Viata la Bontida

Viata la Bontida Bonţida şi oamenii săi

Despre găzduşag, trai bun şi tihnă, fără inhibiţii într-o comunitate de români, maghiari şi ţigani refractari la intoxicările naţionaliste.

„Din ton, din cele scrise, din cele declarate, avem o guvernare de extremă dreaptă economică. Bâta pe cei de la mijloc î...
24/06/2025

„Din ton, din cele scrise, din cele declarate, avem o guvernare de extremă dreaptă economică. Bâta pe cei de la mijloc în jos și noi privilegii pentru restul. Pentru ei europen*sm e să ai Porsche printre iobagi.”

Și-a făcut Nicușor o echipă de s-au umplut televizoarele și noul guvern Bolojan de tărtăcuțe de pedeliști din ăia despre care credeam că au fost cazați prin vreo expoziție, muzeu Antipa ceva. Și ăia fac ce știu ei să facă: extremă dreaptă de tip economic. S-a terminat cu lupta cu...

„Pentru a aduce și mai mult la buget, trebuie intrat agresiv la impozitarea corporatiilor, proprietăților și veniturilor...
02/06/2025

„Pentru a aduce și mai mult la buget, trebuie intrat agresiv la impozitarea corporatiilor, proprietăților și veniturilor personale mari, realizată o digitalizare masivă a colectării și creat un ANAF capabil, care să devină un serviciu de elită în administrația românească.

Vecinii bulgari ne-au depășit demult la modernizarea aparatului lor fiscal, aducând procente din PIB în plus doar din digitalizare – pe care noi am făcut-o modest, pentru că reformele au fost sabotate din interior de grupuri de interese. Altfel nu îmi explic de ce.”

Echilibrarea bugetului este o urgență. „În România, ponderea sărăciei extreme este mai mare decât în țările balcanice din afara UE, iar pentru a găsi situații

07/02/2024

Semnează petiția: https://go.declic.ro/decizie-rosia-montana
𝐂𝐡𝐢𝐚𝐫 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢 𝐬𝐞 𝐢̂𝐦𝐩𝐥𝐢𝐧𝐞𝐬𝐜 𝟏𝟖𝟗𝟑 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚 𝐚𝐭𝐞𝐬𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐑𝐨𝐬̦𝐢𝐞𝐢 𝐌𝐨𝐧𝐭𝐚𝐧𝐞. 𝐇𝐚𝐢 𝐬𝐚̆-𝐢 𝐟𝐚𝐜𝐞𝐦 𝐮𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐨𝐮, 𝐬𝐞𝐦𝐧𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐠𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐞𝐢 𝐂𝐮𝐫𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐫𝐛𝐢𝐭𝐫𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐖𝐚𝐬𝐡𝐢𝐧𝐠𝐭𝐨𝐧.

Politicienii de la putere au toate motivele să NU facă publică decizia curții din arbitrajul de la Washington și să propage dezinformări la fiecare pas. În primul rând, pentru că această decizie ar putea scoate la suprafață adevărații vinovați pentru orice pagubă produsă României. Apoi, ar arăta dacă a fost sau nu blat între guvernanți și compania minieră.

Semnează acum petiția ca să aflăm adevărul, să vedem cu toții cât de eficient a apărat Guvernul interesul României.

„Acum e simplu, cu telefoanele astea, dar pe vremea mea trebuia să-ți bați mult capul cînd era de aranjat o întîlnire cu...
05/02/2024

„Acum e simplu, cu telefoanele astea, dar pe vremea mea trebuia să-ți bați mult capul cînd era de aranjat o întîlnire cu o femeie măritată. Nu doar că trebuia să te ferești de nevastă și vecini, dar trebuia să stabilești semne cu nevasta cu care te vedeai, să nu te pomenești că mergi la ea acasă și dai peste bărbat. Cel mai simplu semn era cu rufele puse pe sîrmă, la uscat. Te uitai de departe și vedeai, în funcție de ce întinde, dacă e loc de mers sau nu. Dacă scoate cear­șaful sau dacă întinde hainele lui, în funcție de ce se stabilea“, îmi povestea, cu ceva vreme în urmă, un bărbat în vîrstă despre cm era cu amantlîcurile la țară cu cîteva decenii în urmă.”

„Acum e simplu, cu telefoanele astea, dar pe vremea mea trebuia să-ți bați mult capul cînd era de aranjat o întîlnire cu o femeie măritată. Nu doar că trebuia să te ferești de nevastă și vecini, dar trebuia să stabilești semne cu nevasta cu care te vedeai, să nu te pomenești că mergi la ea acasă și dai peste bărbat. Cel mai simplu semn era cu rufele puse pe sîrmă, la uscat. Te uitai de departe și vedeai, în funcție de ce întinde, dacă e loc de mers sau nu. Dacă scoate cear­șaful sau dacă întinde hainele lui, în funcție de ce se stabilea“, îmi povestea, cu ceva vreme în urmă, un bărbat în vîrstă despre cm era cu amantlîcurile la țară cu cîteva decenii în urmă. Apoi a continuat să ilustreze dificultățile amorului ilicit, adulterin, depănînd amintiri personale despre cm a avut el o țiitoare cu care se vedea într-o cameră de la postul de poliție din sat, fără știrea șefului de post care nu locuia la locul de muncă. El primise o cheie de acolo, că mai făcea foc dimineața, pe timpul iernii, așa că la ceas de seară mai profita, cînd și cînd, dar cu mare grijă la urmele lăsate în zăpadă și la momentele de intrat și ieșit. Elaborase în timp o strategie amplă, conform descrierilor lui, și a scăpat neprins, atît de propria nevastă, cît și de șeful de post.

Povestea lui mi-a adus aminte de o serie de cîntece țărănești asociate cu amorul adulterin, fără a face parte din categoria folclorului muzical care tratează prin versuri explicit astfel de situații. Cea care m-a lămurit în privința asocierilor subtile dintre muzică și amorul interzis a fost mama, pe parcursul unei călătorii cu mașina în care, pentru a-i face pe plac, am pus CD-ul cu „moroșenii“. Eu și colegul etnomuzicolog care ne însoțea știam de cîntecele cu iz li­cențios ale Fraților Petreuș, Tarafului de la Clejani, Grupului Iza sau ale lui Ioan Bocșa, cu a sa „Ană, zorile se varsă, vremea fi de mers acasă, la copii și la nevastă“. Așa că mare ne-a fost surprinderea cînd, la auzul cîtorva acorduri moroșenești de ceteră, parte dintr-o melodie instrumentală despre oierit, mama ne-a lămurit că „asta-i de furca colibii, de lindicu’ pizdii“. Am cerut degrabă detalii și explicații, că noi, mai ales prietenul bun cunoscător al diverselor categorii de folclor muzical, eram într-o profundă derută. Ce legătură au furca colibii, partea anatomică menționată și un cîntec instrumental despre oi?

întreg articolul aici: https://www.observatorcultural.ro/articol/muzica-taraneasca-si-amorul-adulterin/

imagine „Horă în Dragu” jud. Sălaj, înainte de al 2-lea război mondial. fotograf: Kurt Hielscher

25/01/2023

Prin serviciile ritualice prestate și puterile atribuite funcției sacerdotale, preoții joacă un rol esențial în viața religioasă a comunităților țărănești, chiar dacă în ultimele decenii laicizarea a făcut progrese considerabile la nivelul societății românești. Cum se construie....

Revista de cultură Familia de la Oradea publică în avanpremieră un fragment din introducerea scrisă de Valer Simion Cosm...
07/11/2022

Revista de cultură Familia de la Oradea publică în avanpremieră un fragment din introducerea scrisă de Valer Simion Cosma și Emanuel Modoc pentru volumul „Culese din rural”, în curs de apariție la Editura ULBS, a cărui lansare va avea loc sâmbătă, 5 noiembrie la Zalău. (Lansare volum ”Culese din rural”)

„Când vine vorba de producția și consumul cultural în contemporaneitate, populația rurală a fost redusă în ultimele decenii la statutul de consumatoare și parțial producătoare de folclor (muzică populară, dansuri, expoziții de costume și țesături), iar lumea rurală este prezentată predominant pe două coordonate majore: 1) a înapoierii culturale și educaționale 2) a escapismului bucolic, folclorizant. Pe de altă parte, în pofida accesului la o diversitate de produse culturale și perspective, o bună parte din populația care locuiește încă în rural se auto-percepe și reprezintă într-un registru puternic folclorizat (Cosma și Constantiniu 2022, 55–80). Fie că vorbim de evenimente și activități culturale cu caracter folcloric, încadrabile revirimentului etnografic din ultimele decenii, fie de reprezentările cu caracter publicitar din industria HoReCa, în spațiul public predomină un registru butaforic al „satului de odinioară” și al salvării/ reînvierii tradițiilor.

În acest context, o serie de inițiative culturale și artistice din ultimii ani au relevat importanța documentării în teren și a valorificării materialelor culese în vederea unor producții artistice contemporane. Astfel de producții dezvăluie atât coordonate generale ale ruralității contemporane, cât și diversitatea lumilor rurale, cu problemele specifice, multe prea adesea ascunse de predominanța unor discursuri hegemonice. Continuarea, multiplicarea și diversificarea unor astfel de demersuri, care îmbină dimensiunea documentară cu creația artistică, este cu atât mai mult necesară pentru o mai bună cunoaștere a lumilor rurale post-țărănești și pentru a îmbogăți producția artistică cu tematică rurală.”

Avanpremiere Culese din rural(fragment) Scris de Familia 2 noiembrie 20222 noiembrie 2022 263 vizualizări Citiți în 9 de minute Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu vă prezintă în avanpremieră un fragment din volumul de studii transdisciplinare Culese din rural, editat de Vale...

08/08/2022

📌Puțini știu că numele „Revistei Ideei”, cea mai importantă tribună a ideilor anarhiste din România la începutul veacului XX, i-a fost sugerat lui Panait Mușoiu de poetul Alexandru Macedonski. Pe cei doi i-a legat, de altfel, o lungă prietenie.

✒ Ne-au rămas doar câteva urme discrete ale acestei amiciții, care nu s-a rezumat doar la schimbul de amabilități literare. Între tărâmul explorărilor poetice, patronat de Macedonski, și cel al luptei revoluționare, întruchipat de Mușoiu, s-a înfiripat o zonă de trecere populată de figuri aparte.

📚 Regăsim în cercurile simboliste și cele anarhiste câteodată aceleași figuri, destine care se întretaie, afinități personale și de idei: de la Mircea Demetriade, poetul „anarhiei”, un obișnuit al salonului literar animat de Macedonski, la George Bacovia sau Tudor Arghezi, ambii intrați pentru o scurtă vreme pe orbita „mușoistă”; și de la utopistul Iuliu Neagu-Neagulescu la criticul de artă V.G. Paleolog, discipol macedonskian și biograf al lui Brâncuși.

📁 Revista „Steaua” din Cluj a găzduit recent o serie dedicată acestei istorii puțin cunoscute, care poate fi acum citită și on-line în arhiva revistei: http://revisteaua.ro/arhiva/

📕 „Alexandru Macedonski printre anarhiști”: Steaua, nr. 11-12 / 2021, p. 108-110;
📗 „Macedonski și Mușoiu: între simbolism și anarhie”: Steaua, nr. 1 / 2022, p. 55-57;
📘„V.G. Paleolog între libertari”: Steaua, nr. 5 / 2022, p. 5-8.

🔎 Vă recomandăm mai ales materialul dedicat lui V.G. Paleolog, al cărui traseu (politic și personal) ne poartă din salonul „Literatorului” și cercurile anarhiste din România, printre anarhiștii parizieni și în mediile boemei din Montmartre și Montparnasse, populate de figuri celebre ca Erik Satie, Constantin Brâncuși, Amedeo Modigliani: https://revisteaua.ro/v-g-paleolog-printre-libertari/

📸 În imagine, o fotografie cu dedicație de la Al. Macedonski pentru V.G. Paleolog, după fuga acestuia în Franța.

Muzica populară poate fi un liant între generații și geografii diferite, dar și o lentilă prin care putem înțelege o par...
25/03/2022

Muzica populară poate fi un liant între generații și geografii diferite, dar și o lentilă prin care putem înțelege o parte din transformările sociale care au marcat ruralul românesc. În podcastul din săptămâna aceasta, Valer Simion Cosma explorează legătura dintre migrația transnațională și revirimentul folcloristic din ultimele decenii, arătând, în același timp, cm tehnologia facilitează acest fenomen și îl extinde la toate generațiile. Un text care aduce o privire din interior, bazată pe cercetare de teren îndelungată, cu o ilustrație de Andra Badea - Cuteoshenii, în lectura actorului Alex Călin.

Una dintre principalele ipoteze care stau la baza acestei cercetări pe care o desfășor împreună cu etnomuzicologul Theodor Constantiniu, este aceea că, alături de alți factori, precum apariția după 2000 a unor posturi TV și radio cu conținut muzical popular, migrația transnațională ce...

„Cunoscute și sub numele de populații locale sau semințe tradiționale, semințele țărănești sunt semințe vechi moștenite ...
12/11/2021

„Cunoscute și sub numele de populații locale sau semințe tradiționale, semințele țărănești sunt semințe vechi moștenite din bătrâni și salvate în propria grădină. Acestea sunt cu mult mai variate, productive și mai rezistente la condiții de mediu vitrege, boli și dăunători decât semințele hibrid, iar hrana obținută din ele este de calitate superioară, mult mai nutritivă și având gustul de altădată. Prin intermediul distribuției de semințe țărănești, asociația Eco Ruralis dorește să contribuie la menținerea semințelor vii în câmpuri și grădini și la creșterea autonomiei țăranilor asupra semințelor lor și a hranei pe care o produc.”

Le găsiți în piețele țărănești, așa că nu ezitați să le cumpărați și să le folosiți. Dacă nu ajungeți la piață, le puteți comanda de la asociația Eco Ruralis - asociația țăranilor și țărăncilor din România și puteți deveni la rândul vostru parte din acest circuit gratuit al semințelor țărănești, menit să protejeze gospodăriile țărănești și soiurile locale.

„Cunoscute și sub numele de populații locale sau semințe tradiționale, semințele țărănești sunt semințe vechi moștenite din bătrâni și salvate în propria grădină. Acestea sunt cu mult mai variate, productive și mai rezistente la condiții de mediu vitrege, boli și dăunători decât semințele hibrid, iar hrana obținută din ele este de calitate superioară, mult mai nutritivă și având gustul de altădată. Prin intermediul distribuției de semințe țărănești, asociația Eco Ruralis dorește să contribuie la menținerea semințelor vii în câmpuri și grădini și la creșterea autonomiei țăranilor asupra semințelor lor și a hranei pe care o produc.”

Le găsiți în piețele țărănești, așa că nu ezitați să le cumpărați și să le folosiți. Dacă nu ajungeți la piață, le puteți comanda de la asociația Eco Ruralis - asociația țăranilor și țărăncilor din România și puteți deveni la rândul vostru parte din acest circuit gratuit al semințelor țărănești, menit să protejeze gospodăriile țărănești și soiurile locale.



(catalogul semințelor țărănești pe 2021: https://www.ecoruralis.ro/2021/03/01/am-lansat-noul-catalog-de-seminte-taranesti/)

credit foto: Patricia Tomas

Cum știa cele trei limbi ale Transilvaniei, „nemțește, ungurește și românește”, Ecaterina Varga părea exact aliatul de c...
04/10/2021

Cum știa cele trei limbi ale Transilvaniei, „nemțește, ungurește și românește”, Ecaterina Varga părea exact aliatul de care moții aveau nevoie, după ce în 1837 autoritățile habsburgice au reprimat militar o revoltă țărănească. Țăranii moți au invitat-o să se mute între ei și i-au pus la dispoziție o casă în Bucium-Poieni, „prin nimic deosebită de celelalte case de la munte, construită din bârne și cu un acoperiș mare de șindrile”, cm avea să o descrie, la începutul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea, istoricul Grigore Moldovan. Ecaterina Varga s-a mutat în mijlocul moților în a doua jumătate a anului 1840, prima urmă cunoscută a activității sale fiind o cerere din 14 ianuarie 1841 adresată suveranului în interesul minerilor din trei sate și semnată de ea. În această cerere solicită respectarea vechilor privilegii și „ocrotirea împotriva năpăstuirilor slujbașilor domaniali și împotriva sarcinilor feudale mai grele decât cele statornicite de vechile obiceiuri”.

Controversele apărute recent în jurul inaugurării unei statui a baronului Samuel Brukenthal în centrul Sibiului, privind implicarea acestuia. Citește mai multe.

Address

Bontida
Cluj-Napoca
04411

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Viata la Bontida posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share