If you don't go to the mountain, the mountain come to you.This Page is strictly dedicated for Cheile Turzii.All post, picture or activity from another place will be deleted.All post must be in english or translated.Thank's for understanding and enjoy... This Page is the most elaborated,specifically and complex description of Cheile Turzii.There are more than 3000 pictures in the following 13 Alb
ums:Spring,Summer,Autumn,Winter,Oldies Pictures,Flora,Fauna,Climbing Routes,Archaeology,Religion&History,Album of Fame-Researchers,Album of Fame-Climbers and of course Location.There are also Video's Album and a lots of video's on timeline.Many pictures have a description...to locate precise the place.Cheile Turzii (Turda Gorges in English) is a natural reserve (on Hășdate River) situated 6 km west of Turda and about 15 km south-east of Cluj-Napoca, in Transylvania, Romania.The canyon, formed through the erosion of the jurasic calcar of the mountain, is 1300 m long and the walls have heights reaching 220 m. The total surface of the canyon is of 175 ha.Cheile Turzii contain one of the richest and most scenic karst landscapes in Romania.The site has been inhabited since the neolithic.More than 1000 plant species can be found in the reservation(some of them rare or endangered, like the wild garlic or some species of eagle),67 species of birds, fish, amphibians and some mammals (foxes, weasels, martens, wild boars etc).There are some 32 known caves, almost all of them being of small size (the longest one has 75 m).Cheile Turzii is one of the main rock climbing sites in Romania.There are more then 400 routes. Priveliştea, pereţii înalţi de stâncă, vegetaţia şi fauna sunt cu totul deosebite şi de neuitat. Încă din anul 1938 zona a fost declarată rezervaţie naturală.Suprafața ariei protejate a crescut de la 104 ha inițial,mai apoi 175 ha,ajungând la ora actuala la 324 ha,fiind incluse pe lângă cheile propriu-zise si platourile care le mărginesc (Platoul Sândului si Dealul Mânăstirii).Aria protejată Cheile Turzii are la ora actuală dublu statut,respectiv rezervație de interes național încadrată pozitiei nr.2331 din Legea 5/2000 de amenajare a teritoriului-Secțiunea a III-a-Arii protejate de Sit de Importanță Comunitară-ROSCI0035 Cheile Turzii. Leurda (Allium ursinum), stânjenelul (Iris pumila), stânjenelul pestriţ (Iris variegata) şi diferitele specii de ferigi (Pteropsida sp.) Dintre plantele protejate ale rezervaţiei amintim următoarele specii: cârcelul (Ephedra distachya), ceapa ciorii din cheie (Allium obliquum), tisa (Taxus baccata) şi Primula columnae. Fauna ţinutului este şi ea foarte diversă, putem întâlni fluturaş de stâncă (Tichodroma muraria), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), vulpe (Vulpes vulpes), pisică sălbatică (Felis silvestris) şi dihor (Putorius putorius). Este un loc deosebit de popular, nu numai în rândul alpiniştilor români, dar şi în rândul celor de peste hotare. Aici sunt nenumărate trasee de căţărat de toate gradele de dificultate şi de toate lungimile.Cifra exactă a traseelor de căţărat,actualizată in primavara 2013 este 416.Datorită condiţiilor climatice deosebite, zona este populară şi în rândul parapantiştilor.Au o lungime de 1300 m,cursul râului de 2900 m cu o diferență de nivel de la intrare la ieșire de 41 m (1.4%) și o înălțime a pereților de până la 220 m.Altitudinea se incadrează unui ecart de peste 300 m,de la 422 m la iesirea râului din Chei pană la 796 m in Dealul Mânăstirii. Cheile ocupă o suprafață de 175 ha și s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hășdate,roci sedimentare rezistente la acțiunea factorilor erozivi ,însă vulnerabile în contact cu apa încărcată cu dioxid de carbon.Denumirile formațiunilor stâncoase din Cheile Turzii au fost date de-a lungul timpului după istoric,localnici,oameni care au contribuit la cercetarea geografică,geologică și botanică,alpinisti.Toate acestea sunt folosite pentru a indica cu exactitate anumite zone din Cheile Turzii.De asemenea sunt folosite cuvinte cu etimologie zonală(zuruș,polmoane) sau termeni din dicționarul alpin(ic,brână,grohotiș,jgheab,etc).Cele mai uzuale sunt:Zuruș,grohotiș,grohotă= Masa compactă de bolovănișuri provenită din dezagregarea rocilor unui versant de munte, in general așezat in pantă,Polmoane=Formațiuni stâncoase formate din straturi suprapuse,Jgheab=Scobitură mai largă decat un horn, practicată pe versantul unui munte,Brână=Porțiune de o lățime variabilă, dar in general redusă, care încinge ca un “brâu” versantul unui munte;în general brânele sunt ierboase si practicabile pentru mers,Ic=pantă foarte înclinată de regulă acoperită de vegetație între doua formațiuni stâncoase. Hungarian:A Tordai-hasadék Erdély egyik legszebb és talán legtöbbet látogatott kirándulóhelye. A monumentális sziklafalak, a fantasztikus karsztképződmények és barlangok minden látogatóban mély nyomot hagynak.A tudományos magyarázat szerint egy mészkőbarlang tetejének beomlásával jött létre a mintegy három kilométer hosszú szurdokvölgy. A hatalmas, akár háromszáz méteres magasságot is meghaladó sziklafalak között a Hesdát-patak folyik. A hasadékban 32 barlangot tártak fel, de többségük megközelítése kifejezetten nehéz és veszélyes. A sziklafalak alpinisták kedvelt célpontjai. A Tordai-hasadékot igen gazdag és különleges növény- és állatvilága miatt már 1938-ben természetvédelmi területté nyilvánították. Ezen a százhektáros területen Románia növényzetének több mint egynegyede, 997 faj található meg. A turisták által kevésbé látogatott helyeken, szélvédett szorosokban és sziklahajlatok között megmaradtak harmadkori, jégkorszaki, Fekete-tengeri és pannóniai, sztyeppei, valamint alpesi növényfajok is. Említésre méltó a turkesztáni hagyma, amely a hasadékon kívül csak Ázsia vidékein él meg. A terület gazdag állatvilágát példázza a sok csigafaj, ritka színezetű pillangók és védett madárfajok, mint például a kövirigó, hantmadár, hajnalmadár.Számos Szent László-legenda kapcsolódik a hasadék kialakulásához. A monda szerint László király serege kemény ütközetett vívott a túlerőben levő kunokkal Torda határában, de hiába, mert annyi volt a kun, mint fűszál a réten. Ebben a reménytelen helyzetben László király úgy döntött, hogy visszavonulást fúvat, nehogy odavesszen a serege. A kürt szavára visszafordultak a magyarok és a Torda feletti hegy irányába kezdtek vonulni. A kunok rögtön a nyomukba eredtek: Utána! Tudták: ha Lászlót elfogják, övék lesz a magyar föld - mindannyian a király után vetették hát magukat. László paripáján véres hab vert ki, mégis olyan közel értek már hozzá a kunok, hogy fejszéikkel levághatták volna. Ekkor László feltekintett az égre, és Istenhez fohászkodott: Ó, Uram, segélj!S ím, abban a pillanatban kettéhasadt a hegy, s László háta mögött rettentő nagy hasadék tátongott. A kunok meghökkenve álltak meg a szakadék peremén, majd a csodát látva ijedtükben visszafordultak.
Így keletkezett a Tordai-hasadék, s a szerencsésen megmenekült király lovának patkónyomai ma is látszanak a hasadék fölötti Patkós-kövön.
