Partidul Național Liberal Iancu Jianu

27/08/2026

770 de milioane de euro pierdute.

Acum trebuie spus și de ce.

Asumarea colectivă a rezultatului nu înseamnă că trebuie ascunse cauzele blocajului.
Ministerul și echipa condusă de Dragoș Pîslaru au făcut, în trei luni, munca tehnică pe care PSD nu a reușit să o facă în trei ani. Au fost evaluate funcțiile din sistemul public, au fost construite grile, au fost testate variante de eșalonare și diferite formule de aplicare. S-a negociat cu sindicatele și s-au căutat soluții care să împace două obiective obligatorii: mai multă echitate în salarizarea publică și respectarea limitei bugetare pe care România și-a asumat-o în fața Comisiei Europene.

Președintele spune că legea este aproape finalizată din punct de vedere tehnic.
Atunci, întrebarea este simplă:
Ce decizie politică nu a putut fi luată și cine s-a opus ei?

Mai există un fapt care nu poate fi trecut sub tăcere. În acordul politic de la Cotroceni, Sorin Grindeanu și-a pus semnătura pe o anvelopă de 8 miliarde de lei pentru aplicarea reformei salarizării. Ulterior, prin negocieri și prin eforturile PNL, această anvelopă a fost majorată tocmai pentru a permite o soluție echilibrată pentru toate categoriile profesionale.

Cu alte cuvinte, limita de la care au pornit negocierile nu a fost impusă PSD. A fost asumată inclusiv de PSD, prin semnătura propriului președinte.

Dacă PSD a considerat ulterior că soluțiile propuse nu sunt bune, trebuie să spună public ce s-a schimbat.

Cu cât trebuia mărită din nou anvelopa salarială? Și, mai ales, de unde veneau banii? Ce soluții aveau?

Nu putem transforma Legea salarizării într-o competiție în care fiecare partid promite fiecărui sindicat ceea ce vrea să audă. O reformă adevărată presupune și alegeri dificile.
PSD trebuie să-și asume propriile poziții și propriile blocaje din timpul negocierilor.
De aceea, cred că trebuie făcută publică întreaga cronologie a negocierilor și poziția fiecărui partid: de la acordul semnat la Cotroceni și anvelopa inițială de 8 miliarde de lei până la variantele negociate ulterior.
Românii au dreptul să afle nu doar că s-au pierdut 770 de milioane de euro.
Au dreptul să știe de ce s-au pierdut, ce soluții au existat și cine a blocat fiecare soluție pusă pe masă.

21/08/2026

Când o să fiu mare vreau sa mă fac ,,GIGI BECALI"

De 36 de ani vorbim despre reforme,despre economie și despre investiții, despre PIB, deficit, autostrăzi, fonduri europene, funcții și putere.
Am vorbit despre aproape orice,mai puțin despre ceea ce ar fi trebuit să fie prioritatea absolută a României: COPIII ȘI TINERII EI.
Și astăzi plătim factura,nu factura unui singur guvern sau a unui singur partid.
Este factura unei întregi societăți care, timp de 36 de ani, a confundat progresul cu înavuțirea.
Am construit vile, dar am lăsat școli să se degradeze,am cumpărat mașini tot mai scumpe, dar am acceptat ca profesorul să-și piardă prestigiul.
Am alergat după proprietăți, conturi, funcții și influență, dar am uitat să construim caractere.
Am învățat copiii să întrebe „Cât câștig?”, înainte să întrebe „Ce știu să fac?”.
Am transformat succesul într-o fotografie cu o mașină scumpă și educația într-o obligație birocratică.
Și apoi ne mirăm de societatea pe care am construit-o,ne mirăm că tinerii pleacă sau că unii nu mai cred în școală.
Ne mirăm că meseria, cartea, disciplina, munca și respectul par uneori valori din altă epocă,suntem surprinsi că profesorul pierde competiția cu influencerul, că biblioteca pierde competiția cu telefonul și că modelul omului educat pierde competiția cu modelul îmbogățirii rapide.
Dar cine le-a oferit tinerilor această lume?
Noi,generațiile adulte,noi am construit-o,am am tolerat-o, am votat-o, am administrat-o.
De aceea, înainte să arătăm cu degetul spre tineri, ar trebui să avem curajul să ne uităm în oglindă.
Un copil nu se naște cinic,nu se naște disprețuind școala sau crezând că banul este singura măsură a succesului.
Nu se naște fără respect pentru familie, comunitate, profesori, țară sau credință.
Aceste lucruri se învață sau, mai grav, nu se mai învață deloc.
Am slăbit școala și slăbit autoritatea profesorului,am relativizat meritul,am transformat prea des diploma într-o hârtie și educația într-o statistică.
Am permis ca oameni fără vocație să ajungă modele, iar oameni care formează generații să fie împinși la marginea societății.
Īmi aduc aminte ,acum ceva timp,o fetita de vreo 8 anisori ,intrebată fiind ce vrea să se facă când o să fie mare,a răspuns că vrea să se facă ,,Elena Udrea"
Poate cea mai mare greșeală a ultimelor decenii a fost că am separat educația de formarea caracterului.
Școala nu trebuie doar să producă absolvenți. Trebuie să formeze OAMENI.
Oameni care știu ce înseamnă munca,indivizi care cunosc diferența dintre drepturi și privilegii,cetațenî care respectă legea,oameni care își respectă părinții și profesorii, care își cunosc istoria, care au rădăcini, care înțeleg libertatea, dar și responsabilitatea.
Oameni care au credință, repere morale și respect pentru aproapele lor.
Pentru că o societate fără valori poate deveni mai bogată dar nu devine neapărat mai bună.
Poți avea mall-uri și să nu ai caractere,poți avea milioane de telefoane inteligente și tot mai puțină înțelepciune.
Poți avea universități și să nu ai educație,poți avea diplome și să nu ai competență.
Și trebuie să avem curajul să vorbim despre una dintre marile greșeli ale tranziției românești: explozia necontrolată a zeci de facultăți și universități private, într-o perioadă în care statul a renunțat prea ușor la exigență și la controlul real al calității. În prea multe cazuri, educația a fost tratată ca o afacere, studentul a devenit client, iar taxa de școlarizare a ajuns mai importantă decât competența dobândită la absolvire. S-au multiplicat specializări fără legătură cu nevoile economiei, s-au împărțit diplome cu o ușurință care a devalorizat însăși ideea de studiu universitar și s-a creat iluzia că o diplomă poate înlocui cunoașterea, munca și performanța. Nu existența învățământului privat este problema — universitățile private serioase își au locul într-o societate modernă — ci transformarea educației, acolo unde s-a întâmplat, într-un comerț cu diplome. România a plătit și continuă să plătească prețul acestei confuzii dintre accesul la educație și renunțarea la standarde. Când banul intră pe ușa universității înaintea meritului, pe cealaltă ușă riscă să iasă competența.
România trebuie să decidă ce vrea să fie peste 20 sau 30 de ani.

În tânărul care vrea să muncească și căruia îi oferim o șansă sau îi cerem „relații”.
În familia pe care o ajutăm să-și crească decent copiii.
În valorile pe care avem curajul să le transmitem mai departe.

Pentru că adevărata măsură a unei generații nu este averea pe care a strâns-o pentru ea însăși.
Este țara pe care o lasă copiilor ei.

08/08/2026

03/08/2026

Social democratia de la Olt!!!!!

😡În timp ce drumurile din județ și spitalele au nevoie disperată de finanțare, președintele CJ Olt, Marius Oprescu, vine la zilele comunei Spineni să le vorbească oamenilor având la mână un ceas Cartier de peste 2,3 miliarde de lei vechi (44.000 €)!Un astfel de ceas costă mai mult decât salariul lui pe un an întreg.
Din ce bani își permit baronii locali astfel de extravaganțe, în timp ce județul Olt rămâne la coada clasamentelor economice din România? Este o sfidare pe față la adresa fiecărui cetățean care plătește taxe!Distribuiți masiv ca să vadă tot județul pe ce se duc, de fapt, prioritățile liderilor noștri! S-a scumpit balastul,de nisip să nu mai vorbim!😀😀



https://defapt.ro/politica/presedintele-consiliului-judetean-olt-fotografiat-cu-ceas-44000-euro?fbclid=IwdGRzaATdM4FjbGNrBN0zc2V4dG4DYWVtAjExAHNydGMGYXBwX2lkDDM1MDY4NTUzMTcyOAABHgmlL0MvS8j-esyvOFZTzZKAVn9C0IeVVX3in9IL9HYUHSrWLx0nbKyMJFVh_aem_ZbrrAXOTpXLmZklrX7IL7w&sfnsn=wa

29/07/2026

Vă rugăm frumos, din tot sufletul: NU îl opriți pe Sorin Grindeanu! 🤫

Ați remarcat și voi frecvența cu care domnul Sorin Grindeanu a început să asedieze microfoanele în conferințe de presă? Singur-cuc, părăsit strategic de liderii PSD care au învățat, se pare, unde se ascunde instinctul de conservare.
Rămas singur în fața reflectoarelor, domnul Grindeanu transpiră din greu încercând să „dea teme” și să-l atace, cu un curaj demn de o cauză mai bună, pe Ilie Bolojan.
Iar rugămintea noastră, a tuturor, trebuie să fie una singură: lăsați-l în pace! Lăsați-l să vorbească! Nu-i tăiați microfonul, nu-l trimiteți în vacanță, nu-i stricați elanul!
De ce? Pentru că Sorin Grindeanu nu este doar un politician. Este o adevărată capsulă a timpului, un muzeu viu a tot ceea ce are mai „nobil” și mai curat politica dâmbovițeană. Fiecare minut cu el la televizor este un exercițiu public de memorie:
Eroul de la Ordonanța 13: Omul care a reușit performanța istorică de a scoate sute de mii de români în stradă, la temperaturi negative, doar ca să-i testeze sistemul imunitar colectiv.
Prietenul de la Nordis: Un spirit atât de solidar cu piața imobiliară de lux, încât numele lui a devenit sinonim cu transparența... mai ales când e vorba de scandaluri cu greutate.
Pescarul de elită: Maestru emerit în arta supremă a politicii românești – pusul râmei în acul lui Liviu Dragnea. O imagine a demnității care va rămâne în manualele de istorie.
Iluzionistul de lux: Singurul politician capabil să facă un ceas de mii de euro să dispară sub manșetă mai repede decât fuge un ministru de întrebările jurnaliștilor.
Practic, Sorin Grindeanu este definiția de dicționar a vechii gărzi pe care românii abia așteaptă să o trimită la pensie.
Tocmai de aceea, atacurile lui disperate la adresa lui Ilie Bolojan sunt, de fapt, o binecuvântare. Cu cât încearcă Grindeanu să pară mai vocal și mai fioros, cu atât contrastul dintre el și Bolojan devine mai strident. Când ești simbolul Ordonanței 13, orice atac la adresa unui administrator eficient nu face decât să-l pună pe celălalt într-o lumină și mai bună.
Sorin Grindeanu nu-l dărâmă pe Bolojan ,prin simpla lui prezență toxică și izolată, îi face cel mai mare cadou electoral posibil ,îi oferă un avantaj uriaș pe tavă.
Așa că, dragi televiziuni, asigurați-vă că are baterii la lavalieră. Lăsați-l să vorbească zilnic. Nimeni nu reușește să mobilizeze electoratul împotriva propriului partid mai bine decât o face Sorin Grindeanu atunci când este lăsat liber la microfon!

21/07/2026

14/07/2026

Ce i-ar spune CARAGIALE lui GRINDEANU! AMICE...ești IDIOT?
In conferința de presă susținută ieri Sorin Grindeanu nu mi s-a părut a avea expresia unui om de stat,mi s-a părut expresia unui politician care, în loc să vorbească despre România, despre investiții, despre viitorul generațiilor următoare și despre miliardele de euro pe care riscăm să le pierdem din PNRR, a ales să vorbească despre interese de partid și despre răfuieli politice.
Să afirmi că nu vei vota legile necesare pentru salvarea fondurilor europene doar pentru că dorești schimbarea unui prim-ministru reprezintă, în opinia mea, una dintre cele mai cinice forme de a face politică.
Asta nu mai este opoziție, negociere sau strategie politică,este folosirea interesului României ca monedă de schimb.Este transformarea cetățenilor în ostaticii unor calcule de partid.
Și atunci apare întrebarea firească: ce este mai important pentru PSD? România sau propriile interese? Miliardele de euro care pot moderniza această țară sau conservarea influenței unui grup politic?
Din păcate, conferința de ieri a oferit răspunsul,am văzut un Sorin Grindeanu tensionat, defensiv, lipsit de autoritatea pe care ar trebui să o aibă liderul celui mai mare partid din România. Nu am văzut un om care inspiră încredere,am văzut un politician care lasă impresia că vorbește mai degrabă sub presiunea propriului partid decât din convingere.
Iar imaginea care îmi vine în minte este una pur metaforică: aceea a unui lider care tresare la fiecare pas făcut de adevărații poli de putere din PSD, ca și cm fiecare declarație ar trebui validată înainte de a fi rostită. De aici și metafora că, în PSD, sunt alții cei care bat cu tocul sabotului în masă, iar Sorin Grindeanu execută. Nu este o descriere a unui fapt, ci imaginea pe care, în opinia mea, a transmis-o astăzi.
Mai există însă o comparație care mi se pare la fel de sugestivă.În Cel mai iubit dintre pământeni există celebra imagine a șobolanilor care "atunci când sunt încolțiți, sar la C...e". Exact această impresie mi-a lăsat-o conferința de ieri. Nu siguranța unui lider,nu calmul unui om care are argumente. Ci reacția disperată a cuiva care simte că terenul îi fuge de sub picioare și încearcă să lovească în orice direcție.
Politica făcută din disperare produce întotdeauna decizii proaste,iar cea mai gravă dintre ele este să condiționezi interesul României de interesele unui partid.
PNRR nu este al PNL, al USR, al PSD, al vreunui premier.PNRR este al României.
Sunt bani care trebuie să construiască spitale, școli, drumuri, infrastructură, investiții și locuri de muncă. Sunt bani pentru copiii noștri, nu pentru orgoliile liderilor politici.Cine transformă aceste fonduri într-o armă de șantaj politic nu lovește într-un adversar politic,lovește în România.
Și tocmai de aceea conferința de astăzi mi s-a părut atât de gravă.Pentru că, atunci când un lider politic spune că este dispus să blocheze legi importante pentru țară până când îi sunt îndeplinite condițiile politice, transmite un mesaj periculos: că interesul național poate fi suspendat până când partidul său obține ceea ce dorește.
Aceasta este diferența dintre omul de stat și politicianul captiv propriului partid.
Omul de stat pune România înaintea partidului,politicianul captiv pune partidul înaintea României.Iar istoria nu îi ține minte pe cei care au blocat dezvoltarea unei țări pentru câteva procente în sondaje sau pentru liniștea unor grupuri de interese. Îi ține minte pe cei care, în momentele decisive, au ales România.
In orice țară din lumea civilizată dacă un politician,indiferent de pozitia ocupată ,ar fi conditionat interesul țării de interesul propriu,nu că si-ar fi incheiat cariera politica,dar ar fi fost stigmatizat pe viață.
Ieri, din păcate, Sorin Grindeanu a ales sa sarute vârful sabotului OLGUTILOR!🐵🐵🐵