01/09/2026
Deputatul AUR Tiberiu Claudiu Barstan face radiografia PNRR: „Nu trebuie să vedem doar miliardele primite, ci și factura pe care o va plăti România”
Deputatul AUR de Hunedoara și președintele filialei AUR Hunedoara, Tiberiu Claudiu Bârstan, a publicat o amplă analiză privind efectele Planului Național de Redresare și Reziliență asupra României, susținând că bilanțul PNRR nu poate fi redus la suma fondurilor europene atrase, ci trebuie analizat prin raportare la împrumuturile asumate, reformele negociate, efectele asupra economiei, industriei și energiei, precum și costurile pe termen lung.
Parlamentarul arată că PNRR a fost prezentat românilor, după perioada pandemiei, drept unul dintre principalele instrumente prin care economia urma să fie relansată și modernizată.
În opinia sa, România avea nevoie de investiții majore în infrastructură, sănătate, educație, digitalizare, energie și administrație, iar fondurile disponibile prin PNRR puteau reprezenta o oportunitate istorică de dezvoltare.
Problema, susține deputatul AUR, nu este existența fondurilor europene și nici nevoia de reforme, ci modul în care acestea au fost negociate și implementate de guvernele României.
„România avea și are nevoie de reforme serioase. Întrebarea este însă ce reforme am acceptat, cine le-a negociat și care este costul lor real pentru economia românească. PNRR nu înseamnă doar bani primiți. Înseamnă și împrumuturi, jaloane, ținte și obligații asumate de statul român”, arată Tiberiu Claudiu Bârstan.
PNRR: investiții importante, dar și datorii asumate
Deputatul de Hunedoara subliniază că, prin PNRR, România beneficiază atât de granturi, cât și de împrumuturi.
În timp ce granturile reprezintă fonduri nerambursabile, împrumuturile vor trebui achitate în anii următori, ceea ce înseamnă că evaluarea PNRR trebuie făcută și din perspectiva datoriei publice.
„Nu este suficient să prezentăm doar fotografii cu miliardele care intră în România. Trebuie să prezentăm și factura. Cât primim, cât împrumutăm, cât trebuie să rambursăm și, mai ales, ce efecte economice produc reformele pe care le-am acceptat pentru acești bani”, afirmă parlamentarul AUR.
În opinia acestuia, responsabilitatea pentru rambursarea împrumuturilor nu va aparține politicienilor care au negociat PNRR, ci contribuabililor români și generațiilor viitoare.
Energia, unul dintre punctele sensibile
Tiberiu Claudiu Bârstan consideră că România a făcut o greșeală strategică atunci când a acceptat închiderea sau reducerea unor capacități energetice înainte ca acestea să fie înlocuite prin investiții noi, capabile să ofere aceeași siguranță în producție.
Închiderea capacităților de producție fără existența unor alternative suficiente poate conduce, susține acesta, la creșterea dependenței de importuri, la vulnerabilizarea sistemului energetic și la costuri mai mari pentru industrie și populație.
„Poți să faci tranziție energetică, dar trebuie să o faci inteligent. Mai întâi construiești alternativa și abia apoi închizi ceea ce ai. Dacă faci invers, reduci producția internă, crești dependența de importuri și slăbești competitivitatea economiei românești”, susține deputatul.
Acesta avertizează că energia scumpă nu afectează doar facturile populației, ci întreaga economie.
Companiile mari consumatoare de energie, industria grea, producătorii români și IMM-urile devin mai puțin competitive atunci când costurile energetice cresc, iar România riscă astfel să piardă investiții, locuri de muncă și capacități industriale.
„PNRR putea fi un adevărat plan de reconstrucție”
În analiza sa, Tiberiu Claudiu Bârstan precizează însă că PNRR nu trebuie privit exclusiv negativ.
Deputatul susține că, dacă România ar fi avut o clasă politică mai competentă și o strategie națională coerentă, fondurile disponibile puteau fi folosite pentru modernizarea profundă a țării.
Investițiile puteau fi concentrate pe spitale, infrastructură rutieră și feroviară, școli, irigații, digitalizarea administrației, cercetare, industrie și dezvoltarea unor noi capacități energetice.
„PNRR putea fi una dintre cele mai mari oportunități de modernizare a României din ultimele decenii. Cu lideri politici serioși și cu o strategie națională, acești bani puteau fi folosiți pentru a construi România de mâine. Problema nu sunt banii europeni. Problema este ce ai negociat pentru ei, cm i-ai cheltuit și ce ai sacrificat pentru a-i primi”, afirmă parlamentarul.
În opinia sa, România ar fi trebuit să urmărească prin PNRR în primul rând consolidarea economiei naționale, creșterea capacității de producție, modernizarea infrastructurii și reducerea vulnerabilităților strategice.
Bilanțul trebuie făcut pe termen lung
Deputatul AUR cere ca evaluarea PNRR să nu fie făcută exclusiv prin numărul de jaloane bifate sau prin valoarea sumelor absorbite.
El susține că România trebuie să analizeze și efectele produse de reformele asumate și costurile pe care acestea le pot genera în următorii 10 sau 20 de ani.
Printre întrebările ridicate de parlamentarul hunedorean se numără valoarea totală a împrumuturilor care vor trebui rambursate, numărul proiectelor care vor rămâne neterminate, efectele asupra industriei, capacitățile energetice pierdute și gradul de dependență economică rezultat din anumite politici.
„Poți primi 10 lei astăzi și să pierzi 100 mâine. De aceea nu putem analiza PNRR doar prin prisma banilor care au intrat în țară. Trebuie să vedem ce rămâne după ce tragem linie”, afirmă Tiberiu Claudiu Bârstan.
„România sau cei care au negociat PNRR?”
În finalul analizei sale, președintele AUR Hunedoara avertizează că o oportunitate financiară importantă se poate transforma într-o povară atunci când este administrată fără viziune și fără raportare la interesul economic național.
Acesta consideră că adevăratul bilanț al PNRR va putea fi făcut doar în momentul în care vor fi comparate investițiile realizate cu datoriile asumate, efectele asupra economiei și costurile reformelor implementate.
„Dacă după toate aceste miliarde România rămâne mai îndatorată, mai dependentă energetic și cu industria mai slabă, atunci trebuie să avem curajul să întrebăm cine a fost, de fapt, salvat prin PNRR: România sau cei care au negociat și administrat acești bani?”, transmite deputatul AUR.
Tiberiu Claudiu Bârstan susține că România avea nevoie de un PNRR negociat în jurul interesului național, al dezvoltării economice și al securității energetice, nu de reforme aplicate mecanic doar pentru bifarea unor jaloane.
În opinia sa, adevărata măsură a succesului PNRR nu va fi numărul miliardelor cheltuite, ci România care va rămâne după terminarea programului: mai puternică și mai competitivă sau mai îndatorată și mai dependentă.
