24/06/2026
24 Iunie (Cireșar): Sânzienele (Drăgaica) și Ziua Universală a Iei - o zi specială pentru toți cei care iubesc și respectă tradițiile și obiceiurile Românești, precum și portul tradițional ! 🇷🇴
Să fim mândri că suntem Români, și să ne respectăm portul și tradițiile ! 🇷🇴
În fiecare an, pe 24 iunie, Românii sărbătoresc Sânzienele, o sărbătoare a Soarelui, a dragostei, a poftei de viață și a fertilității.
Conform credinței populare, în noaptea de 23 spre 24 iunie cerurile se deschid, iar Sânzienele încep să danseze. Este o noapte magică în care toate minunile sunt posibile, iar forțele binelui și cele ale răului ating apogeul.
Conform legendelor, Sânzienele sunt niște ființe foarte frumoase care trăiesc pe câmpii sau în păduri, se prind în horă și conferă florilor sau buruienilor întrebuințări deosebite. Ele cântă și împart rod holdelor, contribuie la înmulțirea animalelor și a păsărilor, tămăduiesc bolnavii și apără semănăturile de grindină.
Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune.
Umblă întotdeauna în ceată, câte 3, 5, 7, 9 sau 12, iar țăranii nu le spun niciodată pe nume de teamă că prin cuvânt le-ar putea invoca. Totuși, etnologii „au identificat” patru dintre ele: Doina, Hora, Avrămeasa şi Creştineasa.
În ziua de Sânziene vara începe „să se întoarcă spre iarnă”, florile câmpului își pierd treptat mirosul și puterea tămăduitoare, în păduri apar licuricii, pe cer răsare Cloșca cu Pui.
Se spune că în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie) se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Se întorc strămoșii acasă, Moșii de Sânziene, ocazie cu care se fac pomeni pentru morţi, de „Moşii de Sânziene”.
În noaptea de Sânziene, feriga (despre care se știe că nu înflorește niciodată) face o floare albă, strălucitoare ca o stea, care se păstrează pentru descântece şi leacuri. Se povestește că cine o vede capătă puterea de a citi gândurile oamenilor și de a afla comorile ascunse. De asemenea, în noaptea de Sânziene înflorește și „iarba-fiarelor”.
Tradiția cere ca nimeni să nu lucreze pentru că în această zi este cap de vară, iar Soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază. Sânzienele se răzbună pe femeile care nu țin sărbătoarea de pe 24 iunie, pocindu-le la gură, și pedepsesc bărbații care au jurat strâmb sau au făcut alt rău, despre ele știindu-se că sunt mari iubitoare de dreptate.
În zorii zilei flăcăii se adună în cete și străbat satele, cu flori de sânziene la pălării. Se alege „Drăgaica”, dintr-un grup de șapte fete. Ea trebuie să fie cea mai frumoasă, cea mai cuminte și cea mai bună dintre fetele satului, și va fi împodobită cu s**ce de grâu. Celelalte tinere se îmbracă în alb.
Ceremonialul cuprinde apoi întreg satul. Gospodarii primesc câte un s**c de grâu pe care îl așază pe grindă, în șură. Ei speră ca până la acea înălțime se li se adune grânele.
În ziua de Sânziene se joacă Drăgaica, dans ritual asemănător Călușului. De data aceasta, ceata este formată exclusiv din fete, câteva îmbrăcate în haine bărbătești, numite Drăgaici, Drăghicuțe sau Drăgane.
În ziua de Sânziene se colindă, se fac farmece, se ghiceşte, se află ursitul, se fac prorociri asupra vremii şi rodului, și se descântă.
De asemenea, pe 24 iunie se sărbătorește și Ziua Universală a Iei, cămășa cu altiță fiind inclusă de UNESCO pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, ca element de identitate culturală al României.
Costumul popular românesc îşi are originile în vremea geto-dacilor, confecţionarea lui fiind transmisă din generaţie în generaţie.
Sursa:
https://cuvantulnatiunii.ro/2026/06/24/mircea-vintilescu-sanzienele-sau-dragaica-noapte-magica-si-zi-de-sarbatoare-4/
