Biblioteca Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima", Cluj-Napoca

13/08/2026

🎼 Dincolo de sunet. Dincolo de mit. Dincolo de legendă - SERGIU CELIBIDACHE

📚 Mâine, 14 august, se împlinesc 30 de ani de la moartea lui Sergiu Celibidache, unul dintre cei mai importanți muzicieni ai secolului XX.

👀Cine a fost, cu adevărat, Sergiu Celibidache?

✨ Provocarea Bibliotecii ANMGD

Alegeți una dintre următoarele variante:
🎼 Recomandați o lucrare pe care orice student la muzică ar trebui să o asculte sub bagheta lui Celibidache.
📸 Selectați o fotografie, un citat, o partitură sau o înregistrare dirijată de Sergiu Celibidache.

🎧 Publicați-o în comentarii sau în story și etichetați Biblioteca ANMGD pentru a putea crea împreună o colecție dedicată lui marelui muzician.

Surse bibliografice:
- Stejărel Olaru, Spațiul Celibidache, Editura Omnium, 2025.
- Klaus Weiler, Celibidache. Musiker und Philosoph
- Contributors - „Spectaculoasa viață a marelui dirijor român Sergiu Celibidache” (interviu cu Stejărel Olaru)

03/08/2026

🎼✨ George Breazul (Gheorghe N. Georgescu-Breazul) s-a născut la 14 septembrie 1887, în Amărăștii de Jos, județul Dolj, și a încetat din viață la 3 august 1961, în București. A fost muzicolog, profesor, etnomuzicolog, folclorist și critic muzical, fiind considerat unul dintre întemeietorii muzicologiei românești moderne. 🇷🇴🎶

„Personalitate științifică și artistică de prestigiu internațional, George Breazul se numără printre cei mai de seamă muzicieni, cercetători și istoriografi români ai secolului al XX-lea.”
(Viorel Cosma, Muzicieni din România. Lexicon bio-bibliografic, Vol. I, Editura Muzicală, București, p. 190.)
🎓 George Breazul și-a început studiile muzicale la Seminarul din Râmnicu Vâlcea și la Seminarul Central din București (1899–1907), continuându-le la Conservatorul din București (1908–1912), unde a studiat cu profesori precum Dumitru G. Kiriac-Georgescu, Ion Nonna Otescu și Alfonso Castaldi. Ulterior s-a perfecționat la Universitatea din Berlin, studiind alături de mari muzicieni europeni.
📖 Opera sa este remarcabilă prin diversitate și valoare. A publicat lucrări dedicate istoriei muzicii românești, etnomuzicologiei, folclorului muzical, bizantinologiei, pedagogiei muzicale, esteticii, psihologiei muzicii, lexicografiei și criticii muzicale. A elaborat manuale școlare, metode de educație muzicală, antologii și culegeri de cântece, ediții critice, studii de specialitate și volumele fundamentale „Pagini din istoria muzicii românești”.
🎙️ A pus bazele Arhivei Fonogramice a Ministerului Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, a fondat și coordonat colecția „Melos”, a susținut conferințe, emisiuni radio și televiziune, contribuind la dezvoltarea cercetării muzicale românești.

21/07/2026

În urmă cu 100 de ani, la Petroșani, s-a născut Mihai Guttman, într-o familie de melomani.
Studiile le-a început la școala din Petroșani și le-a continuat la Școala Elementară Romano-Catolică din Arad. După absolvire a plecat la Cluj, unde a studiat la (astăzi) Universitatea Babeș-Bolyai, și în paralel la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică.
La absolvirea studiilor universitare, tânărul de 23 de ani, a fost rugat să ajute la înființarea Școlii de Muzică din Cluj. În 1950 a fost numit director al Școlii de muzică. Sub conducerea sa, un vis devenise realitate, iar numărul de elevi a crescut direct proporțional cu reputația școlii. Mihai Guttman a predat atât materii teoretice, cât și practice și s-a făcut remarcat ca dirijor de orchestră și de cor, iar activitatea sa în domeniul educației de masă i-a crescut, de asemenea, popularitatea de la an la an.
Mihai Guttman a fost un animator al scenei muzicale transilvănene, fiecare muzician putând conta oricând pe sprijinul și dăruirea sa totală, oferind astfel baza educației muzicale pentru toți doritorii și a educat în mod conștient publicul.
Apelul lui Zoltán Kodály „Muzica să aparțină tuturor!” a devenit misiunea vieții sale. L-am însoțit pe ultimul său drum pe 22 mai 2013, sute de muzicieni se adunaseră pentru a cânta împreună de bun rămas de la unul dintre cei mai remarcabili educatori muzicali al zonei noastre.

E.G.

03/07/2026

În perioada 06 iulie 2026 - 27 septembrie 2026, Biblioteca va avea 🅿🆁🅾🅶🆁🅰🅼 🅳🅴 🆅🅰🅲🅰🅽🆃🅰! 🌞⛱🌅

22/06/2026

Acum 151 de ani se năștea I̲o̲a̲n̲ ̲V̲l̲ă̲d̲u̲ț̲ă̲ (22 iunie 1875 - 4 iunie 1965) - capelmaestru militar, compozitor și profesor. A fost unul dintre cei mai de seamă și mai culți dirijori militari de la începutul secolului XX.
S-a format în fanfara militară a Reg. 17 Infanterie (1886-1896), cu Franz Wiest și Johann Mischbach, la Conservatorul din București (avându-i ca profesori pe Eduard Wachmann, Alfonso Castaldi și Petre Elinescu) și la Leipziger Konservatorium für Musik (1906-1908, cu Max Reger, Stefan Krebl și Hans Sitt). Ca dirijor, s-a perfecționat la Reg. Hoch- und Deutschmeister No. 4 din Viena (cu Wilhelm Wacek) și la Paris (alături de capelmaestrul Muzicii Gărzii Republicane Franceze, Gabriel Parès).
În cariera sa militară a ocupat postul de Șef de muzică șa Reg. 13 Infanterie Ștefan cel Mare din Iași (1904-1906) și de Inspector general al muzicilor militare (1918-1929), perioadă în care a întocmit regulamente moderne de organizare și funcționare a muzicilor militare românești, dar a și orchestrat repertoriul oficial pentru fanfară (imnuri, marșuri, uverturi și simfonii).
Fragmente din Memoriile sale sunt consemnate de muzicologul Viorel Cosma în seria𝑇𝑒𝑥𝑡𝑒 ș𝑖 𝑑𝑜𝑐𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑖𝑛𝑒𝑑𝑖𝑡𝑒. 𝐼𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑎 𝑚𝑢𝑧𝑖𝑐𝑖𝑖 î𝑛 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑏𝑖𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑖 (𝑋𝐼𝐼): 𝐹𝑜𝑛𝑑𝑢𝑙 𝐼𝑜𝑎𝑛 𝑉𝑙𝑎̆𝑑𝑢ț𝑎̆ (în Revista 𝑴𝒖𝒛𝒊𝒄𝒂, nr. 7-8 din 2016 și nr. 1 din 2017).

În imagine: Ioan Vlăduță, în unforma Reg. 1 Mehedinți, nr. 17 din Turnu-Severin (1896) - preluată din Revista 𝑴𝒖𝒛𝒊𝒄𝒂 nr. 7/ 2016.

T. Ț.

20/06/2026

Astăzi se năștea maestrul Cornel Țăranu (20 iunie 1934 - 18 iunie 2023) - compozitor, profesor, membru al Academiei Române.
S-a format la Conservatorul din Cluj, la facultățile de compoziție (cu profesorii Marțian Negrea și Sigismund Toduță) și pian (cu prof. Eliza Ciolan). A urmat cursuri de perfecționare la Paris, cu Nadia Boulanger și Olivier Messiaen, apoi cursurile de vară la Darmstadt, cu György Ligeti (compoziție) și Bruno Maderna (dirijat).
Creația sa se caracterizează printr-un limbaj modal cromatic complex (Oreste & Oedipe, Simfonia Memorial), cu elemente ale folclorului arhaic (Cântece nomade) parcurgând mai multe etape, de la cea enesciană (Simfonia brevis, Alternanțe, Contraste I-II pentru pian, Dialoguri I și II pentru pian), la atonalism - dodecafonie, serialism integral (Secretul lui Don Giovanni) și aleatorism (Simfonia nr. 3 „Semne”, Testament, Modra rijéka, Rimembraza).
A avut o contribuție majoră în creația enesciană, reconstituind lucrările Strigoii, Simfonia nr.5 (p. I și IV), și - în colaborare cu Sherban Lupu - Caprice roumain - (Viorel Cosma, Lexicon, vol. IX, București: Editura Muzicală, 2006).
A avut un rol deosebit în domeniul interpretării muzicii noi, în special prin înființarea Ansamblului Ars Nova (1968). Din 1995 a fost directorul Festivalului Cluj Modern. Fiind întrebat despre cm vede muzica contemporană astăzi și care sunt motivele folosite de noile generații, maestrul Cornel Țăranu a replicat printr-o „comparație”: „Dacă muzica pe care o scriam noi fiind tineri, era deranjantă pentru generația veche, pentru că era prea violentă și prea disonantă, aș zice că astăzi situația s-a inversat. Tinerii compozitori scriu o muzică care nouă ni se pare prea cuminte [...] Poate că ei nu au trecut prin fazele pe care am trecut noi și s-au ancorat direct în faza mai comodă a unei muzici care sună foarte cirogatóan [măgulitor], cm am spune ungurește, și care nu exprimă mult din stresul lumii de astăzi; este o imagine incompletă, falsă a interiorului nostru psihic, zic eu”. (Interviu cu György Selmeczi, Duna TV, din 03.10.2010, în: Ștefan Angi, Cornel Țăranu: mărturisiri mozaicate, studii și eseuri, Cluj-Napoca, Eikon, 2014 📚 Ic 3107).

12/06/2026

Se apropie finalul anului universitar, așadar vă așteptăm la bibliotecă să returnați materialele împrumutate.

Termen de predare cursuri: 3 IULIE !

După această dată vom trece la orarul de vacanță (luni-vineri 08:00-13:00, sâmbătă închis).

Succes la examene :)

08/06/2026

Astăzi marcăm un secol de la nașterea lui Anatol Vieru, personalitate importantă a muzicii românești din secolul al XX-lea. Compozitor, dirijor, muzicolog și pedagog, Anatol Vieru a lăsat o moștenire muzicală remarcabilă.
Despre multitudinea domeniilor sale de activitate putem citi în lexiconul întocmit de Viorel Cosma: „A susținut concerte de autor, concerte camerale și simfonice, conferințe, concerte-lecții, comunicări științifice în țară și peste hotare, emisiuni de radio și de televiziune.”
(Viorel Cosma - „Muzicieni din România. Lexicon.” Vol. IX Ș-X, Ie 445)
Profunzimea ideilor sale și stilul său reies din următorul citat: „Originalitatea și forța creatoare ale lui Anatol Vieru sunt măsura clară a unui spirit pătrunzător, îndrăzneț, deloc comod cu sine însuși, ale cărui întrebări răscolesc problematici răspândite în toate zonele culturii, nu numai muzicale ci și literare, filozofice și nu în ultimul rând logico-matematice. Expansiunea ideilor ce l-au preocupat antrenează – asemenea unui vârtej – sensuri opuse care potențate până la paradox, sparg barierele convenționale și îi adâncesc o mentalitate complexă aflată într-o permanentă șlefuire.”
(Monica Cengher - „Valori în cvartetul de coarde românesc: Pascal Bentoiu, Anatol Vieru, Wilhelm Georg Berger” - Teză de doctorat, Ih 374)
În 1978 a obținut titlul de doctor în muzică cu teza intitulată „De la moduri, spre un model al gândirii muzicale intervalice”, realizată sub îndrumarea lui Sigismund Toduță. Teza sa de doctorat „este o primă parte din Cartea modurilor; a doua parte a acesteia e un dicționar al structurilor modale.”
(Anatol Vieru - „De la moduri, spre un model al gândirii muzicale intervalice”, Ih 36)
Vă invităm să redescoperiți viața și opera sa prin materialele disponibile în colecțiile bibliotecii.

E. G.

03/06/2026