Casa de Asigurari de Sanatate Constanta

31/08/2026

COMUNICAT - Precizări privind utilizarea CEAS/CEI
în sistemul asigurărilor sociale de sănătate

Casa Națională de Asigurări de Sănătate informează furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale că, în cadrul procesului de adaptare a sistemelor informatice pentru utilizarea Cardului Electronic de Asigurări de Sănătate (CEAS) și a Cărții Electronice de Identitate (CEI), au fost publicate pe site-ul CNAS specificațiile tehnice de interfațare, precum și componentele necesare dezvoltatorilor de aplicații informatice.

Documentația este disponibilă pe site-ul CNAS, în secțiunea „Informații Furnizori”, subsecțiunea „SIUI”, rubrica „Specificații de interfațare SIUI” (link direct: https://cnas.ro/siui/) și este destinată producătorilor de aplicații informatice în vederea actualizării soluțiilor existente și asigurării interoperabilității acestora cu sistemele informatice ale CNAS.

Având în vedere perioada scurtă disponibilă pentru realizarea și implementarea adaptărilor tehnice, utilizarea CEI nu devine obligatorie pentru furnizori începând cu data de 1 septembrie 2026.

Furnizorii care utilizează aplicații informatice dezvoltate de terți sunt rugați să ia legătura cu producătorii acestora, astfel încât aplicațiile să fie actualizate și pregătite pentru utilizarea noilor funcționalități. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a pus la dispoziția dezvoltatorilor specificațiile de interfațare și componentele SDK necesare realizării acestor adaptări.

Cardul național de asigurări sociale de sănătate va putea fi utilizat în continuare, conform regulilor în vigoare, pe perioada necesară adaptării aplicațiilor informatice. Astfel, accesul persoanelor asigurate la servicii medicale nu va fi condiționat, de la 1 septembrie 2026, de utilizarea CEI.

Implementarea noilor funcționalități se va realiza etapizat, pe măsură ce aplicațiile utilizate de furnizori vor fi actualizate și vor putea utiliza noile componente tehnice.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate va continua să informeze furnizorii cu privire la etapele tehnice necesare și recomandă acestora să urmărească permanent informațiile și actualizările publicate în secțiunea dedicată SIUI de pe site-ul instituției.

De asemenea, având în vedere faptul că furnizorii de servicii medicale utilizează diferite tipuri și modele de cititoare de carduri, este important ca aceștia să beneficieze de suficient timp pentru a-și adapta infrastructura, astfel încât echipamentele utilizate să poată citi atât cardurile naționale de sănătate, cât și cărțile electronice de identitate.

De aceea, chiar dacă sistemul este funcțional, CNAS va menține ridicată regula semnării cu cardul pe parcursul lunii septembrie, astfel încât furnizorii să beneficieze de timpul necesar pentru implementarea noilor tehnologii și a noilor facilități oferite de CNAS prin platforma informatică.

Biroul de presă al CNAS

29/08/2026

COMUNICAT - Aplicațiile informatice ale furnizorilor trebuie actualizate pentru utilizarea noilor funcționalități disponibile prin eSănătateaMea

Casa Națională de Asigurări de Sănătate reamintește furnizorilor de servicii medicale care utilizează aplicații informatice proprii sau dezvoltate de terți necesitatea de a se asigura că acestea sunt actualizate și pregătite pentru utilizarea noilor funcționalități disponibile prin portalul eSănătateaMea.

Începând cu data de 1 septembrie 2026 intră în vigoare utilizarea componentei aferente formularelor medicale[1]. Pentru ca formularele medicale să fie vizibile în portalul eSănătateaMea este necesar ca aplicațiile terțe utilizate de furnizori să fie adaptate corespunzător.

În acest sens, CNAS recomandă furnizorilor să ia legătura cu producătorii aplicațiilor informatice pe care le utilizează, pentru realizarea actualizărilor necesare și pentru evitarea eventualelor dificultăți tehnice în accesarea și utilizarea noilor funcționalități.

Specificațiile tehnice necesare interfațării sunt publicate pe site-ul CNAS, în secțiunea „Informații furnizori”, subsecțiunea „SIUI”, rubrica „Specificații de interfațare SIUI” (link direct: https://cnas.ro/siui/), și sunt puse la dispoziția producătorilor de aplicații informatice pentru actualizarea aplicațiilor existente sau dezvoltarea unor aplicații noi.

Documentația cuprinde specificațiile necesare interconectării aplicațiilor de raportare ale furnizorilor cu sistemele informatice ale CNAS, implementarea acestora realizându-se în funcție de specificul fiecărei aplicații.

Prin dezvoltarea serviciilor digitale disponibile prin eSănătateaMea, CNAS urmărește simplificarea circuitului documentelor medicale, reducerea sarcinilor administrative pentru furnizori și facilitarea accesului pacienților la informațiile și serviciile de care au nevoie.

Biroul de presă al CNAS

[1] Formulare medicale: biletul de trimitere către alte specialități clinice sau în vederea internării, biletul de trimitere pentru investigații paraclinice. scrisoarea medicală, recomandarea pentru îngrijiri medicale la domiciliu, recomandarea pentru îngrijiri paliative la domiciliu, planul de îngrijiri pentru servicii de îngrijiri paliative la domiciliu, planul de proceduri specifice de medicină fizică și de reabilitare, recomandarea pentru dispozitive medicale, certificatul de concediu medical.

27/08/2026

24/08/2026

, între lipsa specialiștilor și valul de . Cum rezistă sistemul
Mai multe detalii AICI: https://cugetliber.ro/stiri-social-constanta-intre-lipsa-specialistilor-si-valul-de-turisti-cum-rezista-sistemul-medical-561674

21/08/2026

COMUNICAT - Situația domeniilor de asistență medicală mari consumatoare de fonduri și soluții pentru gestionarea acestora

În prezent, dar și în anii anteriori, cele mai mari ponderi în cheltuielile pentru sănătate din bugetul FNUASS[1], gestionat de CNAS, revin asistenței medicale spitalicești (cca. 45%) și medicamentelor compensate (cca. 33%). În timp, în finanțarea celor două domenii au apărut însă dezechilibre care, necorectate, pot duce la consecințe semnificative.

I. Spitale:

Începând cu anul 2015, susținerea majorării salariilor personalului din spitalele publice s-a efectuat prin intermediul CNAS. Sumele utilizate anual în acest scop au crescut atât ca valoare cât și ca procent din fondurile alocate spitalelor, ajungând la ora actuală ca finanțarea influențelor salariale să fie egală cu finanțarea serviciilor medicale acordate pacienților internați (grafic 1).

Acest sistem dual de finanțare a spitalelor publice nu încurajează efectuarea de servicii medicale în beneficiul pacienților, distorsionează plata pe caz rezolvat și este totodată un factor de descurajare a concurenței între unitățile medicale.

Soluția de corecție la care se lucrează în prezent este introducerea finanțării majorărilor salariale în sistemul de plată pe caz rezolvat, cu creșterea corespunzătoare a tarifelor pentru serviciile medicale spitalicești.

II. Medicamente:

Consumul medicamentelor finanțate din FNUASS a crescut semnificativ de la an la an, cu procente de până la 20%, ajungându-se ca în anul 2025 valoarea acestor medicamente acordate pacienților să fie de 2,5 ori mai mare comparativ cu cea din anul 2015. Menținerea unui asemenea ritm înalt de creștere nu este sustenabilă, în condițiile în care veniturile bugetului FNUASS, care provin în principal din contribuțiile asiguraților, nu cresc în mod similar (grafic 2).

Având însă în vedere că peste 80% din valoarea medicamentelor acordate asiguraților o reprezintă medicamentele inovative, în timp ce cantitativ acestea sunt doar 48% din totalul medicamentelor finanțate din FNUASS, o soluție o reprezintă încurajarea prescrierii de medicamente generice și bio-similare, mai ieftine, în locul celor inovative, în cazurile în care din punct de vedere medical acest lucru este posibil. Între versiunile generice/bio-similare ale medicamentelor și cele originale nu există diferențe clinice, de siguranță sau de eficacitate, dar există diferențe semnificative de preț.

Totodată, CNAS consideră imperios necesară schimbarea normelor legale de stabilire a prețurilor medicamentelor și de includere a acestora pe lista de compensare. În caz contrar România va plăti medicamente tot mai scumpe pentru un număr tot mai mic de pacienți până când se va ajunge la blocaj, în sensul că nu vor mai putea intra în tratament pacienți noi.

„Logica acestor soluții nu este de a închide spitale sau de a restrânge accesul la medicamente, așa cm vehiculează în mod eronat în spațiul public unele persoane care nu cunosc aprofundat mecanismele de finanțare, ci exact opusul, de a stimula performanța spitalelor, precum și de a lărgi accesul la medicamente, în beneficiul pacienților. Este evident că, în condițiile unor resurse financiare inevitabil limitate (CASS de 10%, față de circa 15% în Germania, de exemplu), maximul de beneficiu îl obții dacă utilizezi cu eficiență fiecare leu de care dispui” – declară președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan.

Biroul de presă al CNAS

[1] Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate

11/08/2026

Casa de Asigurări de Sănătate a județului Constanța a deschis o nouă sesiune de contractare, a șasea din acest an, pentru asistența medicală primară, cu scopul de a veni în sprijinul populației din localitățile cu deficit de medici de familie. În județul Constanța, sunt încheiate 3...

30/07/2026

COMUNICAT - Proiecte de modificare a Contractului-cadru și a normelor de aplicare: acces mai larg la servicii medicale, mai puțină birocrație, mai multă flexibilitate

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat în transparență decizională, pe site-ul propriu (www.cnas.ro), proiecte de acte normative pentru modificarea și completarea Contractului-cadru[1] și a Normelor sale metodologice de aplicare[2].

Proiectele propun schimbări pe mai multe paliere de asistență medicală, cu obiectivul de a crește accesul asiguraților la servicii medicale, de a îmbunătăți calitatea actului medical și de a simplifica procedurile administrative.

1. Creșterea rolului medicinei de familie

Pentru a asigura continuitatea serviciilor medicale, medicii de familie care preiau temporar pacienții colegilor aflați în concediu vor putea deconta consultațiile acordate peste plafonul obișnuit, astfel încât pacienții să beneficieze în continuare de acces la servicii medicale fără întreruperi. Măsura reprezintă și un sprijin pentru medicii care preiau activitate suplimentară și încurajează colaborarea între cabinetele de medicină de familie.

Proiectele vizează consolidarea rolului medicinei de familie în prevenție și în monitorizarea bolilor cronice. Determinarea colesterolului HDL pentru evaluarea riscului cardiovascular este inclusă în consultațiile preventive, sunt actualizate regulile privind diagnosticul bolii cronice de rinichi, în conformitate cu ghidurile internaționale, și sunt clarificate procedurile de monitorizare a testării HPV în cadrul programelor de screening pentru cancerul de col uterin.

2. Acces mai facil la serviciile din ambulatoriul clinic

Programul minim de funcționare al cabinetelor de specialități clinice ar urma să scadă de la 35 la 17,5 ore pe săptămână și de la 5 la 3 zile lucrătoare, o măsură menită să mențină în activitate cabinetele din zonele cu deficit de medici și să extindă rețeaua de servicii ambulatorii.

De asemenea, durata consultațiilor pentru specialități precum pediatrie, medicină internă, geriatrie și genetică medicală va crește la 20 de minute, pentru a permite evaluări mai complete și o relație mai bună între medic și pacient.

Noile reglementări vor oferi cabinetelor medicale mai multă flexibilitate în organizarea activității și vor permite valorificarea mai eficientă a programului de lucru. De asemenea, vor permite medicilor exercitarea efectivă a dreptului la concediu de odihnă fără a fi penalizați financiar, susținând astfel atât echilibrul profesional al medicului, cât și sustenabilitatea pe termen lung a activității acestuia în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

3. Tratament fără întrerupere pentru bolile cronice

Pacienții cu boli cronice stabilizate vor beneficia de prescripții pentru medicamentele din contracte cost-volum pe o perioadă de până la 90-92 de zile, eliberate prin fracționare lunară, ceea ce reduce numărul deplasărilor la cabinet și contribuie la continuitatea tratamentului.

Trecerea de la medicamentul biologic de referință la varianta biosimilară se va face în cel mult 3 luni de la introducerea acesteia pe lista de prețuri, față de 12 luni în prezent, pentru un acces mai larg la tratamente moderne și la costuri mai reduse, pentru toți pacienții, cu excepția celor care prezintă efecte adverse.

De asemenea, se clarifică faptul că accesul pacienților tratați prin programele naționale de sănătate curative este gratuit, atât în spitalele publice, cât și în cele private. Propunerea vizează în special pacienții cu afecțiuni oncologice, cardiovasculare sau alte patologii incluse în programele naționale de sănătate curative.

4. Rezultate mai rapide și digitalizare extinsă în ambulatoriul paraclinic

Pentru furnizorii de investigații paraclinice se propune introducerea obligației de a interpreta și comunica rezultatele în cel mult 3 zile lucrătoare de la efectuarea investigației. Totodată, furnizorii vor trebui să pună la dispoziția pacienților rezultatele și imaginile medicale printr-un sistem electronic securizat, cu acces individual, în locul CD-urilor și al buletinelor pe hârtie.

Se va crea totodată cadrul pentru introducerea teleradiologiei, în scopul utilizării mai eficiente a resurselor medicale disponibile la nivel național.

Prin introducerea unei monitorizări intermediare a utilizării plafonului, aferente perioadei 1–15 a lunii, și a posibilității de diminuare sau suplimentare a valorilor de contract în funcție de gradul de utilizare, se vor crea premisele direcționării rapide a fondurilor către furnizorii care înregistrează adresabilitate crescută și capacitate efectivă de furnizare a serviciilor, concomitent cu evitarea blocării unor sume la furnizorii cu grad redus de utilizare. Deci distribuția fondurilor destinate laboratoarelor de analize medicale se va face mai rapid, ca măsură intermediară până la eliminarea plafoanelor.

5. Contractare mai transparentă și servicii noi în spitale

Pachetul de servicii acordate în regim de spitalizare de zi va fi extins cu servicii noi pentru monitorizarea hipertensiunii pulmonare, administrarea unor terapii biologice, tratamente stomatologice pentru copiii cu vârsta sub 7 ani care necesită sedare procedurală.
Cazurile în care s-au efectuat intervenții pentru restabilirea fluxului sanguin cerebral sau coronarian vor fi exceptate de la regulile actuale de decontare redusă în cazul reinternărilor sau transferurilor în 48 de ore, pentru a nu afecta finanțarea unor tratamente de urgență vitală.

În același timp, noile reguli de contractare vor urmări o distribuire mai predictibilă și mai echitabilă a fondurilor, în funcție de activitatea și capacitatea reală a spitalelor, oferind furnizorilor un cadru mai transparent și mai eficient de finanțare.

Nu se vor mai contracta paturi, ci cazuri rezolvate. Numărul de cazuri contractabile la nivel spitalicesc va fi stabilit în funcție de adresabilitate și de capacitatea unităților sanitare, iar spitalele vor fi obligate să publice pe propriul site date privind activitatea și indicatorii de performanță managerială.

Se va introduce și noțiunea de „fond de risc”, reprezentând 5% din fondurile alocate serviciilor spitalicești, destinat situațiilor justificate apărute pe parcursul derulării contractelor.

6. Acces mai bun la dispozitive medicale și la îngrijiri la domiciliu

Proiectul prevede și facilitarea accesului la dispozitive medicale adaptate nevoilor pacienților. Vor fi reduse termenele de înlocuire pentru unele dispozitive, precum echipamentele compresive destinate tratamentului limfedemului sau nebulizatoarele, vor fi introduse noi dispozitive pentru persoanele cu limfedem și vor fi actualizate condițiile de acordare a ortezelor personalizate și a lentilelor intraoculare.

7. Simplificare administrativă și digitalizare

Furnizorii de servicii medicale în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate vor utiliza formulare medicale în format electronic (bilete de trimitere, rețete, scrisori medicale, planuri de proceduri de recuperare medicală, recomandări pentru dispozitive medicale și îngrijiri la domiciliu), reducând timpul alocat activităților birocratice și simplificând relația cu pacienții și cu casele de asigurări. Se elimină documentele pe hârtie și se vor folosi doar documente digitale.

Totodată, se va introduce o aplicație informatică pentru gestionarea programărilor pacienților, începând cu 1 octombrie 2026, în cadrul portalului e-SanateaMea. Pentru contractele și actele adiționale încheiate de furnizori cu casele de asigurări de sănătate se va utiliza semnătura electronică calificată, reducând durata procedurilor de evaluare și contractare.

Biroul de presă al CNAS

[1] Hotărârea Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătatemedicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare;

[2] Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1857/441/2023 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare.

Vezi toate anunțurile Vezi toate comunicatele Informații pentru asigurați. Ghidul asiguratului Pentru o informare corectă, completă și accesibilă despre sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Pachete de servicii Servicii medicale pentru pacienţii din statele membre ale UE, Spaţiului

17/07/2026

📊 O nouă etapă pentru transparența sistemului de sănătate

Astăzi lansăm o aplicație care oferă, pentru prima dată, o imagine clară de ansamblu asupra modului în care funcționează sistemul spitalicesc din România.

Cu ajutorul acesteia, oricine poate vedea indicatori esențiali ai activității spitalelor: câți pacienți tratează, cât durează în medie o internare, cm sunt utilizate paturile, cm sunt folosite resursele și cm se compară fiecare spital cu alte unități similare din țară.

Sunt informații care, până acum, erau greu de accesat sau dispersate în mai multe surse.

🔗 Aplicația poate fi accesată prin linkul din primul comentariu.

🎯 De ce este importantă această aplicație?

Scopul nostru este simplu: să luăm cele mai bune decizii pentru pacienți.

Cred cu tărie că în sănătate putem obține rezultate mai bune cu resursele pe care le avem, dacă le folosim mai eficient.

Datele ne arată unde sistemul funcționează bine și unde este nevoie de schimbare. Fără date, reforma se bazează pe percepții. Cu date, reforma se bazează pe dovezi.

📌 Ce ne arată datele?

➡️ Gradul mediu de ocupare a paturilor pentru pacienții acuți este de aproximativ 63%.

• În medie, unul din trei paturi contractate rămâne neocupat.
• Peste 140 de spitale au un grad de ocupare sub 60%.
• În 63 de spitale, ocuparea este sub 50%.
• În același timp, marile spitale de urgență sunt frecvent supraaglomerate.

➡️ Problema nu este numărul total de paturi.

Avem suficiente paturi la nivel național, însă distribuția lor reflectă, în multe cazuri, o realitate demografică și epidemiologică ce s-a schimbat semnificativ în ultimii ani.

➡️ Structura cheltuielilor trebuie analizată cu atenție.

• În jumătate dintre spitale, cheltuielile de personal depășesc 79% din valoarea serviciilor medicale realizate, respectiv din veniturile obținute de spitale de la casele de asigurări de sănătate.
• În zeci de spitale, acestea depășesc 90%.

Acest lucru nu reprezintă o critică la adresa managementului spitalelor, ci un semnal că organizarea și finanțarea rețelei spitalicești trebuie adaptate realităților actuale, astfel încât să rămână suficiente resurse pentru medicamente, materiale sanitare și investiții.

📈 Decizii bazate pe date

O mai bună alocare a resurselor înseamnă:

✔️ servicii medicale mai eficiente;
✔️ acces mai bun pentru pacienți;
✔️ investiții acolo unde este cea mai mare nevoie;
✔️ un sistem de sănătate mai echitabil și mai sustenabil.

Nu putem administra eficient ceea ce nu măsurăm.

Această aplicație reprezintă un pas important către o cultură a deciziilor bazate pe date și către un sistem de sănătate mai transparent.

🤝Îi mulțumesc doamnei ec. dr. Cosette Chichirău, care a realizat această aplicație pe baza datelor CNAS, precum și colegilor din Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru profesionalismul și colaborarea excelentă din acest proiect.

🇷🇴 Date deschise pentru toți

Începând de astăzi, aceste date sunt accesibile tuturor: pacienților, jurnaliștilor, medicilor, managerilor de spitale, autorităților locale și tuturor celor interesați să înțeleagă mai bine cm funcționează sistemul de sănătate.

Un sistem pe care îl înțelegem împreună este un sistem pe care îl putem îmbunătăți împreună.

08/07/2026

COMUNICAT - Plățile pentru medicamente sunt la zi. CNAS propune o reformă structurală a legislației privind prețurile și rambursarea medicamentelor

În contextul informațiilor apărute în spațiul public privind acțiunea inițiată de Comisia Europeană împotriva României referitoare la întârzierile istorice la plata medicamentelor, Casa Națională de Asigurări de Sănătate face următoarele precizări:

La data de 8 iulie 2026, CNAS se află la zi cu plățile pentru medicamente. Astfel, sunt achitate integral medicamentele aferente consumului lunii martie, iar până la sfârșitul lunii iulie trebuie achitat consumul lunii aprilie.

În prezent, CNAS dispune de fondurile necesare pentru plata a aproximativ 63% din consumul lunii aprilie. Pentru diferența de aproximativ 827 milioane lei, instituția a întreprins toate demersurile necesare pe lângă Ministerul Finanțelor, astfel încât această sumă să fie pusă la dispoziție până la sfârșitul lunii, permițând achitarea integrală și în termen a obligațiilor către farmacii.

Consumul mediu lunar de medicamente în România este de aproximativ 2,4 miliarde lei, reprezentând aproape 40% din totalul cheltuielilor lunare ale Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru servicii medicale și medicamente, fără a include concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce privește procedura declanșată la nivel european, aceasta își are originea într-o sesizare formulată în luna aprilie 2024 de un grup de farmacii, care au reclamat întârzierile înregistrate de România în perioada anterioară la plata medicamentelor. Procedura vizează o situație istorică și nu reflectă situația actuală a plăților.

Dimpotrivă, în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, România, prin CNAS, a reușit să elimine întârzierile istorice și să efectueze plățile în termenul legal. Mai mult, în luna decembrie 2025, CNAS a reușit să achite inclusiv aproximativ 16% din sumele care trebuiau plătite în luna ianuarie 2026, reducând și mai mult timpul efectiv de decontare către farmacii. Acest lucru demonstrează angajamentul instituției pentru respectarea obligațiilor contractuale și pentru asigurarea predictibilității financiare a sistemului farmaceutic.

Totodată, este important de precizat că situația actuală nu este determinată de lipsa fondurilor sau de insuficiența prevederilor bugetare, ci de constrângerile administrative generate de aplicarea Legii bugetului de stat. În prezent, ordonatorii principali de credite pot efectua plăți numai în limita creditelor bugetare lunare aprobate de Ministerul Finanțelor.

Din acest motiv, CNAS a solicitat Ministerului Finanțelor exceptarea bugetului FNUASS de la acest mecanism, având în vedere că serviciile medicale și medicamentele sunt deja furnizate pacienților și au termene legale clare de plată.

Subliniem faptul că anul 2026 este primul an din ultimele două decenii în care bugetul FNUASS este construit pe baze echilibrate, ceea ce ar trebui să permită efectuarea plăților la termen, cu condiția ca resursele colectate în fond să fie puse la dispoziția CNAS în timp util.

În același timp, această situație evidențiază o provocare mult mai amplă cu care se confruntă sistemul de sănătate din România.

În ultimii trei ani, consumul de medicamente a crescut într-un ritm fără precedent, cu aproximativ 5 miliarde lei anual. Această evoluție este determinată în principal de accesul tot mai larg la terapii inovatoare, care oferă șanse reale de supraviețuire și o calitate mai bună a vieții pacienților, dar care presupun și costuri semnificativ mai ridicate.

În același timp, principala sursă de finanțare a FNUASS, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), a rămas la nivelul de 10%, iar ritmul de creștere al veniturilor nu poate susține, pe termen mediu și lung, aceeași dinamică a cheltuielilor cu medicamentele.

Din acest motiv, CNAS a susținut în mod constant în spațiul public necesitatea unei reforme profunde a legislației privind stabilirea prețurilor și rambursarea medicamentelor.

România are nevoie de o legislație modernă, armonizată cu modelele europene, care să permită un proces transparent și eficient de stabilire a prețurilor, evaluare și includere a medicamentelor pe lista celor compensate și rambursate, precum și negocieri reale și flexibile, astfel încât pacienții români să beneficieze de terapiile inovatoare în același timp cu pacienții din state precum Germania, Franța, Israel sau alte țări care au dezvoltat mecanisme performante de pricing și rambursare.

În ultimele luni, CNAS a lansat un dialog instituțional cu producătorii de medicamente, iar feedback-ul primit este unul pozitiv. De asemenea, CNAS beneficiază de sprijinul și expertiza Băncii Mondiale pentru dezvoltarea unor noi mecanisme de finanțare și pentru implementarea unor modele de achiziții centralizate pentru anumite categorii de medicamente cu volume mari de utilizare, după exemple de bună practică existente la nivel european.

Suntem convinși că, prin colaborarea dintre CNAS, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor, organizațiile de pacienți, producătorii de medicamente și partenerii internaționali, România poate construi o legislație modernă și sustenabilă privind prețurile și rambursarea medicamentelor, care să asigure accesul rapid al pacienților la tratamente inovatoare și să prevină apariția unor situații similare în viitor.

CNAS își reafirmă angajamentul de a utiliza responsabil resursele FNUASS și de a asigura accesul continuu al pacienților la tratamentele de care au nevoie.

Biroul de presă al CNAS

25/06/2026