Judecătoria Reșița

08/09/2026

Peste 1400 de candidați îndeplinesc condițiile de participare la concursul de admitere directă în magistratură și aproximativ 1800 de candidați îndeplinesc condițiile de participare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii.

Listele nu sunt definitive. Candidații respinși pot formula contestație, care va fi soluționată de Plenul CSM în condițiile regulamentelor de concurs.

În ceea ce privește concursul de admitere directă în magistratură, numărul candidaților este cu aproximativ 200 de candidați în plus față de ultimul concurs. Iar în ceea ce privește admiterea la INM, numărul candidaților este aproximativ același cu cel de la penultimul concurs de admitere la institut.

31/08/2026

31 August - Ziua Limbii Române

Limba română este expresia identității noastre naționale, liant între generații și parte esențială a patrimoniului cultural românesc. Celebrăm astăzi puterea cuvântului de a păstra și de a transmite valorile care ne definesc și care ne unesc!

17/08/2026

𝐂𝐎𝐌𝐔𝐍𝐈𝐂𝐀𝐓
privind necesitatea garantării imparțialității Curții Constituționale în soluționarea conflictului dintre Guvern și puterea judecătorească

Explicațiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanțele acesteia și nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spațiul public și la nivelul autorității judecătorești.

În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigențelor de independență, imparțialitate și transparență și consideră necesară clarificarea imediată și completă a circumstanțelor în care a avut loc această întrevedere.

Situația prezintă o gravitate instituțională aparte, în condițiile în care Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător.

Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți.

Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituționale clare și respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemați să garanteze echilibrul constituțional.

Autoritatea unei decizii constituționale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci și pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influență sau aparență rezonabilă de influență.

Din această perspectivă, preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării acelorași exigențe de independență, imparțialitate și transparență la nivelul oricărei jurisdicții sunt legitime și reflectă o preocupare instituțională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiție.

Caracterul echivoc al conduitei președintei Curții Constituționale, prin aparența de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze față de una dintre părțile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparțialitatea și justețea viitoarei soluții. Împrejurările în care s-a desfășurat întrevederea reclamă, la rândul lor, clarificări, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi participanți și, potrivit informațiilor disponibile public, nu a fost anunțată în prealabil.

O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate.

Biroul de Informare şi Relații Publice

16/08/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Consiliul Superior al Magistraturii constată că informațiile apărute în spațiul public cu privire la o întâlnire dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, au generat întrebări legitime referitoare la contextul și obiectul acestei întrevederi.

Potrivit datelor vehiculate public, întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, într-o perioadă în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de domnul Ilie Bolojan.

Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că, în astfel de situații, răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică.

Independența unei jurisdicții nu este garantată exclusiv prin normele sale de organizare și funcționare. Ea depinde în mod esențial de conduita persoanelor care o reprezintă, precum și de capacitatea instituției de a înlătura, prin explicații clare și complete, orice suspiciune rezonabilă privind existența unor raporturi incompatibile cu exigențele de imparțialitate.

În cazul Curții Constituționale, această exigență este cu atât mai importantă cu cât hotărârile sale produc efecte obligatorii pentru toate autoritățile statului, sunt aplicate în mod direct de instanțele judecătorești și, în numeroase situații, privesc în mod direct organizarea și funcționarea sistemului judiciar, inclusiv aspecte precum statutul magistraților, regimul salarizării sau soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională în care este implicată autoritatea judecătorească.

Consiliul amintește că sensibilitatea acestei problematici a fost recunoscută inclusiv în anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, în calitate de consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Poziția exprimată public la acel moment a evidențiat necesitatea ca asupra activității Curții Constituționale să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni.

Este firesc ca același standard de exigență să fie menținut în mod constant, indiferent de funcțiile deținute sau de contextul instituțional.

În acest cadru, Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că se impun clarificări publice cu privire la împrejurările în care a avut loc întrevederea, natura acesteia, rațiunea desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și temele care au făcut obiectul discuțiilor.

O asemenea clarificare este necesară, în primul rând, pentru protejarea autorității Curții Constituționale și pentru menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale.

Consiliul Superior al Magistraturii reafirmă că încrederea în instituțiile statului și în actul de justiție presupune aplicarea consecventă a acelorași standarde de independență, imparțialitate și transparență, indiferent de instituția sau persoanele vizate.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

16/08/2026

Comunicatul preşedinţilor de judecătorii

Președinții judecătoriilor din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale.
Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime. Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție.
Aceste exigențe sunt aplicabile în egală măsură justiției constituționale. În cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, hotărârea din 21 martie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat interesul public al informațiilor privind agendele întâlnirilor unor judecători ai Curții Constituționale, într-un context în care existau suspiciuni privind contacte cu un om politic interesat de o cauză aflată în examinarea Curții.
Din această perspectivă, lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională. Ea este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, element fundamental al justiției constituționale, și poate produce consecințe grave asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor Curții.
În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este „inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale”.
Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual.
Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate.
Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept.
Preşedinţii Judecătoriilor din România
Judecătoria ADJUD - Președinte, judecător Mircea Mihăţă CUREA
Judecătoria AIUD - Președinte, judecător Daniel Gheorghe HANGA
Judecătoria ALBA IULIA - Președinte, judecător Andreea Valeria DAVID IANCU
Judecătoria ALEŞD - Președinte, judecător Ramona-Maria STAN
Judecătoria ARAD - Președinte, judecător Bianca Cătălina PLEŞ
Judecătoria AVRIG - Președinte, judecător Mihaela-Cătălina UNTEA
Judecătoria BACĂU - Președinte, judecător Carmen-Simona PANFIL
Judecătoria BAIA DE ARAMĂ - Președinte, judecător Laurentiu-Dan HIRSOVOIU Judecătoria BAIA MARE - Președinte, judecător Andrei-Radu TRUFAN
Judecătoria BĂILEŞTI - Președinte, judecător Aurelia-Dorina DURAC
Judecătoria BALŞ - Președinte, judecător Cristian IGNAT
Judecătoria BĂLCEȘTI - Președinte, judecător Delia ANDREI
Judecătoria BÂRLAD - Președinte, judecător Anca OANEA
Judecătoria BECLEAN - Președinte, judecător Lelia CUPȘA-KISELEFF
Judecătoria BLAJ - Președinte, judecător Radu CIOBANU
Judecătoria BICAZ - Președinte, judecător Ionela CHITIC
Judecătoria BISTRIŢA - Președinte, judecător Cristina Ionela BULEA
Judecătoria BOLINTIN VALE - Președinte, judecător Cristina-Mihaela DRĂGHICI-NEDELCU Judecătoria BOTOŞANI - Președinte, judecător Simona Raluca ROTARU
Judecătoria BRAD - Președinte, judecător Monica ROGOVEANU
Judecătoria BRĂILA - Președinte, judecător Florin-Cristinel JERCAN
Judecătoria BRAŞOV - Președinte, judecător Lucian-Cristian GHIDARCEA
Judecătoria BREZOI - Președinte, judecător Cristian-Vasile DASCALESCU
Judecătoria BUFTEA - Președinte, judecător Crina Miriana ANTON
Judecătoria BUHUŞI - Președinte, judecător Iulia Szabo-Bondalici
Judecătoria BUZĂU - Președinte, judecător Liliana-Alina ALEXANDRU
Judecătoria CALAFAT - Președinte, judecător Iulia COSMA
Judecătoria CARACAL - Președinte, judecător Diana - Mihaela DIMIAN
Judecătoria CĂLĂRAŞI - Președinte, judecător Mihail-Cătălin DANCIU
Judecătoria CÂMPENI - Președinte, judecător Gheorghe-Cosmin BĂIEȘ
Judecătoria CÂMPINA - Vicepreşedinte, judecător Diana NISTOR
Judecătoria CÂMPULUNG - Vicepreședinte, judecător Alina BACIU
Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC - Președinte, judecător Anca-Alice POP Judecătoria CARANSEBEŞ - Președinte, judecător Mihaela Silvia MORAR
Judecătoria CAREI - Președinte, judecător Ruxandra NEGRU
Judecătoria CHIŞINEU CRIŞ - Președinte, judecător Raul COVACIU
Judecătoria CLUJ-NAPOCA - Președinte, judecător Alina Bianca POPTILE
Judecătoria CONSTANŢA - Președinte, judecător Adrian IONESCU
Judecătoria CORABIA - Președinte, judecător Cristina VELESCU-DUMITRU
Judecătoria CORNETU - Președinte, judecător Alexandra-Mihaela STANESCU
Judecătoria COSTEŞTI - Președinte, judecător Mihaela Elena CUSNIRIUC
Judecătoria CRAIOVA - Președinte, judecător Victoria Mihaela BEUL
Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ - Președinte, judecător Ioana Elvira TEODORESCU
Judecătoria DARABANI - Președinte, judecător Elena-Cătălina RADUCANU
Judecătoria DEJ - Președinte, judecător Bogdan MIRON
Judecătoria DETA - Președinte, judecător Ema Gina PATRASCU
Judecătoria DEVA - Președinte, judecător Alina MURAR
Judecătoria DRĂGĂŞANI - Președinte, judecător Adriana-Elena URSACHE
Judecătoria DRAGOMIREŞTI-Președinte, judecător Cornelia Florina APĂTĂCHIOAE LEONTE
Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN - Președinte, judecător Cătălin MARINESCU Judecătoria FĂGĂRAŞ - Președinte, judecător Laura-Mihaela BURCOVEANU
Judecătoria FĂGET - Președinte, judecător Petru IONAS
Judecătoria FĂLTICENI - Președinte, judecător Corina-Oana MELINTE
Judecătoria FĂUREI - Președinte, judecător Nicoleta BUNEA
Judecătoria FETEŞTI - Președinte, judecător Marina-Daniela ALEXE
Judecătoria FILIAŞI - Președinte, judecător Elena Suzana MUTU
Judecătoria FOCŞANI - Președinte, judecător Mariana NECULA
Judecătoria GĂEŞTI - Președinte, judecător Gabriela-Cristina PAVEL
Judecătoria GALAŢI - Președinte, judecător Maria – Laura LĂCĂTUŞ
Judecătoria GHEORGHENI - Președinte, judecător Iuliana ŞERBU
Judecătoria GHERLA - Președinte, judecător Andreea MIHALACHE
Judecătoria GIURGIU - Președinte, judecător Raluca Elena ALEXANDRU
Judecătoria GURAHONȚ- Președinte, judecător Anca ASLAU
Judecătoria GURA HUMORULUI - Președinte, judecător Andreea Lucia VICOL
Judecătoria HAŢEG - Președinte, judecător Lavinia BORCA
Judecătoria HÂRLĂU - Președinte, judecător Daniel CHIRIAC
Judecătoria HÂRŞOVA - Președinte, judecător Alina-Isabela STĂNESCU
Judecătoria HOREZU - Președinte, judecător Vlad PARASCHIV
Judecătoria HUEDIN - Președinte, judecător Adina Roxana URSU
Judecătoria HUNEDOARA - Președinte, judecător Laurenţiu FAIFER
Judecătoria HUŞI - Președinte, judecător Gabriela BUSUIOC
Judecătoria IAŞI - Președinte, judecător Veronica-Corina VARVARA
Judecătoria INEU - Președinte, judecător Ramona Alina GEORGIU
Judecătoria ÎNTORSURA BUZĂULUI - Președinte, judecător Daniel VERIVEȘ
Judecătoria JIBOU - Președinte, judecător Ioana-Georgiana PERNEȘ
Judecătoria LIEŞTI - Președinte, judecător Andreea-Livia TROANȚĂ-REBELEȘ-TURCULEANU
Judecătoria LIPOVA - Președinte, judecător Alexandra KOMUVES
Judecătoria LUDUŞ - Președinte, judecător Gabriela MOMEU
Judecătoria LUGOJ - Președinte, judecător Raul Emanuel MORARIU
Judecătoria MĂCIN - Președinte, judecător Mihai-Remus NICOARĂ
Judecătoria MANGALIA - Președinte, judecător Carmen Claudia BEREVOESCU
Judecătoria MARGHITA - Președinte, judecător Daniela GALE
Judecătoria MEDGIDIA - Președinte, judecător Geilan IBRAIM
Judecătoria MIERCUREA CIUC - Președinte, judecător Clara Stela MUNTEAN
Judecătoria MIZIL - Președinte, judecător Camelia-Elena BADEA
Judecătoria MOINEŞTI - Președinte, judecător Magdalena Luis ALEXANDRU
Judecătoria MOLDOVA-NOUĂ - Președinte, judecător Vasile-Cristian GREGA
Judecătoria MORENI - Președinte, judecător Maria-Mirabela LAPADAT
Judecătoria MOTRU - Președinte, judecător Mariana Nela DOBREANU
Judecătoria NĂSĂUD - Președinte, judecător Mihai FILIPOAIA
Judecătoria NEGREŞTI-OAŞ - Președinte, judecător Anca Maria COSTIN
Judecătoria NOVACI - Președinte, judecător Elena-Larisa BUCUR
Judecătoria ODORHEIUL SECUIESC - Președinte, judecător Sergiu-Marian POSTICA Judecătoria OLTENIŢA - Președinte, judecător Ionel ALEXANDRU
Judecătoria ONEŞTI - Președinte, judecător Maria-Cristina MOGHIOR
Judecătoria ORADEA - Președinte, judecător Paul-Sebastian CHICHINEJDI
Judecătoria ORĂŞTIE - Președinte, judecător Mirona-Maria VARMAGA
Judecătoria ORAVIŢA - Președinte, judecător Lucian STĂNESCU
Judecătoria ORŞOVA - Președinte, judecător Alina-Mihaela Ispas Vlădoiu
Judecătoria PAŞCANI - Președinte, judecător Alexandrina-Roxana DAMASCHIN
Judecătoria PĂTÂRLAGELE - Președinte, judecător Ioana Andrada MUREA
Judecătoria PETROȘANI - Președinte, judecător Ștefan MAIOR TULIU
Judecătoria PIATRA-NEAMŢ - Președinte, judecător Alina Elena MACHIDON
Judecătoria PITEŞTI - Președinte, judecător Ana GEABELEA
Judecătoria PLOIEŞTI - Președinte, judecător Alexandru Marius BADEA
Judecătoria PODU TURCULUI - Președinte, judecător Liliana-Mirela PUŞCAŞU
Judecătoria POGOANELE - Președinte, judecător Diana Elena NEAGU
Judecătoria PUCIOASA - Președinte, judecător Mihai-Costin TOADER
Judecătoria RĂCARI - Președinte, judecător Irina BUGICĂ
Judecătoria RĂDĂUŢI - Președinte, judecător Andreea-Maria LUPĂŞTEAN-BARFĂ Judecătoria RĂDUCĂNENI - Președinte, judecător Raluca-Maria BARBU
Judecătoria RÂMNICU SĂRAT - Președinte, judecător Cristina Elena VLĂSCEANU Judecătoria RÂMNICU VÂLCEA - Președinte, judecător Alexandra BOANGHENA CONSTANTINESCU
Judecătoria REGHIN - Președinte, judecător Constantin-Bogdan PETRE
Judecătoria REŞIŢA - Președinte, judecător Constantin Horaţiu NEGULESCU
Judecătoria ROMAN - Președinte, judecător Andreea-Alexandra VIERIU
Judecătoria ROŞIORI DE VEDE - Președinte, judecător Georgiana Mădălina TEACĂ
Judecătoria RUPEA - Președinte, judecător Elvira LEVINŢA
Judecătoria SALONTA - Președinte, judecător Cezar Dacian GAL
Judecătoria SÂNNICOLAU MARE - Președinte, judecător Bogdan ARDELEANU
Judecătoria SATU MARE - Președinte, judecător Dana-Eugenia POP
Judecătoria SĂVENI - Președinte, judecător Gabriela ANIŢEI
Judecătoria SEBEŞ - Președinte, judecător Bogdan-Andrei BUCUR
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI - Președinte, judecător Irina CARASTOIAN Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI - Președinte, judecător Bogdan-Cristian STĂNCIULESCU
Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI - Președinte, judecător Mirela MEHEDINȚEANU Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI - Președinte, judecător Valeria-Maria CONSTANTINESCU
Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI - Președinte, judecător George-Cristian PĂDURARU
Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI - Președinte, judecător Andrea ȚINEGHE Judecătoria SEGARCEA - Președinte, judecător Diana GHEORGHE
Judecătoria SFÂNTU GHEORGHE - Președinte, judecător Ioan Horia JUNCU
Judecătoria SIBIU - Președinte, judecător Doriana COZAC
Judecătoria SIGHETU MARMAŢIEI - Președinte, judecător Timea OPRIS INDRE
Judecătoria ŞIMLEU SILVANIEI - Președinte, judecător Aurelian-Corneliu DAVID
Judecătoria SINAIA - Președinte, judecător Andreea-Maria FLUCUŞ
Judecătoria SIGHIŞOARA - Președinte, judecător Vasile AENOAEI
Judecătoria SINAIA - Președinte, judecător Ana-Maria-Izabela BEZNĂ
Judecătoria SLATINA - Președinte, judecător Amanda-Loredana EBÂNCĂ-LĂJEA
Judecătoria SLOBOZIA - Președinte, judecător Elena OLTEANU
Judecătoria STREHAIA - Președinte, judecător Raluca BORDEA CERCEL
Judecătoria SUCEAVA - Președinte, judecător Alexandra Rebeca LITEANU-LIONTI
Judecătoria TÂRGOVIŞTE - Președinte, judecător Lavinia Sendia BĂRBOIU
Judecătoria TÂRGU JIU - Președinte, judecător Marian NICOLESCU
Judecătoria TÂRGU LĂPUŞ - Președinte, judecător Daniel-Mihai TULICI
Judecătoria TÂRGU MUREŞ - Președinte, judecător Cosmina CIOATĂ
Judecătoria TÂRGU SECUIESC - Președinte, judecător GHEORGHE VLASE
Judecătoria TÂRGU-CĂRBUNEŞTI - Președinte, judecător Maria Alina Caravan
Judecătoria TÂRGU-NEAMŢ - Președinte, judecător Ioana Cătălina SCRIPCĂ
Judecătoria TÂRNĂVENI - Președinte, judecător Bogdan FODOR
Judecătoria TIMIŞOARA - Președinte, judecător Manuel BĂLAN
Judecătoria TOPLIŢA - Președinte, judecător Elena FILIP
Judecătoria TOPOLOVENI - Președinte, judecător Denisa VASILE
Judecătoria TULCEA - Președinte, judecător Ștefana LUPU
Judecătoria TURDA - Președinte, judecător GEORGETA POP
Judecătoria TURNU MĂGURELE - Președinte, judecător Cristina Ilinca COJOCARU
Judecătoria URZICENI - Președinte, judecător Daniela-Nicoleta TANASE
Judecătoria VÂNJU MARE - Președinte, judecător Liliana MARIN
Judecătoria VASLUI - Președinte, judecător Alexandru-Ştefan MANEA
Judecătoria VATRA DORNEI - Președinte, judecător Dumitru BAZELIUC
Judecătoria VĂLENII DE MUNTE - Președinte, judecător Mădălina-Andreea CORÂCI
Judecătoria VIDELE - Președinte, judecător Maria MOCANU
Judecătoria VIŞEU DE SUS - Președinte, judecător Vasile-Florin FARAMA
Judecătoria ZALĂU - Președinte, judecător Darius FLORIAN
Judecătoria ZĂRNEŞTI - Președinte, judecător Iulian CREŢU
Judecătoria ZIMNICEA - Președinte, judecător Vadim CARANIC

16/08/2026

UPDATE ORA 18:30:
Președinții judecătoriilor din România se alăturădemersului inițiat de președinții curților de apel.

UPDATE ORA 17:00:
Președinții tribunalelor din România se alătură demersului inițiat de președinții curților de apel.

Președinții tuturor curților de apel din România cer clarificări publice cu privire la întâlnirea dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul demis Ilie Bolojan, întâlnire despre care au apărut informații că ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, în condițiile în care pe rolul Curții se află dosare în care există interese ale partidului celor doi oameni politici.

Textul comunicatului:

04/08/2026

O zi obișnuită din activitatea unui judecător de civil

Sunt orele 8, uneori chiar mai devreme. Clădirea instanței abia se trezește, dar biroul judecătorului este deja luminat. Luni nu are ședință publică — și totuși, este una dintre cele mai grele zile ale săptămânii.

Începe cu ședința de încuviințare a executării silite. O oră, uneori mai mult, doar pentru aceasta. Grefierul e deja acolo, pregătind dosarele, o prezență constantă de-a lungul întregii zile — fără ea, nimic din ce urmează nu ar avea același ritm.

Apoi vin dosarele aduse din arhivă — cele aflate în regularizare, potrivit art. 200 din Codul de procedură civilă. Fiecare trebuie verificat: au fost complinite măsurile dispuse? După verificare, urmează fie comunicarea cererii către pârât, fie stabilirea unui termen de judecată — pași care, în aparență simpli, cer atenție la fiecare dosar în parte. La acestea se adaugă și dosarele nou intrate în ultima săptămână — un flux care nu se oprește niciodată cu adevărat.

Prânzul, dacă există, se ia din mers — un sandviș pe colțul biroului, între două dosare, mai degrabă o pauză amânată decât una luată cu adevărat.

Și tocmai când pare că a găsit un ritm, apare un ordin de protecție, urgent. Cineva are nevoie de o decizie acum, nu mâine. Abia se rezolvă, și pe masă ajunge o ordonanță președințială — un părinte cere suplinirea consimțământului celuilalt, pentru ca un copil să poată pleca din țară în doar trei zile. Nu există timp de așteptare. Este urgență maximă, și trebuie tratată ca atare, chiar în mijlocul unei zile deja pline.

Între toate acestea, mai există și departamentul administrativ pe care îl are alocat — fie că e vorba de Biroul de Informare Publică, de executări civile sau de cooperare judiciară internațională — o responsabilitate care nu dispare doar pentru că ziua e deja aglomerată.

Și, undeva, tot în această zi „fără ședință”, trebuie să înceapă și pregătirea ședinței din săptămâna respectivă. Șaptezeci de dosare. Șaptezeci de povești, de oameni, de conflicte care așteaptă să fie înțelese înainte de a fi judecate.

Se face seară. Lumina de pe birou rămâne aprinsă mai mult decât ar trebui, dar la un moment dat, dosarele se închid pentru ziua aceasta — chiar dacă nu toate, chiar dacă mâine începe la fel. La ieșire, orașul e liniștit. Mașina pornește spre casă, iar drumul trece peste Olt, chiar atunci când soarele coboară spre apus, colorând apa într-un portocaliu obosit, dar liniștitor. Pentru câteva minute, e singura pauză reală a zilei.

Data viitoare când un dosar durează mai mult decât ai vrea, poate acest text explică, măcar în parte, de ce.

ℹ️ Informații cu caracter general și educativ.

28/07/2026

27/07/2026

𝐂𝐎𝐌𝐔𝐍𝐈𝐂𝐀𝐓

Înalta Curte solicită respectarea Constituției în procesul de adoptare a Legii salarizării

În exercitarea atribuțiilor sale constituționale și instituționale, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a adresat, în mod preventiv, conducerii Senatului și Camerei Deputaților, solicitând ca procedura parlamentară privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice să se desfășoare cu respectarea strictă a Constituției și a regulilor care guvernează procesul legislativ.

Demersul a fost determinat de existența unor serioase probleme de constituționalitate care afectează chiar procedura de elaborare și promovare a proiectului de lege.

În acest context, Înalta Curte a arătat că proiectul a fost elaborat și promovat într-o perioadă în care există probleme privind competența constituțională a unor membri ai Guvernului de a exercita atribuțiile aferente funcției, împrejurare care ridică serioase îndoieli asupra validității procedurii parcurse și asupra posibilității ca aceasta să constituie fundamentul unei inițiative legislative conforme Constituției. Aceste vicii nu pot fi înlăturate prin simpla continuare a procedurii parlamentare, întrucât ele privesc chiar legalitatea și constituționalitatea etapei de inițiere a proiectului.

În același timp, Înalta Curte a atras atenția asupra numeroaselor probleme de constituționalitate pe care le ridică soluțiile legislative propuse, între care afectarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, încălcarea independenței autorității judecătorești, nerespectarea principiilor egalității în drepturi, securității juridice, protecției încrederii legitime, proporționalității și a exigențelor privind claritatea și previzibilitatea legii.

Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă că rolul său constituțional nu este acela de a apăra interesele unei singure categorii profesionale, ci de a contribui la garantarea supremației Constituției și a statului de drept.

În măsura în care legea va fi adoptată fără remedierea acestor deficiențe, Înalta Curte va sesiza Curtea Constituțională a României cu toate dispozițiile pe care le apreciază ca fiind contrare Constituției. O asemenea sesizare nu va privi exclusiv dispozițiile referitoare la magistrați, ci toate prevederile care afectează, cu încălcarea principiilor constituționale, categoriile profesionale defavorizate prin noua reglementare.

Constituția nu protejează drepturile unei singure profesii. Ea garantează egalitatea tuturor în fața legii, legalitatea exercitării puterii publice și respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor. Din această perspectivă, Înalta Curte de Casație și Justiție va exercita integral prerogativa conferită de Constituție de a sesiza Curtea Constituțională a României cu privire la toate dispozițiile legii care încalcă Legea fundamentală, indiferent de categoria profesională afectată.

Respectarea Constituției nu este o opțiune politică, ci o obligație care revine tuturor autorităților publice.

Scrisorile adresate de președintele Instanței supreme președinților celor două camere ale Parlamentul României se regăsesc 𝐚𝐢𝐜𝐢 ↓

https://www.iccj.ro/wp-content/uploads/2026/07/adresese-c-dep-si-senat-.pdf

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE