REPER Neamț

06/09/2026

Am trimis Președintelui României un memoriu privind protecția avertizorilor de integritate din sistemul judiciar.

Problema e concretă și gravă: un judecător care semnalează nereguli instituționale poate fi supus unei proceduri disciplinare, fără să știe dacă legea îl protejează sau nu. Ministerul Justiției spune că legea se aplică și magistraților. CSM spune invers, în baza unor note interne fără forță juridică. Riscul e suportat integral de avertizor.

Cerem Președintelui României să își folosească atribuțiile constituționale, de mediere între puterile statului, de transmitere a unui mesaj către Parlament și de prezidare a ședințelor CSM la care participă, pentru a se implica activ și a susține:

1️⃣ Reafirmarea publică a protecției avertizorilor din justiție și aplicarea garanțiilor art. 10 CEDO
2️⃣ Completarea expresă a Legii nr. 361/2022, pentru a fi menționați expres judecători, procurori, grefieri, precum și personalul auxiliar și conex
3️⃣ Un regim special de avertizare în justiție, cu un canal dedicat și protecție efectivă împotriva represaliilor
4️⃣ Reforma legilor justiției: proceduri disciplinare clare, autonomia Inspecției Judiciare, transparență în compunerea completelor
5️⃣ Reafirmarea principiului potrivit căruia apărările întemeiate pe calitatea de avertizor trebuie examinate cu bună-credință și în mod imparțial
6️⃣ O poziție formală și motivată a CSM, nu soluții desprinse din minute de comisie inaccesibile publicului
7️⃣ O consultare publică pentru un cadru normativ clar și lipsit de ambiguități.

❗️Tăcerea și sancționarea celor care avertizează nu protejează justiția. O slăbesc.

Link către memoriu în comentarii.

05/09/2026

Avertismentul directorului Dacia privind situația de la Mioveni ridică o problemă mai largă: competitivitatea economiei românești.
De la Mioveni au plecat aproximativ 1.700 de angajați din 2025 încoace, iar viitoarele generații Duster și Bigster nu mai sunt garantate pentru România. În primul semestru din 2026, producția auto națională a scăzut cu 12,7%.
În același timp, industria din România plătește energia, fără taxe, cu circa 25% peste media europeană și cu aproape 50% mai mult decât în Spania. Taxele sunt la nivelul mediei UE. Problema principală este prețul de bază al energiei.

România are nevoie de un nou model de competitivitate: mai puțin dependent de costuri reduse și mai mult bazat pe energie competitivă, tehnologie, absorbție fonduri orientate spre productivitate si mai puțin spre consum și oameni bine pregătiți.

Companiile au, la rândul lor, responsabilitatea de a investi și de a ține pasul cu transformarea industriei auto. Mărcile chinezești și-au dublat aproape cota pe piața europeană într-un singur an, iar 68% dintre Bigster se vând deja în variantă hibridă. Cererea se schimbă rapid.
Dar și statul are propria temă de făcut:

🔹 energie competitivă pentru industrie. Cadrul european permite deja reducerea prețului energiei pentru marii consumatori industriali. Germania și Bulgaria au aprobat scheme, în timp ce proiectul României, de 2 miliarde de euro din Fondul pentru Modernizare, nu este încă notificat la Bruxelles. Banii și cadrul legal există. Este nevoie de decizie;

🔹 mai multă producție de energie, rețele, stocare și interconectare, inclusiv deblocarea capacităților la granițele cu Ungaria și Bulgaria;

🔹 stabilitate fiscală și legislativă, fără taxe și reguli schimbate de la un an la altul;

🔹 o politică industrială pentru sectoarele cu valoare adăugată ridicată. România nu participă la niciunul dintre cele două mari proiecte europene pentru lanțul valoric al bateriilor, în timp ce Polonia participă la ambele.

REPER susține tranziția către energie curată, modernizarea rețelelor și o economie competitivă și inovatoare, bazată pe investiții, inițiativă și antreprenoriat.
Convergența reală cu zona euro nu se impune prin salarii mai mari, ci se câștigă prin productivitate, tehnologie și capital. Salariul crește sănătos doar când valoarea produsă crește înaintea lui, nu invers, altfel avem inflație și pierdere de competitivitate, nu convergență.

Semnalul de la Mioveni ridică, în fond, întrebarea despre modelul industrial al României pentru următoarele decenii. Reindustrializarea trebuie să însemne investiții în industriile de azi și de mâine: tehnologie, baterii, componente pentru vehicule electrice, automatizare și cercetare, nu doar menținerea sectoarelor tradiționale.

REPER cere viitorului guvern notificarea la Bruxelles a schemei de sprijin pentru industria mare consumatoare de energie.

02/09/2026

REPER a participat azi la consultarea organizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe marginea noii legi a partidelor politice, prin colegul nostru Radu Eross, președintele Comisiei de Arbitraj.

Am solicitat oficial ca proiectul de lege să fie transmis Comisiei de la Veneția - organismul Consiliului Europei specializat în drept constituțional, ale cărui avize, deși neobligatorii, au girat sau au semnalat probleme la reforme similare din întreaga Europă. Este un test extern firesc pentru orice lege cu impact direct asupra pluralismului politic.

În prim-plan în intervenția noastră a fost transferul de jurisdicție de la Tribunal către AEP în privința deciziilor administrativ-juridicționale legate de partide. Ni se pare cel mai sensibil și riscant aspect al proiectului pentru principiul constituțional al pluralismului politic: o instituție cu legătură politică primește puteri care, până acum, aparțineau exclusiv justiției independente.

Nicăieri în Uniunea Europeană un partid politic nu este dizolvat de o autoritate administrativă; această decizie aparține unei instanțe. Proiectul propune o soluție care nu se regaseste nicaieri în Europa: dizolvare administrativă, la sesizarea oricui, cu trecerea patrimoniului la stat.

Alături de această problemă centrală, o analiză aprofundată a proiectului a scos la iveală și alte puncte sensibile:
→ Un partid poate deveni dizolvabil după lipsa din două scrutine succesive de orice tip; în calendarul românesc, posibil la doar un an de la înființare.
→ O simplă întârziere administrativă în transmiterea unui document la AEP poate fi interpretată legal drept dovadă că partidul are „un scop devenit ilicit”.
→ Amenzi identice pentru partide mari, cu subvenții de zeci de milioane, și pentru partide mici, care trăiesc din cotizații.
→ Numele tuturor membrilor fondatori publicate online înainte ca partidul să existe legal; o expunere a opțiunii politice, date sensibile protejate special de dreptul european.
→ Libertatea fundațiilor afiliate partidelor de a desfășura activități editoriale, în paralel cu interdicția expresă de a finanța campanii electorale; o zonă gri care poate deveni rută pentru propagandă finanțată indirect, fără transparență reală.

De asemenea, avem și o problemă mai largă, de fond: legislația electorală românească e stufoasă, formată din legi separate: legea partidelor, legea finanțării partidelor politice, legile pentru alegerile locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale, care ar trebui reformate și reunite într-un Cod Electoral.
Observațiile pe proiect se pot trimite până la 20 septembrie la [email protected], iar REPER va trimite observatiile sale detaliat.

30/08/2026

RO-ALERT-urile din Tulcea încep să nu mai pară excepția, ci noua normalitate.
Poate că acesta este lucrul cel mai îngrijorător: nu mai vorbim despre un incident izolat.

În mai puțin de două săptămâni, estul României a trecut prin mai multe situații care au impus măsuri de alertare. Fragmente de dronă au fost găsite pe litoral, de la Constanța la Costinești, Saturn, Năvodari, Eforie și Olimp. Pe 20 august, o dronă a intrat în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit lângă Grindu, iar în aceeași zi o altă dronă, încărcată cu explozibil, a fost distrusă de un F-16 în apropierea platformei Neptun Deep. Pe 24 și 27 august, noi ținte aeriene detectate în apropierea frontierei au determinat ridicarea unor aeronave pentru monitorizarea situației și transmiterea unor mesaje RO-Alert.
Din fericire, în ultimele două cazuri nu a fost detectată pătrunderea în spațiul aerian românesc.

Dar întrebarea este: cât timp mai putem vorbi despre „incidente” când astfel de episoade se repetă la doar câteva zile distanță?

În țările baltice și în Marea Britanie, discuția despre un potențial conflict direct cu Rusia nu mai este una ipotetică. Autoritățile își pregătesc populațiile pentru scenarii pe care, până nu demult, erau considerate de neconceput. Poate că și România are nevoie de aceeași luciditate. Să nu așteptăm următoarea alertă pentru a ne întreba ce facem, să vorbim deschis despre riscuri, să știm cm reacționăm și să fim pregătiți din timp.

❗️Prevenția începe cu informarea.

România are deja o platformă oficială a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, cu ghiduri care cuprind informații și recomandări despre cm să reacționăm în caz de criză:
➡️ - fiipregatit.ro.

Autoritățile au responsabilitatea de a asigura informare rapidă și coerentă, proceduri clare pentru populație, exerciții de pregătire în comunitățile expuse și o comunicare publică fără alarmism, dar nici fără a minimaliza riscurile.

A vorbi despre aceste lucruri nu înseamnă să trăim cu frică. Înseamnă să înțelegem că lumea din jurul nostru s-a schimbat și că prevenția nu poate începe abia după ce se produce un incident.

30/08/2026

🇪🇺 Uniunea Europeană rămâne una dintre cele mai remarcabile construcții politice din istorie: 27 de națiuni care au ales să coopereze, să construiască împreună și să lase în urmă rivalitățile care au divizat continentul timp de secole.

Provocările economice, energia scumpă și competiția tot mai dură cu SUA și China sunt motive în plus pentru ca Europa să devină mai unită și mai puternică.

Avem nevoie de mai multă federalizare: statele să păstreze deciziile care se iau mai bine la nivel național, iar apărarea, politica externă, energia și marile investiții strategice să fie gestionate mai eficient împreună.

O Uniune cu peste 30 de membri nu va putea funcționa dacă fiecare decizie importantă poate fi blocată de un singur guvern.

🇮🇸 Astăzi, 29 august 2026, islandezii votează dacă vor să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Decizia privind aderarea propriu-zisă va veni abia ulterior, printr-un nou referendum.

Europa ar trebui să privească această deschidere cu încredere și să fie pregătită ca, într-o zi, dacă islandezii vor alege acest drum, să spună simplu: Bine ai venit, Islanda!

Extinderea și federalizarea trebuie să meargă împreună, pentru că într-o lume dominată de mari puteri, țările Europei vor fi cu adevărat puternice doar dacă vor avea curajul să își unească forțele.

27/08/2026

❤️❤️❤️

Pe 27 august, Republica Moldova sărbătorește 35 de ani de independență. O independență câștigată prin desprinderea de URSS, apărată în 1992 și pusă astăzi la încercare de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, de ingerințe, dezinformare și șantaj energetic.

Prezența la Chișinău a lui Volodimir Zelenski, alături de Maia Sandu și de președintele României, Nicușor Dan, transmite limpede: viitorul Republicii Moldova este decis de cetățenii săi, nu la Moscova. România îi este alături, Ucraina apără securitatea regiunii, iar Uniunea Europeană îi oferă un proiect de pace, dezvoltare și democrație.

Mesajul este întărit de parada din Piața Marii Adunări Naționale. Peste 2.000 de militari și reprezentanți ai structurilor de securitate vor defila alături de grupe port-drapel din România, Ucraina, SUA și alte state europene. Participarea Gărzii Naționale a Carolinei de Nord și a partenerilor europeni arată că Moldova nu este izolată sau abandonată.

Această solidaritate este răspunsul lumii democratice într-o regiune în care Rusia continuă să încalce suveranitatea statelor, inclusiv prin trupele staționate ilegal în regiunea transnistreană. Neutralitatea nu înseamnă vulnerabilitate, iar pacea nu se păstrează prin singurătate.

La 35 de ani de la proclamarea independenței, Republica Moldova privește înainte: spre o societate liberă, sigură și prosperă, cu locul său firesc în Uniunea Europeană. România și Europa trebuie să-i rămână alături până la capăt.

La mulți ani, Republica Moldova! 🇲🇩🇪🇺

26/08/2026

Partidul REPER condamnă ferm menținerea generalului Lucian Pahonțu în funcția de director al SPP de peste 20 de ani, în condițiile informațiilor prezentate de Recorder. Potrivit documentelor și mărturiilor prezentate de jurnaliști, Pahonțu a făcut parte din trupele de Securitate implicate în represiunea din 21 decembrie 1989 și a fost implicat ulterior în reprimarea protestatarilor din Piața Universității, în iunie 1990.

Este foarte grav ca, într-un stat democratic, un om cu un asemenea trecut să rămână de peste două decenii în fruntea unei instituții-cheie pentru securitatea României.

România are nevoie de instituții responsabile în fața societății, loiale democrației, nu de oameni care au servit aparatul represiv al regimului comunist❗️

Cerem de urgență clarificarea acestor informații și o evaluare serioasă a responsabilității generalului Lucian Pahonțu pentru menținerea sa în continuare la conducerea SPP.

REPER a cerut încă din aprilie să nu mai existe amânări inexplicabile în desemnarea conducerii serviciilor pentru că toată această tergiversare afectează credibilitatea instituțională și fragilizează democrația.

20/08/2026

Astăzi, o dronă maritimă a fost neutralizată de un F-16 românesc în apropierea platformelor Neptun Deep.

Incidentul vine după o serie de evenimente care au pus în ultimele săptămâni la încercare securitatea României: drone rusești, încălcări ale spațiului aerian și, acum, o dronă maritimă ajunsă în apropierea unei infrastructuri energetice strategice.

Privite separat, fiecare dintre aceste situații poate avea propria explicație. Privite împreună, ele arată cât de rapid s-a schimbat mediul de securitate din jurul României și cât de importantă este capacitatea statului de a identifica rapid amenințările și de a reacționa eficient.

Într-un război hibrid, intenția din spatele unui incident poate rămâne neclară. E important însă ca riscul să fie evaluat în funcție de tiparul pe care-l conturează repetarea acestor situații. Pentru România, fiecare astfel de caz este și un test al capacității de supraveghere, al mecanismelor de decizie și al pregătirii pentru protejarea infrastructurii critice.

Incidentul are o particularitate importantă.
Platformele Neptun Deep se află în zona economică exclusivă a României, nu în marea teritorială. Nu este vorba, așadar, despre o incursiune pe teritoriul României, ci despre una dintre cele mai importante infrastructuri energetice strategice ale țării.

Reacția autorităților de astăzi arată că România are capacitatea de a interveni atunci când o amenințare este identificată. Următoarea provocare este prevenția: cât de bine pot fi supravegheate astfel de zone, cât de repede poate fi identificată o amenințare și cât de bine sunt coordonate instituțiile românești cu aliații europeni și NATO❓

România are nevoie de capacități moderne de supraveghere și apărare anti-dronă, de protejarea infrastructurii critice și de o coordonare permanentă cu aliații săi. Și are nevoie să verifice constant ce funcționează concret și ce poate fi îmbunătățit, pentru a fi mai bine pregătiți.

19/08/2026

❗️Termenul pentru jaloanele PNRR este 31 august.

România nu își mai poate permite ca vendetele politice ale unei majorități PSD-AUR să coste țara bani europeni, credibilitate și încă un litigiu internațional.
Cei care au dat jos un guvern reformator printr-o moțiune fără alternativă nu pot fi lăsați acum să decidă, în grabă și după interese proprii, cm arată o lege a integrității publice.

Statul de drept nu se aplică selectiv și nici nu poate fi lăsat pe mâna celor care au demonstrat, constant, că nu îl respectă.

Curtea Constituțională a decis cu privire la Legea ANI. Aplicarea ei lasă însă loc unei interpretări care poate ridica probleme serioase privind respectarea unor principii democratice fundamentale.
Constituția prevede clar că legea produce efecte numai pentru viitor. Introducerea unei consecințe noi pentru fapte și situații juridice încheiate înainte de adoptarea legii ridică o întrebare legitimă despre retroactivitate. Regulile nu ar trebui rescrise după terminarea jocului, pentru a schimba rezultatul.

Integritatea publică trebuie apărată ferm, dar legislația nu poate deveni un instrument pentru eliminarea adversarilor politici.
Astăzi poate fi vizat un ales incomod. Mâine, aceeași practică poate fi întoarsă împotriva oricui. Principiile contează tocmai atunci când aplicarea lor nu ne este convenabilă politic.

Există și o dimensiune europeană.

Articolul 22 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și legislația europeană permit unui cetățean UE să candideze la alegerile locale în statul membru în care locuiește, în aceleași condiții ca cetățenii acelui stat. Dacă încetarea unui asemenea mandat va fi contestată, instanța națională ar putea solicita interpretarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Nu putem anticipa soluția CJUE, dar nici pretinde că dreptul european lipsește din această discuție.

Așteptăm motivarea CCR. Dar nu ne facem iluzii că majoritatea parlamentară PSD-AUR va interveni pentru o lege corectă, constituțională și compatibilă cu obligațiile europene. Nu integritatea publică i-a preocupat pe cei care au construit această majoritate, ci controlul asupra regulilor jocului. Și tocmai asta e periculos: când legea devine instrument de putere, nu cadru de dreptate, ne îndepărtăm de democrație, pas cu pas, lege cu lege.

❗️Termenul pentru jaloanele PNRR este 31 august.

România nu își mai poate permite ca vendetele politice ale unei majorități PSD-AUR să coste țara bani europeni, credibilitate și încă un litigiu internațional.
Cei care au dat jos un guvern reformator printr-o moțiune fără alternativă nu pot fi lăsați acum să decidă, în grabă și după interese proprii, cm arată o lege a integrității publice.

Statul de drept nu se aplică selectiv și nici nu poate fi lăsat pe mâna celor care au demonstrat, constant, că nu îl respectă.

11/08/2026