PNT Maniu-Mihalache

PNT Maniu-Mihalache Pagina oficială a Partidului Național Țărănesc Maniu Mihalache

Te așteptăm alături de noi! https://pntmm.ro/vreau-sa-ajut/
(1)

PNŢ Maniu-Mihalache - PNŢMM - este continuatorul Partidului Naţional Ţărănesc, desfiinţat de comunişti în anul 1947, format prin fuzionarea succesivă a Partidului Naţional Român din Banat cu cel din Transilvania, înainte de Marea Unire şi după aceea cu Partidul Conservator-Democrat şi cu Partidul Naţional Țărănesc Creştin Democrat, continuatorul PNȚ, reînființat sub acest nume de către Corneliu Co

posu în decembrie 1989 împreună cu toţi naţional-ţărăniştii care au supravieţuit holocaustului declanșat împotriva lor de către comuniști. Prin rolul pe care l-a jucat în realizarea idealurilor naţionale, în lupta împotriva dominaţiei străine şi a totalitarismului, PNŢ a devenit simbolul Rezistenţei Naţionale şi deţinătorul necontestat al legitimităţii democratice în ţara noastră. Aceste însuşiri îi conferă dimensiunea de reper moral al vieţii politice din România de astăzi. Scopul principal al PNŢMM este refacerea României autentice, distrusă de orânduirea de natură criminală şi de obârşie străină, care a dăinuit între 30 Decembrie 1947 şi 22 Decembrie 1989, o Românie în continuare desfigurată prin „tranziţie” de către structurile care asigură perenitatea beneficiarilor sistemului oficial abolit. Pentru apărarea democrației și libertăților civice, dorim redarea credibilității instituţiilor democratice ale statului, în frunte cu parlamentul, prin înnoirea reală a clasei politice, prin eliminarea elementelor politicianiste corupte, subordonate intereselor personale sau de grup, prin înlăturarea relei-credințe, a incompetenței și imposturii la nivelul exercitării funcțiilor publice. Dorim realizarea unei legislații clare, simple, ușor de înțeles și de respectat. Altfel spus, pe scurt, dorim impunerea unui comprtament moral în politică. Dezideratul principal al nostru este împlinirea idealului naţional, respectiv unificarea României cu Republica Moldova, prin mijloace strict democratice și prin obținerea sprijinului tuturor aliaților României, în mod special din partea marilor puteri aliate, pe care trebuie să le convingem de justeţea cauzei noastre naţionale. Scopul intern și imediat al PNŢMM este reunirea tuturor naţional ţărăniştilor într-un singur partid naţional ţărănesc, cu identitatea, doctrina şi valorile autentice naţional ţărăniste, astfel încât să fie realul continuator al PNŢ şi PNŢCD. PNŢMM va urmări fuzionarea cu PNȚCD, după eliminarea de la conducerea acestuia a impostorilor străini de partid, care s-au infiltrat în PNȚCD cu scopul de a-l menţine la cote electorale infime, în interesul altor structuri şi forţe politice.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, declară că retragerea de la conducerea Armatei Române ar fi gestul firesc al generalu...
03/06/2026

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, declară că retragerea de la conducerea Armatei Române ar fi gestul firesc al generalului Vlad Gheorghiță și că orice umbră de îndoială asupra conduitei sale profesionale reprezintă o vulnerabilitate pentru Armata Română.

Afirmația ridică însă o întrebare simplă: cine vorbește despre responsabilitate, onoare și vulnerabilități instituționale?

Tocmai liderul partidului care a dominat politica românească în ultimele decenii și care a fost asociat, în percepția multor români, cu scandaluri de corupție, risipă a banului public, clientelism politic și duble standarde.
Dacă simpla existență a unor suspiciuni este suficientă pentru a cere retragerea imediată a unui om din funcția pe care o ocupă, atunci același standard ar trebui aplicat tuturor.

Trei cuvinte.

Nordis. Docuz. Hunyadi.

Atunci când românii aud astăzi lecții despre onoare și responsabilitate, este firesc să își amintească de controversele care au marcat viața publică și care au ridicat întrebări serioase despre relația dintre puterea politică și răspunderea publică.
Dar problema este mai gravă decât situația unui general.

În acest moment, marele semn de întrebare nu planează doar asupra șefului Armatei Române.

El planează și asupra modului în care funcționează instituțiile statului.

Ce ar trebui să înțeleagă cetățenii din această situație? Că justiția își desfășoară activitatea în mod complet independent, așa cm este normal într-un stat de drept? Sau că dosarele cu impact public major riscă să fie percepute ca episoade ale unei confruntări politice permanente?
Nu contestam necesitatea anchetelor și nu susțin că cineva trebuie să fie deasupra legii. Dimpotrivă. Tocmai de aceea este esențial ca instituțiile judiciare să fie nu doar independente, ci și percepute ca independente.
Când lideri politici se grăbesc să ceară retrageri și să pronunțe verdicte morale înainte ca procedurile să fie finalizate, afectează nu doar persoana aflată în centrul atenției, ci și încrederea publică în instituții.

Armata Română nu are nevoie de spectacol politic.

Justiția nu are nevoie de comentatori politici care să sugereze concluziile înainte ca faptele să fie stabilite.
România nu are nevoie ca instituțiile sale fundamentale să devină decor pentru luptele de putere dintre partide.

Este cu atât mai ironic să auzim lecții despre onoare de la reprezentanții unei formațiuni politice care nu a manifestat aceeași exigență atunci când investigații jurnalistice, controverse publice sau decizii politice discutabile au afectat încrederea cetățenilor în stat.

Atunci când drone rusești au căzut pe teritoriul României, explicațiile au venit mai repede decât asumarea. Atunci când industria de apărare și capacitatea de înzestrare au fost afectate de ani de decizii greșite și influență politică, nu am auzit aceeași preocupare pentru vulnerabilitățile sistemului.

Iar astăzi, cei care au participat la guvernările care au adus România în această situație se prezintă drept arbitri ai onoarei și profesionalismului.

Românii au dreptul să se întrebe dacă liderii politici realizează cât rău fac credibilității instituțiilor statului prin asemenea intervenții. Au dreptul să se întrebe dacă independența justiției și prestigiul Armatei Române sunt cu adevărat priorități sau doar argumente convenabile într-o dispută politică de moment.

Înainte de a cere altora gesturi de onoare, liderii PSD ar trebui să explice propriile standarde de onoare politică.
Înainte de a identifica vulnerabilități în alte instituții, ar trebui să reflecteze la vulnerabilitățile create în statul român prin ani de guvernare.
Pentru că într-o democrație matură, onoarea nu se măsoară prin declarații de presă.

Se măsoară prin consecvență.

Iar consecvența rămâne, poate, cea mai mare problemă a celor care astăzi se grăbesc să dea lecții altora.

🚨 IPOCRIZIE LA EXTREM ÎN SENATUL ROMÂNIEI!Majoritatea PSD-PNL a respins revenirea la alegerea primarilor în două tururi....
03/06/2026

🚨 IPOCRIZIE LA EXTREM ÎN SENATUL ROMÂNIEI!

Majoritatea PSD-PNL a respins revenirea la alegerea primarilor în două tururi.

Din nou, interesele aparatului de partid au cântărit mai mult decât reprezentativitatea și legitimitatea democratică.

📊 Rezultatul votului:
🛑 56 de senatori au votat împotriva revenirii la două tururi.
🗳️ 48 de senatori au votat pentru.

România rămâne captivă unui sistem care permite alegerea unor primari fără susținerea majorității comunității, doar pentru că voturile se împart între mai mulți candidați.

Dar există o întrebare la fel de importantă:

Dacă inițiatorii știau că nu există o majoritate parlamentară pentru adoptarea proiectului, de ce au introdus această propunere fără să asigure mai întâi susținerea necesară?

O inițiativă legislativă depusă fără șanse reale de adoptare riscă să fie doar un exercițiu de imagine și o strategie de marketing politic. Se mimează reforma, se obțin titluri în presă, iar sistemul rămâne neschimbat.

AUR s-a înțeles perfect cu PSD la moțiunea de cenzură și la împărțirea sinecurilor, inclusiv la ICR. Astăzi mimează interesul pentru democratizarea alegerilor. Românii au nevoie de reforme reale, nu de marketing politic.

🏛️ Poziția PNȚ Maniu-Mihalache este clară:

Un primar trebuie să fie ales de majoritatea cetățenilor care participă la vot, nu să câștige prin fragmentarea electoratului.

Alegerile în două tururi înseamnă:
✅ mai multă legitimitate;
✅ mai multă competiție;
✅ mai multă responsabilitate față de cetățeni;
✅ administrații locale mai reprezentative.

Dacă toate partidele declară public că susțin reforma democratică, de ce această reformă este blocată de fiecare dată când ajunge la vot?

Miza se mută acum la Camera Deputaților.

Acolo vom vedea cine susține cu adevărat întărirea democrației și cine preferă să păstreze regulile care avantajează structurile deja instalate la putere.

Democrația nu se mimează.
Democrația nu este un exercițiu de marketing.
Democrația se respectă.

🇷🇴

02/06/2026

Negaționismul nu înseamnă gândire critică. Nu înseamnă libertate de opinie. Înseamnă refuzul deliberat al realității atunci când aceasta contrazice propriile convingeri sau interese politice.

Lupta pentru libertate este și o luptă pentru discernământ, responsabilitate și respect pentru adevăr.

Astăzi, dezinformarea reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa democrației.

România este ținută ostatică de interese politice cinice.De doi ani nu avem șef la SRI. Avem un guvern căzut la moțiune ...
02/06/2026

România este ținută ostatică de interese politice cinice.
De doi ani nu avem șef la SRI. Avem un guvern căzut la moțiune de cenzură. Astăzi, DNA a anunțat oficial că șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, este suspect într-un dosar penal de complicitate la uzurparea funcției.

Ceea ce se întâmplă astăzi nu mai este politică. Este blocaj deliberat, este abandonarea responsabilității și este un act de dispreț față de români.
România se degradează sub ochii noștri:

1. Guvern interimar fără legitimitate
2. Instituții cheie lăsate fără conducere (inclusiv Serviciul Român de Informații). Securitatea națională vulnerabilizată grav
3. Armata cu șeful Statului Major sub suspiciune penală
4. Economia împinsă spre risc major

Toate acestea nu sunt accidente. Sunt consecințele directe ale unei clase politice care a ales să-și protejeze interesele, nu țara.

Realitatea este simplă:

Cei care au generat criza refuză să și-o asume.

În loc de soluții, vedem doar jocuri de culise, alianțe de conjunctură și încercări disperate de a conserva privilegii.
PNȚ-Maniu Mihalache spune lucrurilor pe nume: România nu mai are o criză politică normală. Are o criză de responsabilitate.

Cerem ferm:

✅ Cei care au provocat blocajul să își asume guvernarea imediat – fără scuze, fără tergiversări
✅ Un calendar clar și public pentru formarea guvernului – nu negocieri ascunse
✅ O majoritate reală, nu combinații fragile sau toxice
✅ Oprirea folosirii instituțiilor statului ca instrumente politice

Dacă refuză — atunci trebuie spus clar:

Nu mai vor să guverneze. Vor doar să controleze.

Iar într-o democrație reală, acest lucru are o singură soluție: întoarcerea la oameni, prin alegeri anticipate.

România nu mai poate fi ținută captivă între interese de partid și calcule de culise. România nu mai are timp pentru experimente politice eșuate.

Este momentul unei alegeri clare:

Responsabilitate sau plecați.
Interesul național nu este negociabil.

Nu sunt suveraniști. Nu apără România. Nu apără libertatea. Negaționiștii sunt promotorii unui război informațional care...
31/05/2026

Nu sunt suveraniști. Nu apără România. Nu apără libertatea. Negaționiștii sunt promotorii unui război informațional care urmărește să transforme adevărul în opinie, realitatea în controversă și minciuna în instrument politic.

Negaționistul nu este omul care gândește diferit. Nu este adversarul politic și nici cetățeanul care pune întrebări. Negaționistul este cel care refuză realitatea atunci când aceasta contrazice narațiunea pe care a ales să o creadă. Este cel care vede agresiunea Rusiei și caută justificări pentru agresor. Este cel care transformă faptele în opinii și adevărul în subiect de dispută.

Astăzi, negaționiștii reprezintă una dintre cele mai eficiente arme ale războiului informațional care se desfășoară sub ochii noștri. Îi întâlnim în comentarii, pe rețelele sociale, în grupuri online și în ecosisteme digitale construite pentru amplificarea confuziei. Sunt cei care susțin că dronele care ajung pe teritoriul României sunt, de fapt, ucrainene. Sunt cei care încearcă să convingă oamenii că agresorul este victima și că victima este agresorul. Sunt cei care contestă evidențe documentate și verificabile nu pentru că dețin argumente mai solide, ci pentru că scopul lor este să transforme orice adevăr într-o controversă.

Aceiași negaționiști încearcă să nege contribuția decisivă a Uniunii Europene la dezvoltarea României. Negă investițiile care au modernizat țara, proiectele de infrastructură, oportunitățile economice și garanțiile de securitate care au făcut posibilă cea mai prosperă perioadă din istoria modernă a României. Pentru ei, beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană și NATO trebuie ascunse, minimalizate sau ridiculizate.

Tot ei încearcă să rescrie trecutul. Relativizează crimele comunismului, estompează responsabilitățile regimului totalitar și ignoră suferința sutelor de mii de victime. În închisori, lagăre, deportări și domicilii obligatorii au fost distruse vieți, familii și destine. Pentru negaționiști, aceste realități incomode trebuie împinse la marginea memoriei colective, pentru că adevărul istoric este un obstacol în calea noilor narațiuni pe care încearcă să le impună.

Mulți dintre acești oameni se autointitulează suveraniști. Dar ce fel de suveranitate promovează cei care sunt deranjați de regulile și standardele europene, însă nu și de agresivitatea și insolenta Rusiei? Ce fel de patriotism este acela care atacă alianțele și parteneriatele care au consolidat România, în timp ce relativizează amenințările venite dinspre regimuri autoritare?

Suveranitatea autentică înseamnă capacitatea unei națiuni de a-și apăra interesele, libertățile și instituțiile democratice. Înseamnă independență față de influențele ostile și capacitatea de a lua decizii în interesul propriilor cetățeni. Negaționiștii nu apără această suveranitate. Dimpotrivă, prin răspândirea falsurilor și prin subminarea încrederii în realitate, contribuie la slăbirea ei.

În ultimii ani, mecanismele de manipulare informațională au evoluat într-un ritm fără precedent. Inteligența artificială poate genera imagini, videoclipuri și mesaje imposibil de diferențiat de cele autentice pentru majoritatea oamenilor. Rețelele sociale permit propagarea instantanee a unor narațiuni fabricate către milioane de utilizatori. În acest mediu, negaționiștii devin multiplicatori ai dezinformării și promotori ai știrilor false care inundă comunicarea modernă.

Scopul nu este convingerea oamenilor de o anumită minciună. Scopul este mult mai periculos: distrugerea încrederii în existența adevărului însuși. Atunci când toate faptele sunt contestate, când orice dovadă este relativizată și când orice expert este ridiculizat, societatea își pierde capacitatea de a distinge realitatea de ficțiune.

Aceasta este miza reală a bătăliei pentru adevăr. Nu discutăm doar despre propagandă sau despre influențarea unor opinii politice. Discutăm despre capacitatea unei societăți de a-și păstra discernământul și libertatea într-o epocă în care războaiele nu mai vizează doar teritorii, ci și mințile oamenilor.

Pentru PNȚ Maniu-Mihalache, apărarea adevărului nu este o opțiune politică. Este o obligație morală. Avem datoria să apărăm memoria victimelor comunismului, adevărul despre agresiunile Rusiei, contribuția Uniunii Europene la dezvoltarea României și valorile democratice care au făcut posibil progresul țării noastre.

Pentru că o națiune poate supraviețui multor încercări. Dar atunci când își pierde capacitatea de a recunoaște adevărul, riscă să își piardă și libertatea.

Ce s-a întâmplat cu mecanismele care au transformat un candidat obscur într-un fenomen politic și cine le controlează as...
30/05/2026

Ce s-a întâmplat cu mecanismele care au transformat un candidat obscur într-un fenomen politic și cine le controlează astăzi? Pentru că ele nu au dispărut. Au evoluat.

De câteva zile, rețelele sociale sunt inundate de troli, conturi false și propagandiști care încearcă să ridiculizeze reacțiile legitime generate de noua demonstrație de agresivitate a Rusiei. În locul unei dezbateri oneste despre gravitatea situației, vedem același tipar: ironii, relativizări, atacuri la persoană și o avalanșă de narațiuni menite să schimbe subiectul și să transforme adevărul în obiect de dispută.

Problema este însă mult mai mare decât incidentul care a declanșat aceste reacții. Miza reală este controlul spațiului informațional și capacitatea unor actori ostili de a modela percepțiile publice. Nu mai vorbim doar despre propagandă în sensul clasic al termenului, ci despre mecanisme capabile să influențeze emoții, să creeze comunități virtuale și să transforme idei marginale în curente de opinie cu impact politic major.

România a văzut primele efecte ale acestor mecanisme la alegerile din 2020, când un partid relativ obscur a reușit să intre în Parlament fără ca amploarea fenomenului să fi fost anticipată de majoritatea observatorilor. Atunci a devenit evident că noile instrumente de promovare și mobilizare online pot genera rezultate pe care metodele tradiționale de analiză politică nu le mai pot explica suficient.

În 2024, fenomenul a căpătat o dimensiune mult mai sofisticată. Un personaj care, în mod normal, ar fi rămas la periferia vieții politice a reușit să își construiască într-un timp foarte scurt o bază de susținători extrem de loiali. Ceea ce părea improbabil a devenit realitate prin repetare constantă, amplificare algoritmică și exploatarea emoțiilor colective. Rezultatul a fost o mobilizare politică pe care aproape nimeni nu a anticipat-o la timp.

La mai bine de un an și jumătate de la anularea procesului electoral, întrebările esențiale au rămas fără răspuns. Ce mecanisme au funcționat atunci? Cine le-a coordonat? Cine le finanțează? Și, mai ales, unde sunt astăzi?

Este greu de crezut că aceste structuri au dispărut. Dimpotrivă, există toate motivele să presupunem că au continuat să evolueze. Iar evoluția tehnologică din ultimii ani este uluitoare. Inteligența artificială poate genera imagini, videoclipuri și mesaje imposibil de diferențiat de cele autentice pentru majoritatea oamenilor. Capacitatea de a personaliza conținutul și de a influența comportamentele colective este incomparabil mai mare decât era acum doar câțiva ani.

Ceea ce vedem astăzi în spațiul public reprezintă probabil doar o parte din aceste capacități. În cazul recentei agresiuni rusești, reacțiile firești de indignare și îngrijorare au fost rapid acoperite de campanii care au relativizat faptele, au schimbat subiectul și au inundat spațiul online cu explicații contradictorii. Adevărul a fost prezentat drept manipulare, iar manipularea drept adevăr.

Această viteză de reacție și această capacitate de propagare ridică întrebări legitime despre gradul de pregătire al instituțiilor care ar trebui să protejeze securitatea informațională a statului. Cât de bine înțeleg ele aceste amenințări? Cât de eficiente sunt mecanismele de apărare? Și cât de vulnerabile sunt structurile care ar trebui să protejeze procesele democratice și interesele strategice ale României?

Din păcate, impresia este că statul reacționează lent într-un domeniu care evoluează cu o viteză fără precedent. Iar timpul nu lucrează în favoarea noastră.

Dacă asemenea mecanisme pot influența percepțiile publice în jurul unor evenimente punctuale, ce se va întâmpla la următoarele alegeri? Ce se va întâmpla într-o criză majoră de securitate? Cum va reacționa societatea atunci când manipularea informațională va fi susținută de instrumente de inteligență artificială mult mai avansate decât cele pe care le cunoaștem astăzi?

Aceste întrebări nu sunt alarmiste. Sunt necesare. Pentru că miza nu este doar adevărul despre un eveniment sau altul. Miza este capacitatea unei societăți de a-și păstra discernământul într-o epocă în care războaiele nu se mai poartă doar pentru controlul teritoriilor, ci și pentru controlul percepțiilor.

O societate care nu își poate apăra spațiul informațional riscă să descopere prea târziu că și-a pierdut capacitatea de a distinge realitatea de ficțiune. Iar atunci când adevărul devine imposibil de identificat, libertatea de alegere rămâne doar o iluzie.

29/05/2026

Activați Articolul 4 al Tratatului NATO! România nu mai poate trata ca incidente izolate atacurile repetate asupra teritoriului său.

Prăbușirea unei drone rusești asupra unui bloc de locuințe din Galați, soldată cu rănirea unor cetățeni români, reprezintă un moment de maximă gravitate pentru securitatea națională. După zeci de încălcări ale spațiului aerian românesc de la începutul războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, nu mai putem vorbi despre accidente sau situații excepționale. Ne confruntăm cu o amenințare sistemică la adresa securității României și a Flancului Estic al NATO.

În numele responsabilității față de cetățenii români și față de obligațiile pe care statul român le are în cadrul Alianței Nord-Atlantice, PNȚ Maniu-Mihalache solicită Președintelui României și Guvernului să inițieze de urgență consultările prevăzute de Articolul 4 al Tratatului NATO.

Articolul 4 nu înseamnă escaladare militară și nu presupune activarea mecanismelor de apărare colectivă. El reprezintă instrumentul legitim prin care un stat membru solicită consultări oficiale atunci când integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea sa sunt amenințate. Exact aceasta este situația în care se află România astăzi.

Va asteptam astazi la ora 19 00 la Ambasada Rusiei

RUSIA, MÂINILE JOS DE PE ROMÂNIA!

Astăzi, România a înregistrat al 47-lea incident de violare a spațiului său aerian suveran de la începerea războiului di...
29/05/2026

Astăzi, România a înregistrat al 47-lea incident de violare a spațiului său aerian suveran de la începerea războiului din Ucraina. Prăbușirea unei drone rusești asupra unui bloc de locuințe din Galați nu mai poate fi tratat ca un „incident izolat”, ci ca o amenințare sistemică la adresa securității naționale.
Reacția statului român trebuie să fie fermă, proporțională și imediată.

PNȚ Maniu-Mihalache solicită Guvernului următoarele măsuri:

Ministerul Afacerilor Externe să convoace de urgență, încă de astăzi, consultări în baza Articolului 4 al Tratatului NATO. Acest articol prevede consultări între aliați atunci când integritatea teritorială, independența politică sau securitatea unui stat membru este amenințată. Nu este o simplă formalitate – este instrumentul diplomatic prin care România poate cere sprijin concret și recunoaștere oficială a riscului de pe flancul Mării Negre.
Ministerul Apărării să ridice nivelul de alertă aeriană și să disloce suplimentar sisteme anti-dronă (tip C-RAM, sisteme laser de putere medie sau drone interceptoare) în zona Galați-Brăila-Tulcea. Utilizarea excesivă și ineficientă a RO-Alert și a F-16 nu mai este suficientă în fața amenințărilor low-cost și asimetrice ale Rusiei.
La nivel politic, România trebuie să treacă de la o abordare reactivă și prudentă la o poziție clară de descurajare strategică: reducerea personalului diplomatic rus, sancțiuni bilaterale suplimentare și accelerarea programului național de apărare aeriană.

Siguranța cetățenilor români nu poate depinde doar de bunăvoința Moscovei sau de reacții tardive. Este momentul ca România să își asume o politică de securitate realistă și fermă, similară modelului polonez.
Orice ezitare suplimentară va fi interpretată ca slăbiciune.
Reacția trebuie să fie fermă. Acum.

Address

Calea Victoriei Nr. 155, Blocul D. 1, Tronsonul VI (Scara VI ), Etajul II
Bucharest

Telephone

+40727374129

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when PNT Maniu-Mihalache posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to PNT Maniu-Mihalache:

Share