OFL Ghiroda

13/11/2024

🇷🇴 Elevii, studenții și doctoranzii români care studiază în străinătate vor beneficia de asigurare medicală în România, la fel ca cei care învață în țară. Inițiativa liberală a fost propusă de senatorii Nicoleta Pauliuc și Adrian Hatos.

💬 „Mi se pare absolut normal ca toţi tinerii sub 26 de ani care sunt studenţi să beneficieze de asigurare de sănătate şi dacă învaţă în România, şi dacă învaţă în străinătate. Mai ales că suntem ţara din UE cu cel mai mic procent de absolvenţi de studii superioare – doar 18% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 25 şi 74 de ani la o medie europeană care depăşeşte 30%.”, Nicoleta Pauliuc, președinta OFL.

CMF: 11240002

07/06/2024

24/05/2024

22/05/2024

11/05/2024

Stimați locuitori din Ghiroda și Giarmata Vii,

Au trecut aproape 8 ani de când mi-ați acordat încrederea de a vă servi ca primar. Toată această perioadă a fost marcată de transformări profunde, împreună reușind să obținem schimbări semnificative pentru comunitatea noastră.

În decursul acestor ani, am inițiat și finalizat cu succes numeroase proiecte de investiții majore și am semnat acorduri de finanțare pentru proiecte care acum se află în diferite etape de implementare.

Prin atragerea de fonduri europene și guvernamentale, am contribuit la consolidarea bugetului local, care a crescut de la an la an și am investit în proiecte esențiale pentru comunitatea noastră.

Datorită serviciilor publice pe care le-am dezvoltat, am reușit să atragem investitori importanți, care contribuie la dezvoltarea comunei prin aportul lor economic.

În administrația publică, conștientizăm dificultatea de a satisface toate nevoile, însă am depus eforturi continue pentru a uni oamenii și a consolida comunitatea, conștienți fiind că doar prin unitate putem progresa semnificativ.

Pentru mine este o onoare să slujesc comunitatea noastră și îmi exprim dorința de a continua această misiune alături de echipa pe care am format-o în primărie și alături de Consiliul Local. Mă angajez să duc la bun sfârșit toate proiectele începute și să continuăm modernizarea celor două localități, Ghiroda și Giarmata Vii.

Prin urmare, îmi anunț candidatura pentru un nou mandat de primar, cu credința că vom reuși împreună!

Vă mulțumesc pentru încredere și sprijin!

26/04/2024

23/04/2024

Femei cu impact. Astăzi, Alexandra Cantacuzino.

Vorbim de multe ori despre ele, însă nu le cunoaștem adevărata calitate. Altele, au produs o schimbare și au contribuit în societate, însă nu știm cine au fost. Ele merită menționate.

Alexandrina Cantacuzino, născută în 1876, a fost o figură de marcă în lupta pentru drepturile femeilor în România la începutul secolului XX. Fondatoarea mai multor organizații feministe, printre care Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române și Gruparea Națională a Femeilor Române, a contribuit semnificativ la îmbunătățirea condițiilor de viață și educației pentru femei. Sfârșitul carierei sale a fost umbrit de transformarea sa într-o figură politică controversată, iar mișcarea feministă a suferit o lovitură în timpul regimului autoritar instaurat de Carol al II-lea.
Cu toate acestea, contribuția sa rămâne semnificativă în lupta pentru drepturile femeilor și emanciparea lor în societatea românească.

16/04/2024

Femei cu impact. Astăzi, Olga Greceanu.

Vorbim de multe ori despre ele, însă nu le cunoaștem adevărata calitate. Altele, au produs o schimbare și au contribuit în societate, însă nu știm cine au fost. Ele merită menționate.

Olga Greceanu, născută într-o familie de intelectuali polonezi în 1890, a fost pionieră în arta murală religioasă și drepturile femeilor. A fondat prima asociație de pictorițe și sculptorițe din România, expunând la nivel național și internațional. Deosebit de pasionată de valorile ortodoxe, Olga a obținut un privilegiu rar în Biserică: dreptul de a predica și de a vorbi în biserici, devenind singura femeie din istorie cu acest statut.

Perioada interbelică a fost marcată de succes pentru Olga, cu expoziții la New York și Paris, precum și lucrări importante de artă murală în România. Cu venirea regimului comunist, a fost marginalizată și s-a dedicat restaurării de monumente bisericești și scrierii unui dicționar de teologie, demonstrându-și devotamentul pentru credință și artă până la sfârșitul vieții.

09/04/2024

Femei cu impact. Astăzi, Elena Caragiani-Stoenescu.

Vorbim de multe ori despre ele, însă nu le cunoaștem adevărata calitate. Altele, au produs o schimbare și au contribuit în societate, însă nu știm cine au fost. Ele merită menționate.

Elena Caragiani, născută în 1887 la Tecuci, și-a surprins destinul abandonând cariera de avocat pentru a urma pasiunea pentru zbor. Discriminată în România, a obținut brevetul de pilot în Franța în 1915, devenind una dintre primele femei pilot din lume. În timpul Primului Război Mondial, s-a remarcat ca jurnalist de război și pionier al aviației sanitare în România, ajutând la salvarea și evacuarea răniților.

Deși a făcut istorie ca primă femeie jurnalist de război, Elena s-a confruntat cu discriminare și în viața personală. A murit prematur, la vârsta de 42 de ani, din cauza tuberculozei, dar este onorată în memoria colectivă, fiind recunoscută prin emiterea unei monede de argint în aniversarea a 125 de ani de la nașterea sa de către Banca Națională a României în 2012.

07/04/2024

Ședința PNL Ghiroda va avea loc luni, începând cu ora 18:00, la Căminul Cultural din Ghiroda, fiind deschisă tuturor celor interesați să participe.

Această întâlnire oferă o oportunitate excelentă pentru comunitatea locală să se implice în activitățile noastre și să contribuie activ la proiectele și inițiativele pe care le desfășurăm.

În plus, cei care aspiră să se alăture organizației locale a PNL au ocazia să se înscrie în cadrul acestei ședințe, aducându-și astfel contribuția la promovarea și întărirea principiilor liberale în comunitatea din Ghiroda.

Prin deschiderea largă către public și prin încurajarea implicării active, PNL Ghiroda își demonstrează angajamentul față de transparență și participare democratică în procesul politic local.

02/04/2024

Femei cu impact. Astăzi, Alice Voinescu.

Vorbim de multe ori despre ele, însă nu le cunoaștem adevărata calitate. Altele, au produs o schimbare și au contribuit în societate, însă nu știm cine au fost. Ele merită menționate.

Alice Voinescu, prima femeie doctor în filozofie din România, s-a născut în 1885 și a arătat semne precoce de inteligență, învățând să citească în trei limbi străine la vârsta de 6 ani. După absolvirea Facultății de Litere și Filozofie și obținerea doctoratului la Sorbona în 1913, s-a întors în România, dar s-a confruntat cu barierele sexismului în învățământ, devenind profesor de estetică și istoria teatrului.

În 1948, regimul comunist a condus la persecutarea ei din cauza susținerii regelui Mihai, fiind pensionată forțat și închisă în 1951. După eliberare, a fost exilată într-un sat izolat. Doar intervenția prietenilor a adus-o înapoi la București în 1954, unde a tradus texte pentru a supraviețui, iar în 1961 a decedat. Contribuțiile ei sunt onorate prin publicarea lucrărilor sale și a jurnalului în 1989, recunoscute ca opere literare și documentare remarcabile.

26/03/2024

Femei cu impact. Astăzi, Smaranda Gheorghiu.

Vorbim de multe ori despre ele, însă nu le cunoaștem adevărata calitate. Altele, au produs o schimbare și au contribuit în societate, însă nu știm cine au fost. Ele merită menționate.

Smaranda Gheorghiu, cunoscută drept "Educatoarea Poporului", a fost prima femeie care a explorat Polul Nord, sfidând stereotipurile despre acest loc. Talentul său literar a fost descoperit în adolescență, fiind nepoata scriitorului Grigore Alexandrescu, iar debutul ei a avut loc în revista "Literatorul" în 1881, devenind ulterior prietenă cu Mihai Eminescu și Veronica Micle.

Pe lângă contribuțiile sale literare remarcabile, Smaranda Gheorghiu a fost o activistă pentru drepturile femeilor, susținând pacea și cultura. După moartea celui de-al doilea soț, s-a dedicat călătoriilor și a devenit prima femeie din lume care a ajuns la Polul Nord în 1902, călătorind prin numeroase capitale europene și întâlnind personalități precum Henrik Ibsen.

În plus față de explorarea Polului Nord, Smaranda s-a implicat activ în modernizarea educației și a culturii în România, contribuind la construirea de școli, biblioteci și cămine culturale. Astăzi, este amintită drept "Maica Smara", fiind adesea asociată cu versurile ei iubite de copii și fiind omagiată prin busturi în Târgoviște și București.