Casa de Asigurari de Sanatate Constanta

30/05/2026

INFORMARE

Prin prezenta informare vă facem cunoscute modificările aduse de Legea nr. 64/2026 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate.

Actul normativ a intrat în vigoare la data de 18 mai 2026 și aduce modificări majore și clarificări cu impact asupra calculului indemnizațiilor de concediu medical acordate persoanelor fizice cu contract de asigurare încheiat cu CAS Constanța precum și sumele plătite de angajatori salariaților proprii care se suportă integral de unitate sau se recuperează din FNUASS.

​

1. Principalele modificări și reguli de calcul:

A. Diminuarea cu o singură zi a indemnizației pentru același episod de boală

​Legea completează textul inițial al OUG nr. 91/2025 (mecanismul de calcul aplica neplata primei zile pentru fiecare certificat medical în parte, afectând prelungirile).

​În cazul unui concediu medical acordat fără întrerupere pentru același episod de boală sau pentru complicații derivate, indemnizația se va calcula și se va plăti prin diminuarea cu o singură zi pe întregul episod de boală, indiferent de numărul de certificate medicale eliberate „în continuare”, conform prevederilor art. II, alin. (1¹) din OUG nr. 91/2005, cu modificările și completările ulterioare. (nu se mai pierde câte o zi la fiecare prelungire).

​Această prevedere se aplică de la data intrării în vigoare a legii 18 mai 2026.

B. Introducerea de excepții clare de la regula primei zile neplătite

​ Începând cu 1 iunie 2026, regula diminuării cu o zi (neplata primei zile) nu se mai aplică următoarelor categorii de concedii medicale:

· ​Concediile medicale și indemnizațiile pentru maternitate, cod 08
· ​Concediile medicale și indemnizațiile pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice. cod 17
· ​Concediile medicale și indemnizațiile de risc maternal. cod 15
· ​Concediile medicale acordate bolnavilor incluși în programele naționale de sănătate. (TBC, HIV/SIDA, diabet, boli rare, oncologie etc care au înscris manual „PNS” de către medic în rubrica „Observații” aflată pe verso la certificatul medical)
· ​Certificatele medicale eliberate pacienților care beneficiază de servicii medicale în regim de spitalizare (indiferent de codul de indemnizație)
​​ ​

2. Reguli tranzitorii și termene de aplicare:

​ Măsură temporară de completare - pentru aplicarea corectă a excepțiilor legate de Programele Naționale de Sănătate (PNS), până la emiterea unor noi formulare tipărite de certificate, medicii au obligația de a înscrie mențiunea „PNS” în rubrica „Observații” a certificatului medical.

​​ Regula reținerii unei singure zile per episod de boală (pentru certificatele în continuare): 18 mai 2026.

​ Aplicarea excepțiilor (maternitate, pns, spitalizare etc.): 1 iunie 2026 (concedii acordate începând cu prima zi a lunii următoare intrării în vigoare).

​ Normele metodologice de aplicare vor fi stabilite prin ordin comun al Ministerului Sănătății și CNAS în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare.

Măsura care instituie acest mod de calcul și plată conform prevederilor de OUG nr. 91/2025, cu modificările și completările ulterioare, are un caracter tranzitoriu, și se aplică pentru certificatele de concediu medical eliberate în perioada 1 februarie 2026 - 31 decembrie 2027, conform prevederilor legale în vigoare la data emiterii certificatelor medicale.

​ ​Pentru asigurarea conformității legale și evitarea erorilor de calcul a indemnizației de concediu medical sau a respingerii dosarelor de recuperare a sumelor de la FNUASS, vă rugăm să aveți în vedere aceste modificări.

30/05/2026

“Și în această săptămână am făcut pași concreți pentru eficientizarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și pentru modernizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. Sunt măsuri pe care mi le-am asumat la începutul mandatului și care se adaugă reformelor promovate în ultimul an la nivelul CNAS, de la extinderea accesului pacienților la tratamente și servicii medicale, la simplificarea procedurilor administrative, digitalizare, creșterea transparenței și utilizarea mai eficientă a resurselor publice în beneficiul asiguraților.

Înființarea Departamentului de Farmaco-Economie în cadrul CNAS
Consiliul de Administrație al CNAS a aprobat înființarea Departamentului de Farmaco-Economie, organizat la nivel de serviciu în subordinea președintelui CNAS, o structură cu personal contractual de specialitate – medici, farmaciști și economiști. Mulțumesc membrilor Consiliului de Administrație și colegilor din conducerea CNAS pentru sprijinul acordat acestei inițiative.

Necesitatea Departamentului de Farmaco-Economie rezultă din evoluția rapidă a terapiilor inovatoare, din creșterea cheltuielilor cu medicamentele și din nevoia de a fundamenta deciziile de rambursare a medicamentelor pe dovezi științifice, rezultate clinice și criterii economice solide.

Noul departament va contribui la utilizarea mai eficientă a fondurilor publice, la optimizarea mecanismelor de rambursare și negociere a contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat, precum și la dezvoltarea unor politici de sănătate moderne, bazate pe date și rezultate reale.

Invit profesioniști dedicați, cu experiență și expertiză în aceste domenii, să se alăture echipei CNAS și să contribuie la dezvoltarea unei structuri care poate avea un rol esențial în modernizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate din România.

Înființarea unei Direcții Naționale de Audit Public Intern în cadrul CNAS
Tot cu aprobarea Consiliului de Administrație al CNAS, a fost înființată Direcția de Audit Public Intern în cadrul CNAS, prin reorganizarea și consolidarea actualei structuri de audit, o măsură extrem de importantă pentru consolidarea instituțională a CNAS.

Într-un sistem care administrează anual aproximativ 18 miliarde de euro din fonduri publice destinate sănătății, funcția de audit trebuie să aibă capacitatea necesară pentru a evalua eficiența utilizării resurselor, pentru a identifica vulnerabilități și pentru a formula recomandări care să contribuie la îmbunătățirea continuă a activității CNAS și a caselor de asigurări de sănătate.

Modificarea cadrului legislativ pentru consolidarea complementarității dintre sistemul public și cel privat, pentru programele naționale de sănătate
Am publicat în transparență decizională proiectul Ordinului președintelui CNAS prin care este introdusă o formulă obiectivă și transparentă pentru evaluarea situațiilor în care capacitatea furnizorilor publici este depășită în cadrul programelor naționale de sănătate.

Scopul acestei inițiative este de a întări complementaritatea reală dintre sectorul public și cel privat, pe baza unor criterii clare și verificabile, și nu a unor evaluări arbitrare. Pacientul trebuie să fie principalul beneficiar al acestei abordări.

Atunci când capacitatea furnizorilor publici este insuficientă pentru a răspunde nevoilor reale ale pacienților, mecanismele de colaborare cu furnizorii privați trebuie să poată fi activate transparent și predictibil, astfel încât pacienții să aibă acces mai rapid la servicii medicale finanțate de CNAS.

Vorbim despre programe esențiale pentru pacienții cu afecțiuni grave, precum oncologia, bolile cardiovasculare, radioterapia, investigațiile de înaltă performanță precum PET-CT și multe altele. Obiectivul este ca pacienții să beneficieze de diagnostic și tratament în timp util, cât mai aproape de casă, de familie și de comunitatea în care trăiesc.

La nivel strategic, această măsură contribuie atât la reducerea timpilor de așteptare pentru pacienți, cât și la valorificarea eficientă a capacităților existente în sistemul de sănătate, în beneficiul direct al celor care au nevoie de servicii medicale esențiale.

Aceste măsuri reprezintă elemente concrete de reformă instituțională, eficientizare administrativă, transparentizare decizională și modernizare a CNAS. Dincolo de modificările organizatorice, ele urmăresc să consolideze capacitatea instituției de a lua decizii mai bine fundamentate, de a utiliza mai eficient resursele publice și de a asigura pacienților un acces mai rapid și mai echitabil la servicii medicale de calitate.”

Conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan

Președintele CNAS

20/05/2026

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) organizează pe 18 iunie 2026 un concurs pentru ocuparea funcției vacante de director general al CAS Constanța.

Dosarele de înscriere se pot depune până la data de 4 iunie 2026, ora 17:00 la sediul CNAS, Calea Călăraşilor nr. 248, bl. S 19, sector 3.

Criteriile și condițiile specifice pe care candidații trebuie să le îndeplinească pentru a putea ocupa postul de Director General al CAS Constanța sunt reglementate prin cadrul legal în vigoare, fiind prevăzute la art. 4, alin. (2) și art. 5 din Anexa 1 la Ordinul Președintelui CNAS nr. 1989/2025.

Relaţii suplimentare privind condițiile de participare la concurs, actele necesare înscrierii, bibliografia de concurs se pot obține la sediul CNAS, respectiv la CAS Constanța, unde acestea sunt afişate, pe pagina de internet a CNAS, respectiv a CAS Constanța precum şi la Direcția Managementul Resurselor Umane, Politici Salariale, Relații cu Asigurații, Presă şi Purtător de Cuvânt, telefon 0372.309.240.

18/04/2026

COMUNICAT - Poziția CNAS privind situația internărilor și execuția bugetară a spitalelor

În contextul comunicărilor recente privind necesitatea limitării internărilor în unele unități sanitare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate face următoarele precizări:

Situația actuală are un caracter temporar, fiind determinată în principal de adoptarea cu întârziere a bugetului pentru anul 2026, precum și de introducerea, prin legea bugetului, a unor limite lunare de cheltuieli.

CNAS a susținut constant și susține în continuare că aplicarea unor plafoane lunare rigide în domeniul sănătății este inadecvată, întrucât:
• nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ;
• pacienții nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar;
• acordarea îngrijirilor medicale nu poate fi amânată fără riscuri pentru sănătatea populației.

Totodată, subliniem că bugetul alocat CNAS pentru anul 2026 este unul relativ adecvat, asigurând resurse financiare suficiente pentru toate domeniile de asistență medicală, inclusiv – și în mod special – pentru sectorul spitalicesc.

În același timp, CNAS atrage atenția că, deși spitalele beneficiază de cea mai mare alocare bugetară (aproximativ 34 miliarde lei), este necesară o reformă a modelului de finanțare, în sensul:
• aplicării principiului „banii urmează pacientul”;
• orientării finanțării către servicii medicale efectiv realizate;
• eliminării situațiilor de finanțare a ineficienței sau a inactivității.

Rolul CNAS este de a deconta servicii medicale, nu de a susține direct structuri de cost fixe, precum salariile, în absența activității medicale corespunzătoare.

De asemenea, CNAS semnalează necesitatea creșterii eficienței utilizării fondurilor publice și a reducerii risipei, în special în domeniul achizițiilor publice. Analizele preliminare indică diferențe semnificative între spitale comparabile (ca profil și complexitate), în ceea ce privește:
• indicatorii de activitate;
• performanța financiară;
• costurile aferente serviciilor medicale.

Mai mult, CNAS dezavuează anumite practici semnalate recent în spațiul public, precum impunerea de către unii manageri de spitale publice a unor „norme minime sau maxime” de internări pentru medici.

Aceste practici sunt în atenția corpului de control al CNAS, iar CNAS colaborează în acest sens cu alte instituții ale statului.

Biroul de presă al CNAS

12/04/2026

04/03/2026

25/02/2026

Astăzi, Directorul general al CAS Constanța, Luminița Nagy, a prezentat în cadrul ședinței Colegiului Prefectural organizată de Instituția Prefectului Județul Constanța, Ghidul privind accesul și drepturile pacienților fără venituri în cadrul Programelor Naționale de Sănătate.

In sistemul de asigurări sociale de sănătate, persoanele neasigurate beneficiază de pachetul minimal de servicii medicale, care include servicii pentru urgențe medico-chirurgicale, prevenție și depistarea bolilor cu impact major asupra sănătății.

Aceste servicii permit accesul la evaluare medicală, investigații preventive și stabilirea suspiciunilor diagnostice, inclusiv pentru afecțiuni oncologice.

În situația în care este stabilit diagnosticul unei afecțiuni grave, persoanele neasigurate pot beneficia de includerea în programe naționale de sănătate, care asigură accesul la tratament și servicii medicale specifice afecțiunii din programul național de sănătate.

Pacienții fără venituri înscriși în PNS oncologie, HIVSIDA și TBC sunt persoane asigurate și beneficiază până la vindecarea afecțiunii oncologice de:

* medicamentele și serviciile prevăzute în programul național respectiv;

* întregul pachet de servicii de bază acordat persoanelor asigurate.

❗️Pentru a le fi deschise categoriile de asigurat transmit la casa de asigurări de sănătate, adeverința medicală de la medicul curant
🟢 Serviciile de care beneficiază persoanele neasigurate (care pot conduce către includerea în PNS)
Asistență medicală primară (medicul de familie)
Persoanele neasigurate beneficiază de:
✔️ consultații pentru urgențe medico-chirurgicale
* evaluarea urgențelor și stabilizarea pacientului;
* trimiterea către spital sau ambulator de specialitate atunci când este necesar în cazul suspiciunii oncologice (SO).
✔️ servicii de prevenție
* consultații preventive pentru depistarea bolilor cu impact major asupra sănătății;
* evaluarea factorilor de risc;
* educație pentru sănătate.
✔️ consultații pentru suspiciune oncologică (SO)
* evaluarea simptomelor sugestive pentru cancer;
* orientarea pacientului către investigațiile necesare.

📌 În acest context pot fi recomandate investigații paraclinice pentru depistarea cancerului.

🔬 Investigații paraclinice
Persoanele neasigurate beneficiază de:
✔️ investigații în scop preventiv;
✔️ investigații necesare confirmării unei suspiciuni oncologice.
Nu beneficiază de investigații pentru monitorizarea altor afecțiuni cronice.

🩺 Ambulatoriu de specialitate
Accesul este permis în situația suspiciunii oncologice, pentru:
* evaluare de specialitate;
* stabilirea diagnosticului;
* recomandarea investigațiilor necesare confirmării

Programele naționale de sănătate reprezintă un mecanism important prin care pacienții diagnosticați cu afecțiuni grave pot avea acces la tratamente specifice, investigații și monitorizare medicală, inclusiv în situația în care nu dețin calitatea de persoană asigurată.
�Prin intermediul acestor programe, sunt acoperite terapii complexe și costisitoare, iar pacienții beneficiază de serviciile medicale necesare inițierii și continuării tratamentului pentru afecțiunea de care suferă.
Sunt programe pentru care tratamentul pentru un singur pacient poate ajunge la 100.000 de lei/lună.��Totodată, pachetul minimal de servicii medicale asigură accesul persoanelor neasigurate la prevenție, depistare precoce și stabilirea diagnosticului, facilitând orientarea către programele naționale de sănătate atunci când este necesar.
Prin includerea într-un PNS, pacientul fără venituri poate primi gratuit serviciile medicale necesare afecțiunii respective. ❗️Este necesară transmitearea la casa de asigurări a adeverinței medicale eliberată de medicul care l-a inclus în PNS, pentru a figura în sistemul informatic ca beneficiar PNS.

Ghidul prezentat în cadrul întâlnirii de azi, se află publicat pe site-ul instituției, găsiți link-ul în comentarii.

24/02/2026

19/02/2026

COMUNICAT - CNAS intensifică acțiunile de control pentru stoparea practicilor ilegale din Sănătate și protejarea fondurilor publice pentru pacienți

După ce, în octombrie 2025, a activat standardul „ZERO toleranță la FRAUDĂ!”, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) continuă demersurile de analiză și control a activității furnizorilor de servicii medicale publici și privați, în vederea depistării cazurilor de deturnare a fondurilor publice.

„Ne-am angajat să stopăm practicile ilegale și să consolidăm transparența și responsabilitatea în fiecare structură, în fiecare echipă, în fiecare decizie. La nivelul CNAS, monitorizăm în permanență modul în care furnizorii de servicii medicale, atât cei publici, cât și cei privați, respectă legea și aplică regulile în relația cu pacienții și casele de asigurări de sănătate, pentru a ne asigura că fondurile publice sunt utilizate corect și că banii ajung la pacienții care au nevoie cu adevărat de sprijin pentru a-și păstra sănătatea.

Prioritatea mea și a colegilor din structurile de control este să descurajăm astfel de practici nesănătoase și să oprim fenomenul decontărilor fictive, care nu doar că îi lasă pe mulți asigurați fără fonduri, dar le și poate pune viața în pericol. Am avut mai multe acțiuni de control, iar în județele unde am constatat nereguli, cm sunt Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Ialomița și Prahova, am sesizat organele de urmărire penală în funcție de caz.

Pe măsură ce identificăm situații – problemă, demarăm acțiuni de verificare în colaborare cu autoritățile competente. Pentru fiecare astfel de situație, concluziile vor fi comunicate în spațiul public. De asemenea, în condițiile în care CNAS poate propune proiecte de acte normative doar cu avizul conform al Ministerului Sănătății, în urmă cu două luni am transmis către minister – autoritatea care, conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, exercită controlul asupra sistemului de asigurări sociale de sănătate din punctul de vedere al aplicării politicilor și programelor în domeniul sanitar – o inițiativă legislativă pentru susținerea eforturilor antifraudă.

Este o propunere a CNAS de completare și actualizare a Legii nr. 95/2006, care se referă la reorganizarea structurilor CNAS și CAS de monitorizare, control și antifraudă la nivel regional. În acest fel, nu doar că redefinim activitatea de control în sensul de a întări structurile noastre, ci le și oferim colegilor care sunt în prima linie în lupta cu frauda instrumente mai eficiente de intervenție.

Activitatea de control și consolidarea disciplinei financiare în sistemul de asigurări sociale de sănătate nu pot fi separate. Avem nevoie urgent de un mecanism unitar, orientat atât spre corectarea neregulilor, cât și spre descurajarea lor”, a declarat președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu Moldovan.

Anul trecut, CNAS a derulat controale în 610 unități sanitare, iar sumele recuperate ca urmare a abaterilor constatate sunt de peste 109,6 milioane lei.

Menționăm că în cursul unei acțiuni tematice de control privind realitatea serviciilor medicale spitalicești raportate, desfășurate recent de structura specializată a Casei de Asigurări de Sănătate Dolj la nivelul unui furnizor privat aflat în relație contractuală cu aceasta, s-a constatat faptul că un număr mare de pacienți oncologici care se prezentau în policlinica furnizorului pentru verificarea și înlocuirea sondelor vezicale au fost raportați ca beneficiari ai unor ședințe de Litotriţie extracorporală cu unde de șoc - ESWL.

Prin raportul de control a fost sancționat contractual furnizorul cu suma totală de 3.490 lei, calculată prin aplicarea procentului de 0,5% la suma contractată pentru servicii medicale de tip spitalizare de zi pentru lunile verificate. Pentru verificarea realității decontării acestor servicii, au fost transmise chestionare către pacienți, iar unii dintre aceștia au răspuns că nu au beneficiat de procedurile medicale respective.

Totodată, la CAS Dolj a fost depusă o sesizare privind reținerea cardului de sănătate la nivelul furnizorului, acesta fiind ulterior returnat pacientului împreună cu biletul de externare, potrivit căruia i-au fost efectuate ședințe de litotriţie - ESWL care s-au dovedit fictive.

Având în vedere faptul că existau suficiente suspiciuni cu privire la raportarea și decontarea unor servicii medicale care nu ar fi fost efectiv realizate, CAS Dolj a sesizat Inspectoratul de Poliție Dolj - Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, pentru a extinde cercetările în vederea dispunerii măsurilor legale.

Conform informațiilor comunicate public de organele de poliție, în prezent cercetările vizează patru angajați ai unității medicale în cauză, pentru săvârșirea de fapte care au legătură cu introducerea în sistemul informatic a unor date nereale pentru obținerea de decontări din fonduri publice, prejudiciul estimat de către organele de cercetare penală fiind în sumă de 285.120 lei.

CNAS încurajează pacienții să transmită toate suspiciunile cu privire la decontarea unor investigații fictive la adresa de e-mail [email protected], pentru că dreptul la sănătate nu se poate tranzacționa. Ca principal reprezentant al asiguraților, CNAS veghează la aplicarea corectă a legii, iar toate acțiunile de control au ca scop direcționarea corectă a fondurilor publice, astfel încât pacienții să beneficieze de serviciile medicale incluse în pachetul de bază.

Biroul de presă al CNAS

15/02/2026

„Nu mi-a plăcut niciodată să îmi contrazic public colegii, cu atât mai puțin pe cei cu care avem obiective și realizări comune. Însă nu pot lăsa să se rostogolească în spațiul public idei periculoase pentru pacient.

Reforma sistemului de sănătate este o necesitate reală pentru România. Nimeni nu contestă faptul că pacienții se confruntă cu birocrație, timpi mari de așteptare și servicii uneori sub standardele europene. Dar întrebarea esențială nu este dacă trebuie să reformăm sistemul, ci cm o facem, fără să punem în pericol accesul egal la servicii medicale.

Sistemul actual, bazat pe Casa Națională de Asigurări de Sănătate, are un mare avantaj: oferă un pachet de bază relativ uniform pentru toți pacienții, indiferent de venit, vârstă sau stare de sănătate. Este un sistem solidar, în care cei sănătoși contribuie pentru cei bolnavi, iar cei cu venituri mai mari susțin accesul celor vulnerabili. Acesta este un principiu fundamental al oricărui sistem public de sănătate modern.

Am două observații esențiale legate de direcția acestei reforme.

Prima: transferul fondului social de asigurări de sănătate către administrare privată ar transmite un semnal periculos, acela că statul nu mai este capabil să gestioneze problemele de ordin social. Însă acest lucru nu este adevărat în România de azi. Statul român plătește pensii, gestionează sistemul public de pensii și asigură, din perspectiva socială, serviciile medicale de bază pentru populație. Nu suntem într-o situație de colaps instituțional care să justifice abandonarea administrării publice a fondului social de sănătate. Așadar, nici “spargerea monopolului CNAS”, după cm nici spargerea monopolului Casei Naționale de Pensii Publice nu reprezintă, sub nici o formă, pretexte sau premise pentru înlocuirea rolului statului român în gestionarea sistemului de protecție socială din România.

A doua observație: este adevărat că pentru orice stat este dificil să se bazeze exclusiv pe un fond social minimal pentru a acoperi toate nevoile medicale ale populației. Dar tocmai aici este locul concurenței reale: în zona asigurărilor complementare de sănătate, nu în zona fondului social de bază. Fondul social trebuie să rămână solidar și universal, iar concurența poate apărea peste acest nivel, prin polițe complementare, voluntare, servicii suplimentare și pachete extinse.

Propunerea de a introduce mai multe case de asigurări de sănătate, inclusiv private, pare atractivă la prima vedere. Se vorbește despre concurență, eficiență și libertatea pacientului de a alege. Dar experiența altor țări arată că, fără o reglementare extrem de strictă, astfel de sisteme pot duce la selecția pacienților, la creșterea costurilor administrative și la apariția unei sănătăți cu două viteze: una pentru cei cu bani și una pentru restul populației.

Într-un sistem concurențial, casele de asigurări vor avea un interes economic. Este firesc. Dar interesul economic înseamnă și tentația de a atrage pacienți tineri și sănătoși și de a evita bolnavii cronici sau cazurile costisitoare. Dacă nu există mecanisme de compensare foarte bine puse la punct, riscăm ca cei mai vulnerabili pacienți să fie împinși într-un sistem public subfinanțat.

Mai mult, un sistem cu mai multe case de asigurări nu înseamnă automat servicii mai bune. Înseamnă și costuri administrative mai mari, marketing, structuri paralele, sisteme informatice separate. Toți acești bani nu se duc la pacient, ci în birocrația sistemului.

Pe de altă parte, trebuie să fim onești: sistemul actual nu este perfect. Avem:

birocrație excesivă;
rezistență la schimbare;
control insuficient al risipei și al fraudelor;
un sistem informatic depășit.
Dar aceste probleme nu sunt cauzate de faptul că există o singură casă de asigurări. Ele sunt cauzate de mulți ani de management fără obiective corelate cu așteptările asiguraților, digitalizare precară și control disproporționat în raport cu nevoile reale din teren. Iar aceste probleme pot fi rezolvate fără a demonta întregul sistem. Am făcut în ultimele 10 luni și continuăm să facem pași importanți pentru a le remedia și a echilibra astfel sistemul.

Mai mult, există o problemă structural-funcțională: lipsa de autonomie reală a CNAS. În teorie, Casa Națională este o instituție autonomă. În practică, ea nu își poate face propria politică de contractare a serviciilor medicale în funcție de nevoile reale ale pacienților, ci în funcție de deciziile și prioritățile Ministerului Sănătății.

De multe ori, CNAS este obligată să plătească menținerea artificială în viață a unor structuri spitalicești care nu sunt necesare sau solicitate de pacienți, în loc să poată direcționa fondurile către servicii medicale moderne, plată corectă în ambulatoriul de specialitate, prevenție sau către spitale performante.

Cu alte cuvinte, în sistemul actual nu contează întotdeauna ce doresc pacienții, ci ce dorește Ministerul Sănătății. Autonomia CNAS este, în mare parte, doar pe hârtie.

O reformă reală ar însemna:

ca CNAS să poată contracta liber serviciile medicale, în funcție de nevoile pacienților;
să poată redirecționa fondurile către serviciile cele mai solicitate și eficiente;
să fie scoasă din coordonarea directă a Ministerului Sănătății și să devină cu adevărat o instituție autonomă.
În plus, în cadrul sistemului sanitar actual se pot face reforme concrete:

digitalizarea completă a sistemului de sănătate; nu doar cel al CNAS, ci integrarea digitală a tuturor furnizorilor de servicii medicale din Romania, publici și privați deopotrivă;
achiziții transparente de echipamente și materiale sanitare;
finanțare bazată pe performanță, nu doar pe numărul de pacienți;
control real al fraudelor și stoparea risipei;
dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare, care ar degreva pacienții de cheltuieli semnificative.
Reforma este necesară, dar trebuie să fie una responsabilă. Nu trebuie să schimbăm radical un sistem solidar doar pentru că funcționează imperfect. Trebuie să îl reparăm, să îl modernizăm și să îl facem mai eficient.

Pentru că, în sănătate, nu vorbim doar despre eficiență economică. Vorbim despre viețile oamenilor. Iar un sistem bun nu este doar cel care produce profit, ci cel care oferă acces corect și sigur la tratament pentru toți pacienții.

Dacă ne uităm atent la modelele europene, vedem că nu toate reformele înseamnă fragmentarea fondului social de sănătate. Avem și modelul francez, unul dintre cele mai stabile și respectate sisteme din Europa, unde există un singur asigurător social, iar concurența apare în zona asigurărilor complementare, așa-numitele „mutuelle”.

Acest model păstrează esența solidarității: fondul social rămâne public, universal și orientat către nevoile tuturor cetățenilor, nu către profit. În același timp, permite concurență și opțiuni suplimentare acolo unde este firesc, adică în zona serviciilor complementare, nu în pachetul de bază.

Pentru România, o astfel de direcție ar fi mai realistă și mai sigură decât “spargerea” fondului social la mai multe case de asigurări. Nu avem nevoie să fragmentăm solidaritatea, ci să o facem mai eficientă. Adevărata reformă nu este să înlocuim CNAS, ci să o facem cu adevărat autonomă, eficientă și orientată către pacient, iar concurența să o încurajăm acolo unde nu pune în pericol accesul universal la servicii medicale.

În același timp, trebuie să spunem clar unde sunt problemele reale. O parte importantă din banii CNAS ajung în spitale, iar acolo, de multe ori, vedem achiziții de echipamente și materiale sanitare la prețuri supraevaluate sau prost justificate. Aceasta nu este o problemă a modelului de asigurare, ci o problemă de management și control în sistemul spitalicesc.

O reformă reală ar însemna ca Ministerul Sănătății să stopeze acest flagel al achizițiilor ineficiente și netransparente. Tot o reformă reală ar fi ca ministerul să se concentreze pe ceea ce ține cu adevărat de atribuțiile sale: pregătirea și instruirea cadrelor medicale, managementul adecvat al resurselor umane din sănătate, pornind de la programul de lucru al medicilor până la flexibilizarea resurselor umane din sănătate, organizarea corectă a gărzilor și plata lor în mod echitabil.

Dacă rezolvăm aceste probleme de management, control și organizare, vom face un pas mult mai mare spre un sistem de sănătate funcțional decât prin schimbarea arhitecturii fondului social de asigurări de sănătate.

Să ne focusăm, așadar, pe ceea ce pacienții au nevoie cu adevărat: acces la servicii medicale și de laborator, medicamente, materiale sanitare, și nu în ultimul rând, empatie, respect și predictibilitate!”

Conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan

Președintele CNAS