20/11/2023
Sub imperiul emoțiilor de a vedea finalizat un proiect pe care ni l-am dorit de mult timp, am prezentat câteva fotografii cu Bojdeuca lui Ion Creangă, înainte de inaugurarea oficială a lucrărilor. Fiind acolo, la fața locului, trecând prin cele două cămăruțe și prin pridvor, nu mi-am dat seama că atmosfera de la bojdeucă nu poate fi cuprinsă nici în poze, nici în cuvinte. Poate m-am grăbit, poate nu am comunicat suficient de limpede ce a însemnat procesul de restaurare și reabilitare, iar pentru asta, îmi cer scuze.
Bojdeuca din Țicău este unul dintre simbolurile culturale care ne amintesc de universul literar pe care Ion Creangă l-a creat în această căsuță. Ne este tuturor dragă, probabil din acest motiv este și cel mai vizitat muzeu al nostru.
În anul 2018, Bojdeuca era încadrată la clădirile aflate în risc de colaps și precolaps. Apa se infiltra și muzeul risca să se prăbușească. Acest proiect de reabilitare a fost șansa de a nu pierde definitiv casa în care a locuit scriitorul, iar toate eforturile noastre s-au concentrat strict pe a o restaura și conserva.
Din păcate, s-au răspândit în spațiul public informații care nu au nicio legătură cu realitatea din spatele proiectului. 𝐍𝐮 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚 𝐠𝐞𝐚𝐦𝐮𝐫𝐢 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐨𝐩𝐚𝐧, 𝐠𝐫𝐞𝐬𝐢𝐞, 𝐟𝐚𝐢𝐚𝐧𝐭𝐚, 𝐩𝐚𝐫𝐜𝐡𝐞𝐭 𝐬𝐚𝐮 𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐚 𝐟𝐢 𝐚𝐥𝐭𝐞𝐫𝐚𝐭 𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐬𝐚𝐮 𝐚𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐁𝐨𝐣𝐝𝐞𝐮𝐜𝐢𝐢. 𝐓𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐯𝐞𝐧𝐭𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬-𝐚𝐮 𝐟𝐚𝐜𝐮𝐭 𝐜𝐮 𝐫𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢 𝐚𝐯𝐢𝐳𝐚𝐭𝐢, 𝐬-𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐥𝐨𝐬𝐢𝐭 𝐚𝐭𝐚𝐭 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐞, 𝐜𝐚𝐭 𝐬𝐢 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐢𝐧 𝐫𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐁𝐨𝐣𝐝𝐞𝐮𝐜𝐢𝐢. Doar câteva exemple. Pentru geamuri s-a folosit sticlă artizanală. Tavanul și grinzile au fost restaurate, nu înlocuite. S-a înlocuit doar o parte a pardoselii, care era putrezită, cu același material ca cel inițial. Șița era, de asemenea, putrezită și a fost înlocuită cu șiță bătută manual de meșteri populari.
Trebuie să reamintesc că Bojdeuca a mai trecut prin alte cinci procese de renovare/restaurare/reprofilare, ultimul în anii 1984 - 1985, moment în care s-au făcut mai multe modificări structurale, care au fost considerate necesare la acel moment. Procesul de restaurare actual s-a suprapus peste modificările făcute acum 38 de ani. Cele două prize au fost instalate în anii ’60, iar astăzi asigură funcționarea opaițului care luminează obiectele din muzeu, care este electric și nu pe gaz lampant, ceea ce ar însemna un mare risc de incendiu. Sistemul de încălzire în perete a fost montat pentru a asigura minimul de 5 grade în încăpere, așa cm cere normativul, astfel încât muzeografii să își poată desfășura activitatea pe tot parcursul anului și să asigurăm conservarea obiectelor de patrimoniu din muzeu. S-a optat pentru acest sistem tocmai pentru a nu avea calorifere sau alte instalații de încălzire moderne, nepotrivite estetic cu obiectele de patrimoniu.
Planul și execuția lucrărilor au fost făcute de specialiști, arhitecți, proiectanți și constructori cu experiență, în care avem încredere. Nu a intervenit nimeni personal asupra planurilor aprobate de numeroasele autorități abilitate pe toată perioada implementării proiectului: Ministerul Culturii prin Direcția Județeană pentru Cultură, Inspectoratul de Stat în Construcții, Primăria Municipiului Iași și organismele europene. Proiectul a fost realizat în conformitate cu ceea ce s-a avizat în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, așa cm au constatat și instituțiile avizatoare.
Consiliul Județean Iași - Iași County Council și-a făcut treaba, a obținut fondurile europene, le-a administrat conform legii și cerințelor Uniunii Europene, a respectat în mod corespunzător fiecare etapă a proiectului.
Pentru a lămuri și aspectul investițiilor făcute, valoarea lucrărilor decontate doar pe 𝐫𝐞𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐛𝐨𝐣𝐝𝐞𝐮𝐜𝐢𝐢 𝐚𝐣𝐮𝐧𝐠𝐞 𝐥𝐚 𝟔𝟗𝟗.𝟒𝟔𝟎,𝟕𝟖 𝐥𝐞𝐢 𝐟𝐚𝐫𝐚 𝐓𝐕𝐀, ceea ce înseamnă în jur de 140.000 de euro. La acestea se adaugă lucrările de reabilitare și modernizare a clădirii anexă, construită în 1989, care va fi transformată în bibliotecă și spațiu de expoziții temporare și evenimente, lucrări ce au ajuns la o valoare de 𝟖𝟗𝟕.𝟒𝟔𝟓,𝟓𝟏 𝐥𝐞𝐢 𝐟𝐚𝐫𝐚 𝐓𝐕𝐀. În cadrul proiectului au fost incluse refacerea amfiteatrului, un important spațiu educațional, și a circulațiilor pietonale, reamenajarea spațiului verde și refacerea sistemului de iluminat, lucrări de stabilizare a versantului și de punere în siguranță a Bojdeucii, ce au costat 𝟏.𝟒𝟔𝟖.𝟏𝟖𝟔,𝟑𝟓 𝐥𝐞𝐢 𝐟𝐚𝐫𝐚 𝐓𝐕𝐀.
Apreciez mobilizarea civică a tuturor românilor de bună-credință, care au demonstrat că le pasă de patrimoniul cultural. Așa arată o democrație funcțională, iar eu sunt adeptul acesteia. Mi-aș dori ca mesajul despre adevăratele lucrări care s-au făcut la bojdeucă să ajungă la cât mai mulți oameni. Ar fi o mare nedreptate făcută acestui simbol al culturii și literaturii să rămână cunoscut prin prisma zvonurilor și speculațiilor făcute pe baza unor fotografii, poate nu cele mai percutante.
Aștept cu mare nerăbdare momentul în care vom redeschide Bojdeuca. Va fi cel mai bun prilej pentru ca fiecare să redescopere atmosfera unică a primului muzeu literar din țară.
