07/09/2026
Nucul este mai mult decât un pom obișnuit în gospodăriile românești. Valoarea sa economică, lemnul apreciat și faptul că poate ajunge la vârste înaintate au făcut ca legislația să îi acorde un regim special. În România, tăierea unui nuc nu se face pur și simplu la alegerea proprietarului, ci este supusă unor reguli speciale prevăzute de Legea pomiculturii nr. 348/2003.
Pentru nucii aflați ca pomi răzleți, indiferent de proprietar, legea prevede obținerea unei autorizații de tăiere. Cererea trebuie depusă înainte de executarea tăierii, iar aprobarea este analizată de specialiștii direcțiilor județene pentru agricultură sau ai Direcției pentru Agricultură a Municipiului București.
Regula este legată și de motivele pentru care un nuc poate fi îndepărtat. Legislația stabilește criterii pentru autorizarea tăierii, iar în cazul plantațiilor de nuc aflate în masiv pot fi necesare documente și expertize tehnice realizate de instituții de cercetare sau stațiuni pomicole.
Există și o particularitate importantă: pentru tăierea unui nuc sau a unui castan comestibil, legislația pomicolă prevede, în anumite situații, plantarea prealabilă a cinci pomi tineri din soiuri recomandate și autorizate. Astfel, protejarea nucului nu înseamnă doar împiedicarea tăierii, ci și încurajarea înlocuirii pomilor atunci când îndepărtarea lor este autorizată.
Motivația are și o componentă economică. Nucul produce fructe valoroase, iar lemnul său este unul dintre cele mai apreciate pentru mobilier și lucrări de tâmplărie. Un exemplar matur poate reprezenta, prin urmare, o resursă importantă care nu este tratată în legislație ca un simplu pom ce poate fi eliminat fără formalități.
Protecția este relevantă mai ales pentru exemplarele bătrâne, întâlnite în sate, livezi și în jurul gospodăriilor. Un nuc poate rămâne productiv timp îndelungat, iar un pom matur are nevoie de zeci de ani pentru a ajunge la dimensiunile unui exemplar impresionant.
Legislația prevede și sancțiuni pentru defrișarea fără autorizație a nucilor sau a plantațiilor de nuci. Legea pomiculturii stabilește pentru astfel de fapte amenzi contravenționale, ceea ce arată că protecția nucului nu este doar o recomandare, ci o obligație prevăzută de cadrul legal.
În același timp, proprietatea asupra terenului nu dispare și nici nucul nu devine automat „copac al statului”. Regimul special se referă la condițiile în care poate fi tăiat sau defrișat, tocmai pentru ca această specie să nu fie pierdută fără justificare.
Astfel, nucul a ajuns să aibă în România un statut aparte: un pom întâlnit de generații în gospodării, dar a cărui îndepărtare este atent reglementată. În spatele unei simple nuci din curte se află, uneori, un pom care a crescut zeci de ani și o legislație creată pentru ca asemenea resurse să nu dispară atât de ușor.
