Judecătoria Ploiești

19/08/2026

Declarație privind independența statutară a magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția asupra consecințelor pe care actuala formă a proiectului legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice le are asupra statutului constituțional al autorității judecătorești.

În primul rând, Consiliul constată că proiectul legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice continuă să fie menținut în circuitul public și să constituie baza unor demersuri pentru promovarea sa legislativă, inclusiv prin eventuala asumare a acestuia de către membri ai Parlamentului, în condițiile în care procedura inițială de elaborare a proiectului, de care nu poate fi disociat, a fost suspendată prin hotărâre a Curții de Apel București.

Dincolo de acest aspect procedural, Consiliul Superior al Magistraturii a atras deja atenția, atât Ministerului Justiției, cât și Președintelui României, asupra deficiențelor de fond ale proiectului în ceea ce privește autoritatea judecătorească.

Modul în care este construită grila de salarizare nu reprezintă numai o problemă privind nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor. Prin ierarhiile pe care le instituie, proiectul pune în discuție însăși poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.

Astfel, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, este poziționat salarial sub un consilier prezidențial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreședinții Camerelor Parlamentului, sub secretarii și chestorii acestora, precum și sub miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului. Potrivit coeficienților prevăzuți de proiect, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție îi este atribuit coeficientul 6,15, în timp ce consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului beneficiază de coeficientul 6,50, secretarii și chestorii Camerelor de coeficientul 6,45, miniștrii de coeficientul 6,50, iar secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului, de asemenea, de coeficientul 6,50.

O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești.

Dezechilibrul este vizibil și la celelalte niveluri ale sistemului judiciar. Un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție cu vechime maximă are, potrivit proiectului, coeficientul 5,50, inferior celui stabilit pentru primarul general al Capitalei – 6,50 – și celui aferent președintelui unui consiliu județean ori primarului unui municipiu reședință de județ sau al unui sector al municipiului București – 6,00. Mai mult, un judecător cu grad de judecătorie și o vechime între 15 și 20 de ani este poziționat, prin coeficientul de 4,22, sub primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, pentru care proiectul stabilește coeficientul 4,35.

La această poziționare inferioară prin coeficienți se adaugă faptul că magistratura se numără printre puținele domenii în care remunerația nu este completată prin sporuri, sume forfetare ori alte facilități, astfel cm se întâmplă în alte sectoare bugetare, precum funcții de demnitate publică sau administrație publică, ceea ce accentuează diferențele rezultate din grila propusă. Cu titlu de exemplu, prin aplicarea doar a unuia dintre aceste sporuri (cel de 40% prevăzut la art. 16 alin. (5) din proiectul de lege), cei mai mulți dintre funcționarii publici din Ministerul Finanțelor și entitățile teritoriale subordonate acestuia, precum și multe alte funcții publice din administrația publică centrală și locală vor beneficia de venituri salariale mult superioare celor prevăzute pentru magistrați.

Aceste exemple nu exprimă simple diferențe salariale între diverse categorii de personal plătit din fonduri publice. Ele reflectă o opțiune de poziționare instituțională, prin care autoritatea judecătorească este plasată, în mod evident, într-un plan inferior în raport cu numeroase funcții aparținând puterii executive, puterii legislative sau administrației publice locale.

O asemenea ierarhizare nu exprimă doar o opțiune bugetară. Ea transmite instituțional că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului, deși Constituția României consacră principiul separației și echilibrului puterilor, iar independența justiției este garantată constituțional.

Consiliul subliniază că salarizarea adecvată a magistraților nu constituie un privilegiu profesional, ci reprezintă una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției. Începând cu luna iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a făcut obiectul unor intervenții legislative succesive, însoțite de o amplă retorică publică ostilă magistraturii. Actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă a aceluiași proces de diminuare succesivă a garanțiilor statutare ale magistraților.

Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat. Independența justiției nu poate exista numai la nivel declarativ, în timp ce garanțiile necesare exercitării sale, inclusiv cele materiale, sunt diminuate succesiv, iar puterea judecătorească este plasată, prin lege, într-o poziție vădit inferioară celorlalte componente fundamentale ale statului.

Consiliul Superior al Magistraturii, în exercitarea rolului său constituțional de garant al independenței justiției, va utiliza toate instrumentele instituționale și mijloacele legale aflate la dispoziția sa pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului.

Respectarea independenței justiției și a statutului constituțional al autorității judecătorești nu reprezintă opțiuni de oportunitate politică, ci exigențe fundamentale ale statului de drept.

Consiliul Superior al Magistraturii solicită, în consecință, ca orice reglementare viitoare în materia salarizării să pornească de la respectarea efectivă a poziției constituționale a autorității judecătorești în arhitectura statului, a echilibrului dintre puteri și a garanțiilor necesare independenței justiției.

Secţia pentru judecători şi membrii aleşi, reprezentanţi ai societăţii civile

16/08/2026

COMUNICATUL PREȘEDINȚILOR DE JUDECĂTORII

Președinții judecătoriilor din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale.

Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime. Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție.

Aceste exigențe sunt aplicabile în egală măsură justiției constituționale. În cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, hotărârea din 21 martie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat interesul public al informațiilor privind agendele întâlnirilor unor judecători ai Curții Constituționale, într-un context în care existau suspiciuni privind contacte cu un om politic interesat de o cauză aflată în examinarea Curții.

Din această perspectivă, lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională. Ea este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, element fundamental al justiției constituționale, și poate produce consecințe grave asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor Curții.

În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este „inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale”.

Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual.

Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate.

Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept.

Președinții Judecătoriilor din România

07/08/2026

‼️ ANUNŢ DE INTERES PUBLIC ‼️

Vă aducem la cunoştinţă că, prin Deciziile Preşedintelui Judecătoriei Ploieşti nr. 31 din 17.07.2026 şi nr. 32 din 21.07.2026, s-a dispus desfiinţarea completurilor CIV2, CIV13, CIV20, CIV28, CIV36, CIV37 şi CIV38, dosarele acestora fiind repartizate ciclic între completurile CIV3, CIV5, CIV7, CIV23, CIV40, CIV41, CIV43, CIV44 şi CIV45.

Având în vedere desfiinţarea completurilor menţionate, dosarelor programate în şedinţele de judecată indicate mai jos li s-au acordat alte termene de judecată şi/sau alte ore, după caz:

• CIV36, CIV36CA, CIV36CC – şedinţa din data de 12.08.2026;
• CIV37, CIV37CA, CIV37CC – şedinţa din data de 12.08.2026;
• CIV38, CIV38CA, CIV38CC – şedinţa din data de 19.08.2026;
• CIV20, CIV20CA, CIV20CC – şedinţa din data de 26.08.2026;
• CIV28, CIV28CA, CIV28CC – şedinţa din data de 26.08.2026.

📌 Vă rugăm să consultaţi listele de şedinţă puse la dispoziţia dumneavoastră în linkurile din primul comentariu, în vederea identificării noului termen de judecată şi/sau a noii ore de judecată aferente dosarului dumneavoastră.

⚠️ Precizăm că şedinţele de judecată indicate mai sus nu vor avea loc la datele şi orele stabilite iniţial.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice
Judecătoria Ploieşti

04/08/2026

BUN VENIT LA JUDECĂTORIA PLOIEȘTI! ⚖️

Astăzi este o zi importantă pentru Judecătoria Ploiești. Noii noștri colegi judecători Bejan Daria, Brînzan Miruna, Chiriac Corina, Dediu Evelin, Dinu Adriana, Enoiu Elena, Ivan Miruna, Nicolae Andreea, Dumitru Alexandru, Jalbă Costin și Roșu Florin au depus jurământul, marcând astfel începutul activității lor în cadrul instanței noastre.

Dincolo de solemnitatea acestui moment, pentru noi este mai ales bucuria de a primi 11 noi colegi alături de care vom lucra de acum înainte.

Le dorim să își păstreze încrederea și entuziasmul începutului, să aibă echilibru și înțelepciune în fiecare decizie, colegi buni alături și cât mai multe satisfacții profesionale.

Bun venit în echipa Judecătoriei Ploiești și mult succes în drumul pe care îl începeți astăzi!

04/08/2026

Le urăm bun venit în echipa Judecătoriei Ploiești noilor noștri colegi judecători stagiari, Andriescu Teodor, Măru Adrian-Răzvan și Vătafu Ilie-Cristian, care, începând cu data de 1 august 2026, și-au început activitatea în cadrul instanței noastre.

Le dorim un început frumos, multă încredere și satisfacții profesionale, iar drumul pe care îl încep alături de noi să fie unul plin de reușite și experiențe care să îi formeze și să îi inspire.

Bine ați venit și mult succes!

05/07/2026

02/07/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Președinții Judecătoriilor din România reamintesc faptul că își mențin ferm poziția adoptată prin hotărârile din cadrul celor 239 de adunări generale ale judecătorilor din 9 iunie 2026, prin care un număr de 3580 de judecători a avertizat asupra campaniilor susținute de delegitimare a justiției și a încercărilor repetate de subordonare a puterii judecătorești.

Comunicatul Partidului Național Liberal, ca reacție la hotărârile pronunțate de Tribunalul București și Tribunalul Ilfov, confirmă că avertismentul formulat de corpul judecătorilor a vizat un fenomen concret și aflat în plină desfășurare.

Un asemenea demers depășește limitele exercitării legitime a libertății de exprimare de către o parte într-un litigiu, fiind total inadmisibilă exploatarea capitalului politic pentru a vulnerabiliza public autoritatea hotărârilor judecătorești, prin etichetarea hotărârilor defavorabile drept acte arbitrare sau netemeinice. Această conduită reprezintă o încercare de influențare a instanțelor prin transferarea dezbaterii din cadrul procesului strict în spațiul public.

Președinții Judecătoriilor din România reafirmă că litigiile se soluționează exclusiv în fața instanțelor judecătorești, iar legalitatea hotărârilor pronunțate se verifică numai prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. Nicio parte aflată într-un proces nu poate substitui mecanismele judiciare prin campanii de comunicare publică menite să conteste rolul sau legitimitatea instanței învestite cu soluționarea cauzei.


Această modalitate de contestare publică a legitimității instanțelor reprezintă o formă inacceptabilă de presiune asupra actului de justiție, profund incompatibilă cu principiul independenței justiției.



Președinții Judecătoriilor din România

10/06/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Secţia pentru judecători apără independenţa justiţiei în faţa unui atac fără precedent în istoria post-revoluţionară a României
*
3580 judecători denunță în unanimitatea adunărilor generale încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică

În şedinţa din data de 09 iunie 2026, Secţia pentru judecători a constatat existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei şi a decis apărarea independenţei judecătorilor.

Măsura a fost adoptată ca urmare a realizării unei ample analize a acţiunilor şi poziţiilor publice ale clasei politice, ale mass media, ale unor ONG-uri şi persoane publice, cu impact asupra independenţei justiţiei, încrederii publice în actul de justiţie şi a imaginii puterii judecătoreşti în ansamblu începând din luna iulie a anului 2025 și până în prezent, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului.

În același context, toate cele 239 de instanțe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) s-au întrunit, la data de 09 iunie 2026, în adunările generale ale judecătorilor.
Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenți (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcție) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică.
Totodată, au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să realizeze toate demersurile naţionale şi internaţionale în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept, prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică.
De asemenea, adunările generale ale judecătorilor au respins ca inacceptabile dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susţinând în integralitate observaţiile înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Analizând contextul general prin prisma evenimentelor și evoluțiilor înregistrate pe parcursul ultimului an, Secția a constatat că acțiunile de denigrare și de destabilizare a puterii judecătorești nu au urmărit îmbunătățirea actului de justiție, ci au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privința regulilor și a persoanelor aflate în funcții-cheie ale sistemului judiciar, precum și afectarea încrederii publice în justiție. Aceste demersuri sunt de natură să conducă la contestarea rolului și autorității justiției ca putere a statului și ca autoritate publică care înfăptuiește actul de justiție în România.

Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susținuți de o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, generate în mod evident de dorința de acumulare a capitalului politic și de exercitare a unui control asupra justiției, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi și în activitatea puterii judecătorești.

Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat, așa cm era de așteptat, și consecințe colaterale de o gravitate greu de imaginat și imposibil de acceptat într-un stat de drept, concretizate în luări de poziție pe rețelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar și instigări directe la săvârșirea unor infracțiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor. Mai mult, manifestări similare au avut loc și în incinta instanțelor, în sălile de judecată, conducând inclusiv la emiterea unor ordine de protecție care să prevină materializarea unor fapte antisociale grave.

Situația dramatică a justiției din România nu poate să rămână fără ecou şi consecinţe în mediile juridice naționale și internaționale, motiv pentru care aspectele menționate trebuie aduse la cunoștință tuturor entităților relevante din domeniu.

Hotărârea va fi comunicată spre informare Comisiei Europene, Parlamentului European, Reţelei Curţilor Supreme, a Inspecţiilor Judiciare şi a Consiliilor Judiciare, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum şi Asociaţiilor internaţionale ale judecătorilor (MEDEL, EAJ), Preşedintelui României, Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe în calitate de coordonator al aderării la OCDE.

· Un rezumat al aspectelor cuprinse în hotărâre, Hotărârea Secţiei pentru judecători privind apărarea independenţei puterii judecătoreşti în integralitate și Procesele verbale ale adunărilor generale ale judecătorilor sunt accesibile din link-ul comunicatului în comentarii și pe site-ul Consiliului

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii

06/06/2026

Președinții curților de apel, reuniţi pe 3-5 iunie 2026 la Oradea, se opun noii tentative a Guvernului de a subordona puterea judecătorească și de a o transforma dintr-o putere independentă într-o funcție aflată sub controlul executivului.

Campania susținută și coordonată de discreditare a justiției a urmărit
slăbirea independenței judecătorilor și anularea justiției ca putere în stat.
Prin modificările abrupte aduse statutului judecătorilor, luate de pe poziții de forță, fără dialog și consultare, Guvernul a arătat că poate interveni discreționar
asupra garanțiilor independenței acestora, iar modificările preconizate în materia salarizării reprezintă o nouă etapă a acestui proces.

Noul proiect de salarizare, promovat de un Guvern demis, așază explicit
reprezentanții puterii judecătorești sub cei ai puterii legislative și executive, fapt incompatibil cu rigorile statului de drept şi ale democraţiei constituţionale.
Un judecător obligat să își negocieze permanent condițiile materiale de
existență cu cei ale căror acte trebuie să le cenzureze nu mai beneficiază de independența necesară exercitării funcției sale.
Victimele acestei politici sunt cetățenii care riscă să fie lipsiți de protecția unei justiții cu adevărat independente.

În consecință, președinții curților de apel solicită Guvernului şi Parlamentului respectarea următoarelor standarde, a căror încălcare este inacceptabilă:
1. Asigurarea independenţei financiare a fiecărui judecător printr-un sistem de salarizare stabil, predictibil şi transparent.
2. Corelarea nivelului remuneraţiei judecătorilor cu nivelul de responsabilitate şi restricţiile impuse profesiei, volumul de muncă, gradul de complexitate a cauzelor şi răspunderea specifică.
3. Stabilirea şi ierarhizarea coeficienţilor de salarizare la un nivel care să asigure în mod real egalitatea puterii judecătoreşti cu celelalte puteri, luând în considerare și resursele financiare complementare veniturilor salariale, de care beneficiază puterea executivă şi legislativă.

În acord cu aceste standarde, diminuarea veniturilor aflate în plată este inadmisibilă, indiferent de mecanismul utilizat pentru a ajunge la acest scop: reducerea sporurilor, plafonări, recalculări, eliminarea unor componente salariale, altele asemenea. Mai mult, diminuarea veniturilor ca efect al promovării sau
trecerii la alte trepte de vechime în funcţie reprezintă o aberație logică și juridică, ce ar avea drept efect blocarea activității instanțelor.

Totodată, utilizarea unor improvizaţii juridice, precum acordarea temporară a unor sume compensatorii, denotă intenţia clasei politice de control discreţionar asupra puterii judecătoreşti și trebuie eliminate.
Reiterăm solicitarea adresată clasei politice de a stopa acest nou atac la
adresa puterii judecătorești, caracteristic unei guvernări iliberale care subminează statul de drept și conduce la slăbirea sau chiar distrugerea mecanismelor de
protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale românilor.