Casa de Asigurări de Sănătate Caraș-Severin

17/07/2026

Astăzi lansăm o aplicație care oferă, pentru prima dată, o imagine clară de ansamblu asupra modului în care funcționează sistemul spitalicesc din România.

Cu ajutorul acesteia, oricine poate vedea indicatori esențiali ai activității spitalelor: câți pacienți tratează, cât durează în medie o internare, cm sunt utilizate paturile, cm sunt folosite resursele și cm se compară fiecare spital cu alte unități similare din țară.

Sunt informații care, până acum, erau greu de accesat sau dispersate în mai multe surse.

Aplicația poate fi accesată prin linkul https://cnas.ro/spitale/.

De ce este importantă această aplicație?

Scopul nostru este simplu: să luăm cele mai bune decizii pentru pacienți.

Cred cu tărie că în sănătate putem obține rezultate mai bune cu resursele pe care le avem, dacă le folosim mai eficient.

Datele ne arată unde sistemul funcționează bine și unde este nevoie de schimbare. Fără date, reforma se bazează pe percepții. Cu date, reforma se bazează pe dovezi.

Ce ne arată datele?

Gradul mediu de ocupare a paturilor pentru pacienții acuți este de aproximativ 63%.

În medie, unul din trei paturi contractate rămâne neocupat;
Peste 140 de spitale au un grad de ocupare sub 60%;
În 63 de spitale, ocuparea este sub 50%.
În același timp, marile spitale de urgență sunt frecvent supraaglomerate.
Problema nu este numărul total de paturi:

Avem suficiente paturi la nivel național, însă distribuția lor reflectă, în multe cazuri, o realitate demografică și epidemiologică ce s-a schimbat semnificativ în ultimii ani.

Structura cheltuielilor trebuie analizată cu atenție:

În jumătate dintre spitale, cheltuielile de personal depășesc 79% din valoarea serviciilor medicale realizate, respectiv din veniturile obținute de spitale de la casele de asigurări de sănătate;
În zeci de spitale, acestea depășesc 90%.
Acest lucru nu reprezintă o critică la adresa managementului spitalelor, ci un semnal că organizarea și finanțarea rețelei spitalicești trebuie adaptate realităților actuale, astfel încât să rămână suficiente resurse pentru medicamente, materiale sanitare și investiții.

Decizii bazate pe date:

O mai bună alocare a resurselor înseamnă:

servicii medicale mai eficiente;
acces mai bun pentru pacienți;
investiții acolo unde este cea mai mare nevoie;
un sistem de sănătate mai echitabil și mai sustenabil.
Nu putem administra eficient ceea ce nu măsurăm:

Această aplicație reprezintă un pas important către o cultură a deciziilor bazate pe date și către un sistem de sănătate mai transparent.

Îi mulțumesc doamnei ec. dr. Cosette Chichirău, care a realizat această aplicație pe baza datelor CNAS, precum și colegilor din Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pentru profesionalismul și colaborarea excelentă din acest proiect.

Date deschise pentru toți:

Începând de astăzi, aceste date sunt accesibile tuturor: pacienților, jurnaliștilor, medicilor, managerilor de spitale, autorităților locale și tuturor celor interesați să înțeleagă mai bine cm funcționează sistemul de sănătate.

Un sistem pe care îl înțelegem împreună este un sistem pe care îl putem îmbunătăți împreună.

Conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan

Președintele CNAS

Structura completă a veniturilor realizate în 2025, separată în FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate — finanțare CAS) și non-FNUASS (transferuri de la Ministerul Sănătății și alte surse).

15/07/2026

"Astăzi, din nou în control. De data aceasta, pe timp de zi. 🙂

Alături de o parte dintre colegii mei, am luat la pas județul. Scopul nostru a fost verificarea prezenței medicilor la program și a modului în care furnizorii își îndeplinesc obligațiile față de pacienți. Vorbim aici despre spitale, medici de familie, farmacii sau alți parteneri ai Casei de Asigurări de Sănătate Caraș-Severin.

În general, am mers în locurile în care, în trecut, am găsit dezastru. Am vrut să vedem dacă problemele persistă, iar decidenții par să fi înțeles mesajul nostru de atunci: așa nu se mai poate! Se vede o îmbunătățire și o reală străduință acolo unde altădată găseam lilieci, mizerie, perdele în secția de chirurgie și alte neconformități. Asta nu înseamnă că toate lucrurile sunt exact așa cm ar trebui, însă este un început bun.
Continuăm în același ritm până când accesul tuturor la servicii medicale de calitate nu va mai fi doar un mit. Cine nu înțelege acest lucru de bunăvoie, o va face atunci când vom aplica, fără nicio ezitare, cele mai aspre măsuri. Facem ce trebuie, până la capăt.

P.S. Spre finalul zilei, în drum spre casă, ne-am oprit pentru câteva minute la Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului”, un loc binecuvântat unde timpul parcă stă în loc."

Ionuț Mihai Popovici - Director General al Casei de Asigurări de Sănătate Caraș-Severin

02/05/2026

În contextul Hotărârii de Guvern privind aprobarea numărului de paturi la nivel național, Ministerul Sănătății a propus reducerea acestora cu aproximativ 20% în următorii 3 ani, dintre care aproximativ 4.600 de paturi trebuie reduse chiar în acest an. Însă întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cm și unde o facem.

Există spitale care pot și chiar își doresc să reducă sute de paturi. În același timp, sistemul actual a încurajat, din păcate, menținerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acesta influențează suma maximă ce poate fi contractată cu casele de asigurări de sănătate. În realitate, pentru majoritatea spitalelor, aceste sume rămân teoretice, nefiind niciodată absorbite integral.

Mai grav, această abordare a dus la dezechilibre majore: scheme de personal supradimensionate în secții neperformante și, în același timp, deficit în zonele unde activitatea este intensă și necesară.

Am solicitat caselor de asigurări de sănătate, împreună cu direcțiile de sănătate publică (DSP), să realizeze o analiză detaliată pentru fiecare spital în parte. Reducerea numărului de paturi trebuie corelată cu activitatea reală a spitalului și cu nevoile de servicii medicale ale populației deservite.

Nu ne dorim închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitate.

Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate și cele neperformante să fie, indirect, avantajate. Nu mai vrem să risipim resurse, ci să le direcționăm acolo unde contează cu adevărat: analize de laborator, investigații imagistice, medicamente, materiale sanitare și plata corectă a gărzilor.

În spațiul public au apărut informații privind situația de la Institutul Oncologic București (IOB), unde pacienți oncologici ar fi fost trimiși acasă pe motiv că „nu sunt bani de la Casă”. Această afirmație nu reflectă realitatea.

Datele arată clar:

la 31.03 exista un stoc de 811.020 lei;
la 01.04 a fost încheiat un act adițional pentru Programul Național de Oncologie (cost-volum) în valoare de 12.272.000 lei;
la 20.04 s-a solicitat suplimentare, rezultând un necesar total de 13.927.338 lei, din care 1.659.080 lei pentru stoc tampon de 30 de zile;
la 29.04 a fost aprobat un nou act adițional pentru luna mai în valoare de 12.180.217 lei
În plus, consumul mediu lunar realizat raportat de institut este de 11.185.160 lei, ceea ce arată că finanțarea aferentă lunii aprilie acoperă necesarul raportat.

Aceste cifre demonstrează că problema nu este lipsa finanțării în sine, ci modul în care aceasta este gestionată și organizată la nivelul unității.

Situații precum cele semnalate la IOB pot și trebuie evitate. Pentru aceasta, schimbarea trebuie să fie una de fond, inclusiv în modul în care analizăm și finanțăm spitalele.

Analiza pe care o realizăm la nivel național are la bază indicatori clari și obiectivi, utilizați de casele de asigurări și DSP-uri pentru a propune numărul optim de paturi pentru fiecare județ:

gradul de ocupare al paturilor;
durata medie de spitalizare;
numărul de cazuri externate;
indicele de complexitate al cazurilor (case-mix);
rata de utilizare a capacității spitalului;
raportul internări/număr de paturi;
structura pe specialități și necesarul real din teritoriu;
distribuția resurselor umane (medici, asistenți) raportată la activitate;
eficiența utilizării fondurilor contractate;
corelația între finanțare și serviciile efectiv prestate.
Este important de înțeles că paturile care vor fi reduse nu sunt cele utilizate pentru pacienți, ci acelea care rămân în mod constant neocupate și care astăzi distorsionează finanțarea sistemului. În același timp, pe baza analizelor și propunerilor venite din teritoriu, CNAS încurajează spitalele să propună la contractare paturi de paliație — un domeniu grav subdimensionat în România. În prezent, există un deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi de paliație, ceea ce face ca mulți pacienți să sufere acasă, în grija familiei, fără un suport medical adecvat și demn.

Știm că mulți pacienți privesc cu teamă sistemul public, dar, în același timp, nu își permit alternativa privată. Tocmai de aceea, responsabilitatea noastră este să corectăm aceste disfuncționalități.

Nu ne grăbim să facem lucrurile superficial, dar nici nu mai putem rămâne pasivi în fața unor probleme evidente ale actualului mecanism legislativ de finanțare.

În urma acestei analize, vom propune Ministerului Sănătății o repartizare corectă și echilibrată a numărului de paturi contractabile, iar ulterior vom regândi formula de contractare pentru a încuraja activitatea reală și performanța.

Știm ce se întâmplă și suntem determinați să reparăm finanțarea spitalelor din România.

Reclasificarea spitalelor, includerea influențelor salariale în tariful pe caz ponderat și recalcularea acestuia în mod echitabil, redefinirea valorilor relative pentru cazurile externate și adaptarea structurilor organizatorice ale spitalelor publice la nevoile reale de servicii de sănătate ale populației din zona deservită nu mai pot aștepta prea mult!

Conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan

Președintele CNAS

18/04/2026

COMUNICAT – Poziția CNAS privind situația internărilor și execuția bugetară a spitalelor

În contextul comunicărilor recente privind necesitatea limitării internărilor în unele unități sanitare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate face următoarele precizări:

Situația actuală are un caracter temporar, fiind determinată în principal de adoptarea cu întârziere a bugetului pentru anul 2026, precum și de introducerea, prin legea bugetului, a unor limite lunare de cheltuieli.

CNAS a susținut constant și susține în continuare că aplicarea unor plafoane lunare rigide în domeniul sănătății este inadecvată, întrucât:

- nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ;
- pacienții nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar;
- acordarea îngrijirilor medicale nu poate fi amânată fără riscuri pentru sănătatea populației.

Totodată, subliniem că bugetul alocat CNAS pentru anul 2026 este unul relativ adecvat, asigurând resurse financiare suficiente pentru toate domeniile de asistență medicală, inclusiv – și în mod special – pentru sectorul spitalicesc.

În același timp, CNAS atrage atenția că, deși spitalele beneficiază de cea mai mare alocare bugetară (aproximativ 34 miliarde lei), este necesară o reformă a modelului de finanțare, în sensul:

- aplicării principiului „banii urmează pacientul”;
- orientării finanțării către servicii medicale efectiv realizate;
- eliminării situațiilor de finanțare a ineficienței sau a inactivității.

Rolul CNAS este de a deconta servicii medicale, nu de a susține direct structuri de cost fixe, precum salariile, în absența activității medicale corespunzătoare.

De asemenea, CNAS semnalează necesitatea creșterii eficienței utilizării fondurilor publice și a reducerii risipei, în special în domeniul achizițiilor publice. Analizele preliminare indică diferențe semnificative între spitale comparabile (ca profil și complexitate), în ceea ce privește:

- indicatorii de activitate;
- performanța financiară;
- costurile aferente serviciilor medicale.

Mai mult, CNAS dezavuează anumite practici semnalate recent în spațiul public, precum impunerea de către unii manageri de spitale publice a unor „norme minime sau maxime” de internări pentru medici.

Aceste practici sunt în atenția corpului de control al CNAS, iar CNAS colaborează în acest sens cu alte instituții ale statului.

12/04/2026

04/03/2026

„Am transmis astăzi, la Conferința Națională dedicată Zilei Bolilor Rare, că pacienții cu boli rare au un partener care le vede și le sprijină lupta, în toate etapele ei – Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Prin Programul Național de Tratament pentru Boli Rare, pacienții beneficiază de tratamente gratuite, materiale și dispozitive necesare, conform protocoalelor terapeutice aprobate de către Ministerul Sănătății și CNAS.

România are peste 6.700 pacienți cu astfel de boli pentru care tratamentele sunt complexe și costisitoare, costul mediu anual fiind de 40.000 euro/pacient.

Când semnez câte un ordin de președinte CNAS pentru alocarea de tratamente care pot salva viața unor pacienți și ale căror costuri sunt de 1,8 milioane euro pentru o fiolă/pacient (de exemplu, pentru amiotrofie spinală), înțeleg de ce e important ca statul să fie prezent exact atunci când speranța e pe muchie. Puterea comunității funcționează în România pentru că, printr-un sistem de asigurări sociale de sănătate bazat pe solidaritate, transformăm contribuția fiecăruia în șansa tuturor.

70% dintre bolile rare încep în copilărie, ceea ce înseamnă că mii și mii de familii învață în fiecare an să își organizeze viața în jurul consultațiilor medicale, terapiilor, analizelor. Este o încercare continuă, care aduce multă suferință, dar și multă incertitudine.

Când vezi părinți care vorbesc despre lupta copiilor lor, când auzi medici căutând soluții pentru afecțiuni pe care le întâlnesc o dată sau de două ori în întreaga carieră, simți că ai responsabilitatea să dai totul pentru ca sistemul medical să fie mereu cu un pas înaintea bolii.

De aceea, am decis că e momentul ca CNAS să aibă un departament propriu de farmacoeconomie, unde colegii mei medici și economiști să lucreze cu experți din zona universitară, inclusiv de la Academia de Studii Economice (ASE) București, alături de care am semnat recent un protocol de colaborare.

Toate analizele realizate în cadrul noului departament, bazate pe cifre, realități din teren și proiecții, vor fundamenta viitoarele strategii și programe finanțate în cadrul asigurărilor sociale de sănătate și sunt convins că ne vor ajuta să ajungem la acel echilibru pe care ne-am propus să îl avem între resurse și nevoi. Vom pune toate datele pe masa Guvernului, care va putea să decidă ce soluții asigură atât sustenabilitatea sistemului sanitar, cât și accesul echitabil la tratament pentru fiecare pacient.

De asemenea, vom reînființa comisiile de specialitate ale CNAS, pentru că avem nevoie de expertiza lor directă, aplicată, ancorată în realitatea modului în care sunt cheltuiți banii din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Rolul lor nu va dubla activitatea comisiilor care funcționează în cadrul Ministerului Sănătății, ci va completa această muncă, exact acolo unde este responsabilitatea noastră, la nivel de finanțare, de reguli contractuale, de control al cheltuielilor și de audit medical.

Nu putem vorbi despre extinderea accesului la tratamente inovatoare, inclusiv pentru pacienții cu boli rare, dacă nu suntem la fel de ambițioși când vine vorba de eliminarea risipei. Fiecare leu cheltuit cu responsabilitate poate însemna un tratament în plus, o terapie începută la timp, o șansă pentru un pacient care e acum pe lista de așteptare. Îmi doresc ca aceste comisii să fie un instrument de analiză și de echilibru, să ne ajute să luăm decizii corecte și bine argumentate, astfel încât banii contribuabililor să ajungă exact acolo unde e nevoie.

Continuăm să facem pași siguri în direcția eficientizării, transparenței și apropierii de oameni. Pentru că miza rămâne aceeași: să vindecăm relația de încredere dintre sistemul de sănătate și pacient. Prin responsabilitate și solidaritate, contribuim și la vindecarea acestei relații, care se bazează pe respect și parteneriat.

Îi felicit pe organizatorii evenimentului de azi, Alianța Națională pentru Boli Rare România și Asociația Română de Cancere Rare – ARCrare! Toată aprecierea mea pentru cei care s-au implicat și, în special, pentru doamna Dorica Dan, coordonatoarea Centrului NoRo (primul centru pilot de boli rare din România, aflat în Zalău), pentru determinarea și munca neobosită pe care o face pentru pacienții cu boli rare din țară!

România are nevoie de cât mai multe voci în sprijinul celor vulnerabili, pentru ca raritatea unei boli să nu însemne lipsă de soluții.”

Conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan

Președintele CNAS

23/02/2026

Performanța unei instituții publice se măsoară cu cifrele în față, iar indicatorii CNAS arată că sistemul public de asigurări sociale de sănătate e mai bine administrat decât în anii precedenți și gestionează mai chibzuit banii asiguraților.

Numai în ultimii doi ani, în baza Legii 296/2023, CNAS și-a redus funcțiile de conducere de la 12% la 8%, a comasat 73 structuri de la nivelul CNAS și CAS și a diminuat personalul, generând economii anuale de peste 66,6 milioane lei.

Cu aproape 28% mai puțini angajați față de anul 2008, sistemul administrează în prezent un volum de servicii medicale de peste 11 ori mai mare și are o expunere financiară de peste opt ori mai ridicată.

În același timp, cheltuielile de administrare reprezintă doar 0,84% din buget, iar cele de personal doar 0,59%, mult sub pragul maxim legal de 3%.

Cu alte cuvinte: CNAS este un exemplu că eficiența administrativă stă în decizii corecte, luate din timp, aplicate unitar și cu impact pe termen lung.
Avem acum costuri minime de funcționare raportate la volumul fondurilor gestionate.

În această situație, orice reducere suplimentară de personal ar putea genera economii marginale, însă ar expune sistemul unor riscuri majore. O eroare necontrolată sau o fraudă de doar 1% din bugetul FNUASS ar însemna o pierdere de aproximativ 160 milioane euro anual, de peste zece ori mai mult decât economiile estimate.

Ca președinte CNAS, știu care sunt așteptările asiguraților, iar obiectivul meu și al colegilor este ca, prin măsurile de eficientizare pe care le punem în aplicare, să consolidăm rezultatele de până acum.

CNAS apără stabilitatea financiară a sistemului de sănătate și accesul pacienților la servicii medicale.
Cu toată responsabilitatea.

Conf. Univ. Dr. Horațiu-Remus Moldovan

Președintele CNAS

19/02/2026

COMUNICAT - CNAS intensifică acțiunile de control pentru stoparea practicilor ilegale din Sănătate și protejarea fondurilor publice pentru pacienți

După ce, în octombrie 2025, a activat standardul „ZERO toleranță la FRAUDĂ!”, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) continuă demersurile de analiză și control a activității furnizorilor de servicii medicale publici și privați, în vederea depistării cazurilor de deturnare a fondurilor publice.

„Ne-am angajat să stopăm practicile ilegale și să consolidăm transparența și responsabilitatea în fiecare structură, în fiecare echipă, în fiecare decizie. La nivelul CNAS, monitorizăm în permanență modul în care furnizorii de servicii medicale, atât cei publici, cât și cei privați, respectă legea și aplică regulile în relația cu pacienții și casele de asigurări de sănătate, pentru a ne asigura că fondurile publice sunt utilizate corect și că banii ajung la pacienții care au nevoie cu adevărat de sprijin pentru a-și păstra sănătatea.

Prioritatea mea și a colegilor din structurile de control este să descurajăm astfel de practici nesănătoase și să oprim fenomenul decontărilor fictive, care nu doar că îi lasă pe mulți asigurați fără fonduri, dar le și poate pune viața în pericol. Am avut mai multe acțiuni de control, iar în județele unde am constatat nereguli, cm sunt Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Ialomița și Prahova, am sesizat organele de urmărire penală în funcție de caz.

Pe măsură ce identificăm situații – problemă, demarăm acțiuni de verificare în colaborare cu autoritățile competente. Pentru fiecare astfel de situație, concluziile vor fi comunicate în spațiul public. De asemenea, în condițiile în care CNAS poate propune proiecte de acte normative doar cu avizul conform al Ministerului Sănătății, în urmă cu două luni am transmis către minister – autoritatea care, conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, exercită controlul asupra sistemului de asigurări sociale de sănătate din punctul de vedere al aplicării politicilor și programelor în domeniul sanitar – o inițiativă legislativă pentru susținerea eforturilor antifraudă.

Este o propunere a CNAS de completare și actualizare a Legii nr. 95/2006, care se referă la reorganizarea structurilor CNAS și CAS de monitorizare, control și antifraudă la nivel regional. În acest fel, nu doar că redefinim activitatea de control în sensul de a întări structurile noastre, ci le și oferim colegilor care sunt în prima linie în lupta cu frauda instrumente mai eficiente de intervenție.

Activitatea de control și consolidarea disciplinei financiare în sistemul de asigurări sociale de sănătate nu pot fi separate. Avem nevoie urgent de un mecanism unitar, orientat atât spre corectarea neregulilor, cât și spre descurajarea lor”, a declarat președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu Moldovan.

Anul trecut, CNAS a derulat controale în 610 unități sanitare, iar sumele recuperate ca urmare a abaterilor constatate sunt de peste 109,6 milioane lei.

Menționăm că în cursul unei acțiuni tematice de control privind realitatea serviciilor medicale spitalicești raportate, desfășurate recent de structura specializată a Casei de Asigurări de Sănătate Dolj la nivelul unui furnizor privat aflat în relație contractuală cu aceasta, s-a constatat faptul că un număr mare de pacienți oncologici care se prezentau în policlinica furnizorului pentru verificarea și înlocuirea sondelor vezicale au fost raportați ca beneficiari ai unor ședințe de Litotriţie extracorporală cu unde de șoc - ESWL.

Prin raportul de control a fost sancționat contractual furnizorul cu suma totală de 3.490 lei, calculată prin aplicarea procentului de 0,5% la suma contractată pentru servicii medicale de tip spitalizare de zi pentru lunile verificate. Pentru verificarea realității decontării acestor servicii, au fost transmise chestionare către pacienți, iar unii dintre aceștia au răspuns că nu au beneficiat de procedurile medicale respective.

Totodată, la CAS Dolj a fost depusă o sesizare privind reținerea cardului de sănătate la nivelul furnizorului, acesta fiind ulterior returnat pacientului împreună cu biletul de externare, potrivit căruia i-au fost efectuate ședințe de litotriţie - ESWL care s-au dovedit fictive.

Având în vedere faptul că existau suficiente suspiciuni cu privire la raportarea și decontarea unor servicii medicale care nu ar fi fost efectiv realizate, CAS Dolj a sesizat Inspectoratul de Poliție Dolj - Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, pentru a extinde cercetările în vederea dispunerii măsurilor legale.

Conform informațiilor comunicate public de organele de poliție, în prezent cercetările vizează patru angajați ai unității medicale în cauză, pentru săvârșirea de fapte care au legătură cu introducerea în sistemul informatic a unor date nereale pentru obținerea de decontări din fonduri publice, prejudiciul estimat de către organele de cercetare penală fiind în sumă de 285.120 lei.

CNAS încurajează pacienții să transmită toate suspiciunile cu privire la decontarea unor investigații fictive la adresa de e-mail [email protected], pentru că dreptul la sănătate nu se poate tranzacționa. Ca principal reprezentant al asiguraților, CNAS veghează la aplicarea corectă a legii, iar toate acțiunile de control au ca scop direcționarea corectă a fondurilor publice, astfel încât pacienții să beneficieze de serviciile medicale incluse în pachetul de bază.

Biroul de presă