Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.
(211)

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este un organism guvernamental care studiază, documentează și susţine conștientizarea publică a istoriei comunismului în România (www.iiccmer.ro) Mesajele considerate a fi discriminatorii, injurioase, ameninţătoare, abuzive, indecente, neadecvate sau dăunătoare, sub orice formă, propriei imagini, partenerilor sau terţilor vor fi eliminate.

🎒 Începutul unui nou an școlar arăta diferit în România comunistăDincolo de uniforme, matricole, manuale și revederea co...
07/09/2026

🎒 Începutul unui nou an școlar arăta diferit în România comunistă

Dincolo de uniforme, matricole, manuale și revederea colegilor, școala funcționa într-un sistem în care educația era strâns legată de obiectivele politice și economice ale regimului.

În 1978, Legea educației și învățământului stabilea că procesul educativ trebuia să asigure însușirea de către elevi și studenți a politicii și ideologiei Partidului Comunist Român. Tot prin lege, învățământul era integrat cu producția, iar elevii și studenții participau la activități productive.

Organizațiile de copii și tineret, uniformele și însemnele, educația ideologică, și, pentru mulți elevi și studenți, participarea la activități agricole au făcut parte, în forme și proporții diferite de-a lungul perioadei comuniste, din experiența școlară.

📚 Am adunat în carusel cinci aspecte ale vieții de elev din România comunistă.

💬 Tu cm îți amintești începutul anului școlar în acea perioadă? Povestește-ne în comentarii.

📅 Azi în istorie | 2 septembrie 1958La 2 septembrie 1958, Iosif Capotă și Alexandru Dejeu, lideri ai unui grup de rezist...
02/09/2026

📅 Azi în istorie | 2 septembrie 1958

La 2 septembrie 1958, Iosif Capotă și Alexandru Dejeu, lideri ai unui grup de rezistență anticomunistă din zona Huedinului, au fost executați la Penitenciarul Gherla.

Iosif Capotă, medic veterinar și membru al Partidului Național Țărănesc, candidase din partea PNȚ la alegerile din 1946. Alături de medicul Alexandru Dejeu, a desfășurat o activitate de opoziție față de regimul comunist. Grupul lor, cunoscut sub numele de Frontul Național Creștin „Iuliu Maniu” – Gruparea pentru Libertate, Patrie și Cruce („Capotă-Dejeu”), a activat în zona Huedinului până în decembrie 1957. Acțiunile sale au avut un caracter preponderent nonviolent și au inclus organizarea și răspândirea de manifeste anticomuniste.

În decembrie 1957, Capotă și Dejeu au fost arestați de Securitate. Procesul lotului „Capotă-Dejeu”, care a implicat aproximativ 50 de persoane, s-a desfășurat în 1958 la Tribunalul Militar Cluj. La 8 iulie 1958, cei doi au fost condamnați la moarte, iar sentințele au fost executate la Gherla, la 2 septembrie. Ceilalți inculpați au primit pedepse grele cu închisoarea și munca silnică.

Un spectacol emoționant, un proiect care continuă în 2027Ieri, 31 august, la Palatul Cotroceni, „DOSARELE SIBERIEI”, spe...
01/09/2026

Un spectacol emoționant, un proiect care continuă în 2027

Ieri, 31 august, la Palatul Cotroceni, „DOSARELE SIBERIEI”, spectacolul-document în regia lui Petru Hadârcă, a adus în fața publicului drama deportărilor și represiunii staliniste. Un spectacol puternic, care a adus istoria mai aproape de noi.

Astăzi, la IICCMER, alături de Muzeul Național Cotroceni și Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, am prezentat proiectul itinerant din 2027, care va reuni:
• spectacolul-document „DOSARELE SIBERIEI”
• expoziția „REZISTENȚII. AMINTIRE ȘI RECUNOȘTINȚĂ”
• o componentă educațională dedicată în special profesorilor

Teatru, memorie și educație, reunite într-un proiect care va ajunge în mai multe comunități.

Continuăm. Cu noi proiecte, noi întâlniri și aceeași misiune: să păstrăm memoria vie.

📅 Azi în istorie | 31 august 1944La 31 august 1944, trupele URSS au intrat în București, la opt zile după înlăturarea re...
31/08/2026

📅 Azi în istorie | 31 august 1944

La 31 august 1944, trupele URSS au intrat în București, la opt zile după înlăturarea regimului condus de Ion Antonescu și întoarcerea armelor împotriva Germaniei. Unități ale Armatei Roșii au defilat prin Capitală, după ce trupele germane fuseseră îndepărtate din oraș de armata română.

Prezența trupelor URSS a fost însoțită încă din primele zile de jafuri, confiscări și alte abuzuri asupra populației. La 31 august, prim-ministrul Constantin Sănătescu consemna în jurnal nemulțumirile provocate de militarii care jefuiau și confiscau automobile și relata demersurile sale pe lângă comandamentul sovietic pentru evitarea jafurilor și omorurilor.

România nu semnase încă armistițiul cu Puterile Aliate. Convenția de Armistițiu avea să fie semnată la Moscova la 12 septembrie 1944, în condițiile unei prezențe militare sovietice care avea să influențeze decisiv evoluția politică a României în anii următori.

🎓 S-a încheiat cea de-a XVIII-a ediție a Universității de Vară de la Râmnicu SăratAstăzi s-a încheiat cea de-a XVIII-a e...
28/08/2026

🎓 S-a încheiat cea de-a XVIII-a ediție a Universității de Vară de la Râmnicu Sărat

Astăzi s-a încheiat cea de-a XVIII-a ediție a Universității de Vară de la Râmnicu Sărat, desfășurată în perioada 23–28 august, cu tema „Comunismul românesc. Instrucțiuni de folosire”.

Au fost șase zile de cursuri, ateliere și dezbateri despre comunismul românesc și despre felul în care experiența acestei perioade continuă să fie înțeleasă și discutată astăzi.

Am vorbit despre represiune și rezistență, școală și educație, economie, migrație și libertatea de circulație, politicile pronataliste și controlul vieții private, minorități, patrimoniu, viața cotidiană și memoria comunismului. Am discutat și una dintre temele care continuă să provoace dezbateri: în ce măsură se poate vorbi despre comunism ca despre un proiect de modernizare și cm privim transformările produse în acea perioadă fără a pierde din vedere costurile politice, sociale și umane ale regimului?

Programul a inclus o vizită la fosta închisoare de la Râmnicu Sărat, precum și lansarea volumului lui Cosmin Budeancă, „Detenția politică în „Închisoarea tăcerii” de la Râmnicu Sărat (1948–1963). Dicționar, vol. I (A–E)”.

Cele două seri de film au adus în program „Reconstituirea” (r. Lucian Pintilie, 1968), urmată de dezbatere, și „Marele jaf comunist” (r. Alexandru Solomon, 2004). Lor li s-a adăugat atelierul experimental „RAȚIA”, un joc de societate care a propus o altă modalitate de a discuta despre experiența comunismului.

Ediția s-a încheiat astăzi cu o discuție despre viața de zi cu zi în comunismul românesc – cm se trăia și cm ne amintim astăzi acea perioadă – urmată de festivitatea de închidere.

Le mulțumim tuturor participanților și invitaților care au fost alături de noi la Râmnicu Sărat și au contribuit la cele șase zile de discuții și schimb de idei.

Ne revedem la ediția următoare!

📚 Toamna nu însemna întotdeauna doar întoarcerea la școală.În România comunistă, elevii și studenții erau mobilizați pen...
27/08/2026

📚 Toamna nu însemna întotdeauna doar întoarcerea la școală.

În România comunistă, elevii și studenții erau mobilizați pentru activități agricole: de la culesul fructelor până la recoltarea cartofilor, sfeclei sau porumbului. Practica se desfășura în grupuri, iar experiențele și condițiile puteau varia de la o zonă și o perioadă la alta.

Aceste activități se înscriau într-un sistem mai larg în care munca tinerilor era integrată în procesul educativ și în acțiunile de „muncă patriotică”. Decretul nr. 151/1984 reglementa inclusiv realizarea unor lucrări în agricultură prin organizațiile de tineret și modul de decontare a muncii efectuate de elevi și studenți.

💬 Tu sau cineva din familia ta a participat la practica agricolă? Povestește-ne în comentarii.

📸 Prima zi la Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat, ediția a XVIII-aLuni a început programul celei de-a XVIII-a edi...
25/08/2026

📸 Prima zi la Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat, ediția a XVIII-a

Luni a început programul celei de-a XVIII-a ediții a Universității de Vară de la Râmnicu Sărat, desfășurată anul acesta sub tema „Comunismul românesc. Instrucțiuni de folosire”.

Prima zi a fost dedicată discuțiilor despre istoria și memoria comunismului românesc și despre felul în care trecutul recent continuă să se reflecte în societatea de astăzi.

Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat continuă până pe 28 august.

Până atunci, vă lăsăm câteva imagini de ieri. 📷

🎓 S-a deschis cea de-a XVIII-a ediție a Universității de Vară de la Râmnicu Sărat!Duminică, 23 august, a avut loc deschi...
24/08/2026

🎓 S-a deschis cea de-a XVIII-a ediție a Universității de Vară de la Râmnicu Sărat!

Duminică, 23 august, a avut loc deschiderea oficială a celei de-a XVIII-a ediții Universitatea de Vara Ramnicu Sarat, organizată de IICCMER în perioada 23–28 august 2026.

La eveniment au participat dl Dan Reșitnec, Secretarul General al Guvernului României, cu rang de ministru, dl Dragoș Hotea, secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, dna Sandra Suditu, consilier al președintelui Consiliului Județean Buzău, dl Florian Nicolae, viceprimarul municipiului Râmnicu Sărat, dl Florin Daniel Șandru, președintele executiv al IICCMER și dl Dan Mihai Țălnaru, director executiv al IICCMER.

📚 Organizată sub tema „Comunismul românesc. Instrucțiuni de folosire”, ediția din acest an aduce la Râmnicu Sărat tineri interesați de istoria regimului comunist, mecanismele represiunii și consecințele acestora.

Până pe 28 august, participanții vor lua parte la prelegeri, dezbateri, ateliere și întâlniri dedicate istoriei și memoriei comunismului din România.

📍 Râmnicu Sărat | 23–28 august 2026

📅 23 august – Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Stalinismului și NazismuluiÎn fiecare an, la 23 august, Europa îi ...
23/08/2026

📅 23 august – Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Stalinismului și Nazismului

În fiecare an, la 23 august, Europa îi comemorează pe milioanele de oameni care au devenit victime ale regimurilor totalitare ale secolului XX.

Data amintește de semnarea, la 23 august 1939, a Pactului Ribbentrop–Molotov, acordul dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică, însoțit de protocoale secrete prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa Centrală și de Est. Au urmat ocupații, deportări, persecuții, război și crime împotriva umanității.

Comemorarea europeană a zilei de 23 august ne amintește că memoria victimelor trebuie păstrată și transmisă mai departe și că libertatea, democrația și demnitatea umană nu pot fi considerate niciodată definitiv câștigate.

Rădăcinile acestei zile se regăsesc și în Black Ribbon Day, mișcarea inițiată în anii ’80 de comunitățile de refugiați și emigranți din Europa Centrală și de Est. Un moment simbolic avea să vină chiar la 23 august 1989, când aproximativ două milioane de oameni din Estonia, Letonia și Lituania și-au dat mâna într-un lanț uman de peste 600 de kilometri. Baltic Way a rămas în istorie ca una dintre cele mai impresionante demonstrații pașnice pentru libertate și împotriva dominației sovietice.

Astăzi, 23 august nu este doar despre trecut. Este și despre responsabilitatea prezentului: aceea de a nu relativiza crimele regimurilor totalitare, de a nu lăsa uitarea să se aștearnă peste destinele celor persecutați și de a recunoaște din timp pericolul derapajelor autoritare.

Cinstim memoria celor pierduți și reafirmăm, prin memorie și adevăr istoric, atașamentul nostru față de libertate, democrație și respectarea drepturilor fundamentale.

Tot astăzi începe, la Râmnicu Sărat, cea de-a XVIII-a ediție a Universității de Vară, organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, care se desfășoară în perioada 23–28 august 2026 și are ca temă:

„Comunismul românesc. Instrucțiuni de folosire.”

Ediția din acest an propune, prin conferințe, dezbateri și întâlniri cu cercetători, istorici, profesori și invitați, o analiză a comunismului românesc, a instituțiilor și mecanismelor sale de putere, precum și a modului în care această experiență continuă să influențeze societatea românească.

Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat este un spațiu de reflecție și dialog, în care istoria recentă este cercetată, discutată și transmisă mai departe. Pentru că înțelegerea mecanismelor prin care libertatea a fost suprimată este una dintre cele mai bune forme de apărare a ei.

În fotografie: „Cortegiul Sacrificaților”, sculptor Aurel Vlad, Memorialul Sighet
📷 Sursa: arhiva personală

📅 Azi în istorie | 21 august 1968În noaptea de 20 spre 21 august 1968, forțele militare ale Uniunii Sovietice și ale alt...
21/08/2026

📅 Azi în istorie | 21 august 1968

În noaptea de 20 spre 21 august 1968, forțele militare ale Uniunii Sovietice și ale altor state membre ale Tratatului de la Varșovia au invadat Cehoslovacia, punând capăt procesului de reformă cunoscut drept „Primăvara de la Praga”.

În 1968, sub conducerea lui Alexander Dubček, Partidul Comunist din Cehoslovacia inițiase un program de reformare și liberalizare a sistemului socialist, care includea, printre altele, relaxarea cenzurii și extinderea libertății presei.

🇷🇴 Conducerea României a condamnat intervenția militară. La 21 august, conducerea PCR a apreciat că aceasta reprezenta o încălcare a suveranității Cehoslovaciei și a principiului neamestecului în treburile interne.

În aceeași zi, în cadrul unui miting desfășurat în Piața Palatului din București, Nicolae Ceaușescu a condamnat public intervenția:

🗣️ „Nu există nici o justificare şi nu poate fi acceptat nici un motiv pentru a admite, pentru o clipă numai, ideea intervenţiei militare în treburile unui stat socialist.”

În contextul crizei din august 1968, conducerea PCR a decis reorganizarea și extinderea Gărzilor Patriotice, formațiuni înarmate destinate apărării țării în eventualitatea unei intervenții militare.

Discursul din 21 august a reprezentat unul dintre momentele de maximă popularitate internă ale lui Nicolae Ceaușescu. Condamnarea invaziei a consolidat, totodată, imaginea externă a României ca stat care urmărea o politică de relativă autonomie față de Moscova.

📌 Poziția adoptată de conducerea de la București nu reprezenta însă o contestare a sistemului comunist. PCR condamna intervenția militară a URSS și apăra principiul suveranității statelor socialiste, continuând în același timp să își afirme fidelitatea față de socialism și marxism-leninism.

Address

Alecu Russo 13-19
Bucharest
020522

Opening Hours

Monday 09:00 - 17:00
Tuesday 09:00 - 17:00
Wednesday 09:00 - 17:00
Thursday 09:00 - 17:00
Friday 09:00 - 17:00

Telephone

+40213167557

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului:

Share