studies and Public Administration, Bucharest), entitled "Postwar Romanian Jewry: Repatriation, Reintegration, Immigration". For more details, please access the advertising poster. We look forward to seeing you there!

12/05/2026

Școala Națională de Studii Politice și Administrative condamnă ferm solicitările formulate de reprezentanți ai AUR privind desființarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel și a Muzeului de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.

SNSPA condamnă ferm solicitările formulate de reprezentanți ai AUR privind desființarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și a Muzeului de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.

29/01/2026

În perioada 19 februarie – 13 martie 2026, Centrul de Studii Israeliene „Theodor Herzl” din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) organizează cursul modular „Israel at the Crossroads: Security, Diplomacy, and the Limits of Military Power”.
Cursul va fi susținut de Eitan Barak, Ph.D., conferențiar la Shalem College și la Universitatea Bar-Ilan (Israel), specialist în regimuri de securitate, politici de dezarmare și controlul armamentului în Orientul Mijlociu.

Prelegerile vor oferi o analiză sintetică a politicii de securitate a Israelului, evidențiind relația dintre puterea militară, diplomație și constrângerile strategice. Vor fi abordate contextul geostrategic, strategiile de gestionare a amenințărilor și implicațiile acestora pentru stabilitatea regională, inclusiv în perspectiva proliferării nucleare în Orientul Mijlociu.
Detalii despre structura cursului și procedura de înscriere, la adresa:

În perioada 19 februarie – 13 martie 2026, Centrul de Studii Israeliene „Theodor Herzl” din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) organizează cursul modular Israel at the Crossroads: Security, Diplomacy, and the Limits of Military Power.

28/01/2026

"Holocaustul nu este o problemă a evreilor, ci a întregii societăți românești."

Memoria Holocaustului tinde să se estompeze pretutindeni în lume, cu tot mai puține evenimente consacrate Zilei Memoriale a Holocaustului, pe fondul adâncirii ignoranței despre Holocaust care a alimentat fenomenul negaționist, în România și în Europa în general.

"Această involuție semnifică o problemă gravă a ceea ce numim memoria istorică a unei societăți. Lipsa de memorie este legată de o lipsa unei optici democratice în diverse probleme, Holocaustul fiind doar una dintre ele."

"Problema Holocaustului nu e problema evreilor sau a romilor, pentru că atunci când vrei să studiezi un fenomen mergi la rădăcinile lui, iar rădăcinile lui nu sunt nici la evrei, nici la romi, ele sunt în societate românească"

Liviu Rotman, interviu RFI România

27/01/2026

27 ianuarie, ziua desemnată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite drept Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, nu marchează doar eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau, în anul 1945, ci deschide, an de an, o interogație necesară: ce facem, ca societăți și ca indivizi, cu memoria răului radical?

În spațiul academic, această zi ne obligă la rigoare și onestitate intelectuală. A vorbi despre Holocaust înseamnă a refuza relativizarea, negarea sau instrumentalizarea politică a trecutului. Înseamnă a susține cercetarea, accesul la arhive, valorificarea mărturiilor supraviețuitorilor și o educație istorică serioasă. Nu există „opinii” despre fapte documentate, există doar adevăruri incomode pe care avem datoria să le transmitem mai departe.

SNSPA a afirmat constant rolul central al studierii Holocaustului în formarea unei culturi democratice. În acest spirit, a fost introdus un curs obligatoriu dedicat Holocaustului și au fost organizate numeroase dezbateri pe această temă. Totodată, în cadrul Facultății de Științe Politice, Centrul de Studii Israeliene derulează un program de cercetare axat pe analiza evoluției discursurilor xenofobe și antisemite care incită la ură.

Prin educație și cercetare, ne asumăm responsabilitatea de a transmite generațiilor viitoare lecțiile esențiale ale istoriei și de a promova valorile umanității, toleranței și respectului reciproc.

Există date care nu aparțin trecutului, ci conștiinței. 27 ianuarie, ziua desemnată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite drept Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, nu marchează doar eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau, în anul 1945, ci deschide, an de an, o interogație necesară: ce facem, ca societăți și ca indivizi, cu memoria răului radical?

Școala Națională de Studii Politice și Administrative aduce un omagiu milioanelor de victime ale celui mai cumplit capitol din istoria omenirii. Holocaustul nu este un episod încheiat al istoriei europene, ci o ruptură de civilizație ale cărei consecințe continuă să ne privească. El a fost posibil atât prin violența ideologică a unui regim criminal, cât și prin banalitatea complicității: prin tăceri, indiferență și conformism. De aceea, comemorarea nu poate fi redusă la un simplu ritual, ci trebuie să rămână un exercițiu de luciditate morală.

În anul 2026, asistăm la o revenire a unor forme de ură pe care le credeam, nu demult, depășite. Le observăm în spațiul public, pe stradă, dar și în mediul online. Antisemitismul, xenofobia și polarizarea socială nu mai sunt fenomene periferice sau ușor de ignorat, deoarece au pătruns în discursul public dominant. Vedem simboluri naziste desenate în parcuri și în școli. Vedem persoane aparținând unor grupuri etnice hărțuite pentru simplul fapt că vorbesc o altă limbă sau au alte tradiții. Vedem, tot mai des, tentative de distorsionare a faptelor istorice, menite să relativizeze sau să șteargă suferința milioanelor de oameni care au pierit în Holocaust.

Pentru România, 27 ianuarie este și un prilej necesar de introspecție. Asumarea propriei istorii, inclusiv a responsabilităților locale în persecuția și exterminarea evreilor și romilor, nu slăbește identitatea națională, ci o consolidează.

În spațiul academic, această zi ne obligă la rigoare și onestitate intelectuală. A vorbi despre Holocaust înseamnă a refuza relativizarea, negarea sau instrumentalizarea politică a trecutului. Înseamnă a susține cercetarea, accesul la arhive, valorificarea mărturiilor supraviețuitorilor și o educație istorică serioasă. Nu există „opinii” despre fapte documentate, există doar adevăruri incomode pe care avem datoria să le transmitem mai departe. SNSPA a afirmat constant rolul central al studierii Holocaustului în formarea unei culturi democratice. În acest spirit, a fost introdus un curs obligatoriu dedicat Holocaustului și au fost organizate numeroase dezbateri pe această temă. Totodată, în cadrul Facultății de Științe Politice se derulează un program de cercetare axat pe analiza evoluției discursurilor xenofobe și antisemite care incită la ură. Prin educație și cercetare, ne asumăm responsabilitatea de a transmite generațiilor viitoare lecțiile esențiale ale istoriei și de a promova valorile umanității, toleranței și respectului reciproc.

Într-o lume în care antisemitismul, rasismul și discursurile urii reapar și tind să fie promovate ca normalitate, comemorarea victimelor Holocaustului devine un act de vigilență civică. Nu comemorăm doar ceea ce a fost, ci apărăm ceea ce nu trebuie să mai fie. Memoria nu este un muzeu al trecutului, ci o etică a prezentului. Iar 27 ianuarie ne reamintește că demnitatea umană nu este garantată o dată pentru totdeauna: ea trebuie apărată și reafirmată constant, cu luciditate, responsabilitate și curaj.