Casa de Asigurări de Sănătate Caraș-Severin

02/09/2026

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a lansat la data de 1 septembrie 2026 portalul eSănătatea Mea, un nou punct digital de acces la servicii și informații medicale.

Portalul, disponibil la adresa https://portal.esanatateamea.ro, se adresează tuturor categoriilor de utilizatori – cetățeni și furnizori de servicii medicale – și are rolul de a crea un punct unic de acces la serviciile și informațiile medicale disponibile în format digital.

Implementarea noilor funcționalități ale portalului se va realiza etapizat, iar cardul național de asigurări de sănătate rămâne valabil în continuare. În etapa inițială de lansare, odată înrolat în portalul eSănătateaMea, pacientul poate accesa informații esențiale despre calitatea de asigurat, drepturile și serviciile medicale de care beneficiază, istoricul medical și al rețetelor, decontările efectuate de CNAS, cardul de sănătate și casa de asigurări, precum și lista furnizorilor de servicii medicale la care se poate programa online.

Cum poate fi accesat portalul

Pentru cetățeni, accesul se realizează prin portalul https://portal.esanatateamea.ro, modalitatea de autentificare fiind conectarea prin ROeID, sistemul național de identitate digitală, care asigură totodată protecția datelor personale medicale ale cetățenilor.

Cum se creează contul pentru cetățeni

Procesul implică următorii pași:

Activarea contului ROeID. Aplicația ROeID poate fi instalată din App Store sau Google Play, urmând instrucțiunile disponibile în aplicație. Informații suplimentare pot fi consultate pe https://roeid.ro/cetateni. Având în vedere nivelul ridicat de siguranță aplicat în gestionarea informațiilor medicale personale, aprobarea identității poate dura 24–72 de ore lucrătoare, în special în perioadele aglomerate. De aceea, este recomandată activarea ROeID din timp.
Ca pas următor, cetățenii trebuie să acceseze portalul eSănătateaMea. Utilizatorul accesează https://portal.esanatateamea.ro și selectează opțiunea „Conectare cu ROeID”.
Autentificarea prin ROeID. Se introduc adresa de e-mail și parola asociate contului ROeID. Este important ca datele furnizate să fie reale și actualizate.
Acordarea accesului la informațiile ROeID. Prin intermediul portalului se solicită acordul utilizatorului pentru utilizarea informațiilor furnizate prin ROeID.
Finalizarea accesului. După parcurgerea etapelor de verificare a datelor, contul eSănătateaMea devine accesibil.
Cum funcționează portalul

După finalizarea înrolării, accesul ulterior în portal se realizează la adresa https://portal.esanatateamea.ro, folosind adresa de e-mail, parola și codul generat de aplicația de autentificare.

În acest moment, odata înrolat in portalul eSănătateaMea, pacientul va putea vizualiza:

calitatea de asigurat;
⁠pachetul de servicii de sănătate de care beneficiază (minimal sau de bază);
⁠rețetele emise în ultimii 5 ani;
⁠istoricul de sănătate din ultimii 10 ani;
⁠istoricul decontărilor (în puncte sau bani decontate de CNAS furnizorilor de servicii medicale);
⁠cardul de sănătate (starea acestuia și CID-ul – Codul de Identificare al Cardului);
casa de asigurări de care aparține (cu date de contact);
⁠drepturi, beneficii și alte informații utile;
⁠furnizorii de servicii medicale din ambulatoriul de specialitate la care se pot programa online (lista acestora se actualizează pe măsură ce furnizorii vor opta pentru înscrierea voluntară in portal).
Pe măsura operaționalizării modulelor portalului, utilizatorii vor putea beneficia de funcționalități precum:

efectuarea de programări medicale
gestionarea programărilor existente
accesarea informațiilor și rezultatelor medicale disponibile
identificarea furnizorilor de servicii medicale
Suport pentru utilizatori

Pentru situațiile în care utilizatorii întâmpină dificultăți în procesul de înrolare, activare sau autentificare în portalul eSănătateaMea, acestea pot fi semnalate la adresa de mail [email protected].

Protecție avansată pentru securitatea datelor medicale

Accesul la eSănătateaMea presupune mai multe etape de verificare deoarece portalul gestionează informații medicale personale. Fiecare etapă de autentificare și verificare contribuie la protejarea datelor și la asigurarea faptului că acestea sunt accesate de persoana îndreptățită.

Deși procesul inițial poate presupune mai mulți pași, în special în cazul activării ROeID, aceștia sunt necesari pentru protejarea accesului la informațiile medicale. După finalizarea înrolării, autentificarea ulterioară este simplificată.

Înrolarea și accesibilitatea furnizorilor medicali

În acest moment, toți furnizorii aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate sunt înrolați în platforma informatică, iar formularele medicale eliberate de către aceștia ajung în portalul eSănătateaMea și sunt vizibile de către pacienți.

În ceea ce privește submodulul de programări online în ambulatoriul de specialitate, CNAS invită furnizorii de servicii medicale care doresc să accepte programari online prin portalul eSănătateaMea sa solicite caselor de asigurări de sănătate credențialele de acces.

Implementarea portalului se va realiza etapizat

Lansarea eSănătateaMea reprezintă începutul unui proces de implementare și adopție graduală. Nu toate modulele și funcționalitățile portalului vor fi disponibile de la momentul lansării, acestea urmând să fie introduse etapizat, urmând ca, în viitorul apropiat, accesarea portalului să se poată realiza și prin intermediul furnizorilor de servicii medicale.

Cardul național de sănătate rămâne valabil și poate fi utilizat în continuare, indiferent dacă utilizatorul este sau nu înrolat în portalul eSănătateaMea. Accesul pacienților la serviciile medicale nu este condiționat de crearea unui cont în portalul eSănătateaMea.

CNAS va informa permanent furnizorii și asigurații cu privire la etapele următoare de implementare și la noile funcționalități care vor deveni disponibile.

În paralel, în perioada următoare CNAS va organiza sesiuni de instruire și feedback dedicate furnizorilor medicali, pentru a asigura transmiterea uniformă a informațiilor specifice, testarea funcționalităților și remedierea eventualelor dificultăți tehnice.

Biroul de presă

septembrie 2, 2026

Generated by create next app

31/08/2026

Casa Națională de Asigurări de Sănătate informează furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale că, în cadrul procesului de adaptare a sistemelor informatice pentru utilizarea Cardului Electronic de Asigurări de Sănătate (CEAS) și a Cărții Electronice de Identitate (CEI), au fost publicate pe site-ul CNAS specificațiile tehnice de interfațare, precum și componentele necesare dezvoltatorilor de aplicații informatice.

Documentația este disponibilă pe site-ul CNAS, în secțiunea „Informații Furnizori”, subsecțiunea „SIUI”, rubrica „Specificații de interfațare SIUI” (link direct: https://cnas.ro/siui/) și este destinată producătorilor de aplicații informatice în vederea actualizării soluțiilor existente și asigurării interoperabilității acestora cu sistemele informatice ale CNAS.

Având în vedere perioada scurtă disponibilă pentru realizarea și implementarea adaptărilor tehnice, utilizarea CEI nu devine obligatorie pentru furnizori începând cu data de 1 septembrie 2026.

Furnizorii care utilizează aplicații informatice dezvoltate de terți sunt rugați să ia legătura cu producătorii acestora, astfel încât aplicațiile să fie actualizate și pregătite pentru utilizarea noilor funcționalități. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a pus la dispoziția dezvoltatorilor specificațiile de interfațare și componentele SDK necesare realizării acestor adaptări.

Cardul național de asigurări sociale de sănătate va putea fi utilizat în continuare, conform regulilor în vigoare, pe perioada necesară adaptării aplicațiilor informatice. Astfel, accesul persoanelor asigurate la servicii medicale nu va fi condiționat, de la 1 septembrie 2026, de utilizarea CEI.

Implementarea noilor funcționalități se va realiza etapizat, pe măsură ce aplicațiile utilizate de furnizori vor fi actualizate și vor putea utiliza noile componente tehnice.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate va continua să informeze furnizorii cu privire la etapele tehnice necesare și recomandă acestora să urmărească permanent informațiile și actualizările publicate în secțiunea dedicată SIUI de pe site-ul instituției.

De asemenea, având în vedere faptul că furnizorii de servicii medicale utilizează diferite tipuri și modele de cititoare de carduri, este important ca aceștia să beneficieze de suficient timp pentru a-și adapta infrastructura, astfel încât echipamentele utilizate să poată citi atât cardurile naționale de sănătate, cât și cărțile electronice de identitate.

De aceea, chiar dacă sistemul este funcțional, CNAS va menține ridicată regula semnării cu cardul pe parcursul lunii septembrie, astfel încât furnizorii să beneficieze de timpul necesar pentru implementarea noilor tehnologii și a noilor facilități oferite de CNAS prin platforma informatică.

Biroul de presă

Asistență tehnica Serviciul HELPDESK SIUI Incidentele se transmit la adresele de e-mail menționate în tabelul de mai jos, funcție de regiunea de apartenență: Regiunea: Județele: Adresa de e-mail: 0 1 2 NV BH, SM, MM, CJ, TM, AR, SJ, BN [email protected] NE BT, SV, IS, NT, VS, VN, BC su...

29/08/2026

Comunicat CNAS

Aplicațiile informatice ale furnizorilor trebuie actualizate pentru utilizarea noilor funcționalități disponibile prin eSănătateaMea

Casa Națională de Asigurări de Sănătate reamintește furnizorilor de servicii medicale care utilizează aplicații informatice proprii sau dezvoltate de terți necesitatea de a se asigura că acestea sunt actualizate și pregătite pentru utilizarea noilor funcționalități disponibile prin portalul eSănătateaMea.

Începând cu data de 1 septembrie 2026 intră în vigoare utilizarea componentei aferente formularelor medicale[1]. Pentru ca formularele medicale să fie vizibile în portalul eSănătateaMea este necesar ca aplicațiile terțe utilizate de furnizori să fie adaptate corespunzător.

În acest sens, CNAS recomandă furnizorilor să ia legătura cu producătorii aplicațiilor informatice pe care le utilizează, pentru realizarea actualizărilor necesare și pentru evitarea eventualelor dificultăți tehnice în accesarea și utilizarea noilor funcționalități.

Specificațiile tehnice necesare interfațării sunt publicate pe site-ul CNAS, în secțiunea „Informații furnizori”, subsecțiunea „SIUI”, rubrica „Specificații de interfațare SIUI” (link direct: https://cnas.ro/siui/), și sunt puse la dispoziția producătorilor de aplicații informatice pentru actualizarea aplicațiilor existente sau dezvoltarea unor aplicații noi.

Documentația cuprinde specificațiile necesare interconectării aplicațiilor de raportare ale furnizorilor cu sistemele informatice ale CNAS, implementarea acestora realizându-se în funcție de specificul fiecărei aplicații.

Prin dezvoltarea serviciilor digitale disponibile prin eSănătateaMea, CNAS urmărește simplificarea circuitului documentelor medicale, reducerea sarcinilor administrative pentru furnizori și facilitarea accesului pacienților la informațiile și serviciile de care au nevoie.

Biroul de presă

[1] Formulare medicale: biletul de trimitere către alte specialități clinice sau în vederea internării, biletul de trimitere pentru investigații paraclinice. scrisoarea medicală, recomandarea pentru îngrijiri medicale la domiciliu, recomandarea pentru îngrijiri paliative la domiciliu, planul de îngrijiri pentru servicii de îngrijiri paliative la domiciliu, planul de proceduri specifice de medicină fizică și de reabilitare, recomandarea pentru dispozitive medicale, certificatul de concediu medical.

Asistență tehnica Serviciul HELPDESK SIUI Incidentele se transmit la adresele de e-mail menționate în tabelul de mai jos, funcție de regiunea de apartenență: Regiunea: Județele: Adresa de e-mail: 0 1 2 NV BH, SM, MM, CJ, TM, AR, SJ, BN [email protected] NE BT, SV, IS, NT, VS, VN, BC su...

30/07/2026

COMUNICAT - Proiecte de modificare a Contractului-cadru și a normelor de aplicare: acces mai larg la servicii medicale, mai puțină birocrație, mai multă flexibilitate

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat în transparență decizională, pe site-ul propriu (www.cnas.ro), proiecte de acte normative pentru modificarea și completarea Contractului-cadru[1] și a Normelor sale metodologice de aplicare[2].

Proiectele propun schimbări pe mai multe paliere de asistență medicală, cu obiectivul de a crește accesul asiguraților la servicii medicale, de a îmbunătăți calitatea actului medical și de a simplifica procedurile administrative.

1. Creșterea rolului medicinei de familie

Pentru a asigura continuitatea serviciilor medicale, medicii de familie care preiau temporar pacienții colegilor aflați în concediu vor putea deconta consultațiile acordate peste plafonul obișnuit, astfel încât pacienții să beneficieze în continuare de acces la servicii medicale fără întreruperi. Măsura reprezintă și un sprijin pentru medicii care preiau activitate suplimentară și încurajează colaborarea între cabinetele de medicină de familie.

Proiectele vizează consolidarea rolului medicinei de familie în prevenție și în monitorizarea bolilor cronice. Determinarea colesterolului HDL pentru evaluarea riscului cardiovascular este inclusă în consultațiile preventive, sunt actualizate regulile privind diagnosticul bolii cronice de rinichi, în conformitate cu ghidurile internaționale, și sunt clarificate procedurile de monitorizare a testării HPV în cadrul programelor de screening pentru cancerul de col uterin.

2. Acces mai facil la serviciile din ambulatoriul clinic

Programul minim de funcționare al cabinetelor de specialități clinice ar urma să scadă de la 35 la 17,5 ore pe săptămână și de la 5 la 3 zile lucrătoare, o măsură menită să mențină în activitate cabinetele din zonele cu deficit de medici și să extindă rețeaua de servicii ambulatorii.

De asemenea, durata consultațiilor pentru specialități precum pediatrie, medicină internă, geriatrie și genetică medicală va crește la 20 de minute, pentru a permite evaluări mai complete și o relație mai bună între medic și pacient.

Noile reglementări vor oferi cabinetelor medicale mai multă flexibilitate în organizarea activității și vor permite valorificarea mai eficientă a programului de lucru. De asemenea, vor permite medicilor exercitarea efectivă a dreptului la concediu de odihnă fără a fi penalizați financiar, susținând astfel atât echilibrul profesional al medicului, cât și sustenabilitatea pe termen lung a activității acestuia în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

3. Tratament fără întrerupere pentru bolile cronice

Pacienții cu boli cronice stabilizate vor beneficia de prescripții pentru medicamentele din contracte cost-volum pe o perioadă de până la 90-92 de zile, eliberate prin fracționare lunară, ceea ce reduce numărul deplasărilor la cabinet și contribuie la continuitatea tratamentului.

Trecerea de la medicamentul biologic de referință la varianta biosimilară se va face în cel mult 3 luni de la introducerea acesteia pe lista de prețuri, față de 12 luni în prezent, pentru un acces mai larg la tratamente moderne și la costuri mai reduse, pentru toți pacienții, cu excepția celor care prezintă efecte adverse.

De asemenea, se clarifică faptul că accesul pacienților tratați prin programele naționale de sănătate curative este gratuit, atât în spitalele publice, cât și în cele private. Propunerea vizează în special pacienții cu afecțiuni oncologice, cardiovasculare sau alte patologii incluse în programele naționale de sănătate curative.

4. Rezultate mai rapide și digitalizare extinsă în ambulatoriul paraclinic

Pentru furnizorii de investigații paraclinice se propune introducerea obligației de a interpreta și comunica rezultatele în cel mult 3 zile lucrătoare de la efectuarea investigației. Totodată, furnizorii vor trebui să pună la dispoziția pacienților rezultatele și imaginile medicale printr-un sistem electronic securizat, cu acces individual, în locul CD-urilor și al buletinelor pe hârtie.

Se va crea totodată cadrul pentru introducerea teleradiologiei, în scopul utilizării mai eficiente a resurselor medicale disponibile la nivel național.

Prin introducerea unei monitorizări intermediare a utilizării plafonului, aferente perioadei 1–15 a lunii, și a posibilității de diminuare sau suplimentare a valorilor de contract în funcție de gradul de utilizare, se vor crea premisele direcționării rapide a fondurilor către furnizorii care înregistrează adresabilitate crescută și capacitate efectivă de furnizare a serviciilor, concomitent cu evitarea blocării unor sume la furnizorii cu grad redus de utilizare. Deci distribuția fondurilor destinate laboratoarelor de analize medicale se va face mai rapid, ca măsură intermediară până la eliminarea plafoanelor.

5. Contractare mai transparentă și servicii noi în spitale

Pachetul de servicii acordate în regim de spitalizare de zi va fi extins cu servicii noi pentru monitorizarea hipertensiunii pulmonare, administrarea unor terapii biologice, tratamente stomatologice pentru copiii cu vârsta sub 7 ani care necesită sedare procedurală.
Cazurile în care s-au efectuat intervenții pentru restabilirea fluxului sanguin cerebral sau coronarian vor fi exceptate de la regulile actuale de decontare redusă în cazul reinternărilor sau transferurilor în 48 de ore, pentru a nu afecta finanțarea unor tratamente de urgență vitală.

În același timp, noile reguli de contractare vor urmări o distribuire mai predictibilă și mai echitabilă a fondurilor, în funcție de activitatea și capacitatea reală a spitalelor, oferind furnizorilor un cadru mai transparent și mai eficient de finanțare.

Nu se vor mai contracta paturi, ci cazuri rezolvate. Numărul de cazuri contractabile la nivel spitalicesc va fi stabilit în funcție de adresabilitate și de capacitatea unităților sanitare, iar spitalele vor fi obligate să publice pe propriul site date privind activitatea și indicatorii de performanță managerială.

Se va introduce și noțiunea de „fond de risc”, reprezentând 5% din fondurile alocate serviciilor spitalicești, destinat situațiilor justificate apărute pe parcursul derulării contractelor.

6. Acces mai bun la dispozitive medicale și la îngrijiri la domiciliu

Proiectul prevede și facilitarea accesului la dispozitive medicale adaptate nevoilor pacienților. Vor fi reduse termenele de înlocuire pentru unele dispozitive, precum echipamentele compresive destinate tratamentului limfedemului sau nebulizatoarele, vor fi introduse noi dispozitive pentru persoanele cu limfedem și vor fi actualizate condițiile de acordare a ortezelor personalizate și a lentilelor intraoculare.

7. Simplificare administrativă și digitalizare

Furnizorii de servicii medicale în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate vor utiliza formulare medicale în format electronic (bilete de trimitere, rețete, scrisori medicale, planuri de proceduri de recuperare medicală, recomandări pentru dispozitive medicale și îngrijiri la domiciliu), reducând timpul alocat activităților birocratice și simplificând relația cu pacienții și cu casele de asigurări. Se elimină documentele pe hârtie și se vor folosi doar documente digitale.

Totodată, se va introduce o aplicație informatică pentru gestionarea programărilor pacienților, începând cu 1 octombrie 2026, în cadrul portalului e-SanateaMea. Pentru contractele și actele adiționale încheiate de furnizori cu casele de asigurări de sănătate se va utiliza semnătura electronică calificată, reducând durata procedurilor de evaluare și contractare.

Biroul de presă

[1] Hotărârea Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătatemedicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare;

[2] Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1857/441/2023 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare.

Vezi toate anunțurile Vezi toate comunicatele Informații pentru asigurați. Ghidul asiguratului Pentru o informare corectă, completă și accesibilă despre sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Pachete de servicii Servicii medicale pentru pacienţii din statele membre ale UE, Spaţiului

17/07/2026

Astăzi lansăm o aplicație care oferă, pentru prima dată, o imagine clară de ansamblu asupra modului în care funcționează sistemul spitalicesc din România.

Cu ajutorul acesteia, oricine poate vedea indicatori esențiali ai activității spitalelor: câți pacienți tratează, cât durează în medie o internare, cm sunt utilizate paturile, cm sunt folosite resursele și cm se compară fiecare spital cu alte unități similare din țară.

Sunt informații care, până acum, erau greu de accesat sau dispersate în mai multe surse.

Aplicația poate fi accesată prin linkul https://cnas.ro/spitale/.

De ce este importantă această aplicație?

Scopul nostru este simplu: să luăm cele mai bune decizii pentru pacienți.

Cred cu tărie că în sănătate putem obține rezultate mai bune cu resursele pe care le avem, dacă le folosim mai eficient.

Datele ne arată unde sistemul funcționează bine și unde este nevoie de schimbare. Fără date, reforma se bazează pe percepții. Cu date, reforma se bazează pe dovezi.

Ce ne arată datele?

Gradul mediu de ocupare a paturilor pentru pacienții acuți este de aproximativ 63%.

În medie, unul din trei paturi contractate rămâne neocupat;
Peste 140 de spitale au un grad de ocupare sub 60%;
În 63 de spitale, ocuparea este sub 50%.
În același timp, marile spitale de urgență sunt frecvent supraaglomerate.
Problema nu este numărul total de paturi:

Avem suficiente paturi la nivel național, însă distribuția lor reflectă, în multe cazuri, o realitate demografică și epidemiologică ce s-a schimbat semnificativ în ultimii ani.

Structura cheltuielilor trebuie analizată cu atenție:

În jumătate dintre spitale, cheltuielile de personal depășesc 79% din valoarea serviciilor medicale realizate, respectiv din veniturile obținute de spitale de la casele de asigurări de sănătate;
În zeci de spitale, acestea depășesc 90%.
Acest lucru nu reprezintă o critică la adresa managementului spitalelor, ci un semnal că organizarea și finanțarea rețelei spitalicești trebuie adaptate realităților actuale, astfel încât să rămână suficiente resurse pentru medicamente, materiale sanitare și investiții.

Decizii bazate pe date:

O mai bună alocare a resurselor înseamnă:

servicii medicale mai eficiente;
acces mai bun pentru pacienți;
investiții acolo unde este cea mai mare nevoie;
un sistem de sănătate mai echitabil și mai sustenabil.
Nu putem administra eficient ceea ce nu măsurăm:

Această aplicație reprezintă un pas important către o cultură a deciziilor bazate pe date și către un sistem de sănătate mai transparent.

Îi mulțumesc doamnei ec. dr. Cosette Chichirău, care a realizat această aplicație pe baza datelor CNAS, precum și colegilor din Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pentru profesionalismul și colaborarea excelentă din acest proiect.

Date deschise pentru toți:

Începând de astăzi, aceste date sunt accesibile tuturor: pacienților, jurnaliștilor, medicilor, managerilor de spitale, autorităților locale și tuturor celor interesați să înțeleagă mai bine cm funcționează sistemul de sănătate.

Un sistem pe care îl înțelegem împreună este un sistem pe care îl putem îmbunătăți împreună.

Conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan

Președintele CNAS

Structura completă a veniturilor realizate în 2025, separată în FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate — finanțare CAS) și non-FNUASS (transferuri de la Ministerul Sănătății și alte surse).

15/07/2026

"Astăzi, din nou în control. De data aceasta, pe timp de zi. 🙂

Alături de o parte dintre colegii mei, am luat la pas județul. Scopul nostru a fost verificarea prezenței medicilor la program și a modului în care furnizorii își îndeplinesc obligațiile față de pacienți. Vorbim aici despre spitale, medici de familie, farmacii sau alți parteneri ai Casei de Asigurări de Sănătate Caraș-Severin.

În general, am mers în locurile în care, în trecut, am găsit dezastru. Am vrut să vedem dacă problemele persistă, iar decidenții par să fi înțeles mesajul nostru de atunci: așa nu se mai poate! Se vede o îmbunătățire și o reală străduință acolo unde altădată găseam lilieci, mizerie, perdele în secția de chirurgie și alte neconformități. Asta nu înseamnă că toate lucrurile sunt exact așa cm ar trebui, însă este un început bun.
Continuăm în același ritm până când accesul tuturor la servicii medicale de calitate nu va mai fi doar un mit. Cine nu înțelege acest lucru de bunăvoie, o va face atunci când vom aplica, fără nicio ezitare, cele mai aspre măsuri. Facem ce trebuie, până la capăt.

P.S. Spre finalul zilei, în drum spre casă, ne-am oprit pentru câteva minute la Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului”, un loc binecuvântat unde timpul parcă stă în loc."

Ionuț Mihai Popovici - Director General al Casei de Asigurări de Sănătate Caraș-Severin

02/05/2026

În contextul Hotărârii de Guvern privind aprobarea numărului de paturi la nivel național, Ministerul Sănătății a propus reducerea acestora cu aproximativ 20% în următorii 3 ani, dintre care aproximativ 4.600 de paturi trebuie reduse chiar în acest an. Însă întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cm și unde o facem.

Există spitale care pot și chiar își doresc să reducă sute de paturi. În același timp, sistemul actual a încurajat, din păcate, menținerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acesta influențează suma maximă ce poate fi contractată cu casele de asigurări de sănătate. În realitate, pentru majoritatea spitalelor, aceste sume rămân teoretice, nefiind niciodată absorbite integral.

Mai grav, această abordare a dus la dezechilibre majore: scheme de personal supradimensionate în secții neperformante și, în același timp, deficit în zonele unde activitatea este intensă și necesară.

Am solicitat caselor de asigurări de sănătate, împreună cu direcțiile de sănătate publică (DSP), să realizeze o analiză detaliată pentru fiecare spital în parte. Reducerea numărului de paturi trebuie corelată cu activitatea reală a spitalului și cu nevoile de servicii medicale ale populației deservite.

Nu ne dorim închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitate.

Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate și cele neperformante să fie, indirect, avantajate. Nu mai vrem să risipim resurse, ci să le direcționăm acolo unde contează cu adevărat: analize de laborator, investigații imagistice, medicamente, materiale sanitare și plata corectă a gărzilor.

În spațiul public au apărut informații privind situația de la Institutul Oncologic București (IOB), unde pacienți oncologici ar fi fost trimiși acasă pe motiv că „nu sunt bani de la Casă”. Această afirmație nu reflectă realitatea.

Datele arată clar:

la 31.03 exista un stoc de 811.020 lei;
la 01.04 a fost încheiat un act adițional pentru Programul Național de Oncologie (cost-volum) în valoare de 12.272.000 lei;
la 20.04 s-a solicitat suplimentare, rezultând un necesar total de 13.927.338 lei, din care 1.659.080 lei pentru stoc tampon de 30 de zile;
la 29.04 a fost aprobat un nou act adițional pentru luna mai în valoare de 12.180.217 lei
În plus, consumul mediu lunar realizat raportat de institut este de 11.185.160 lei, ceea ce arată că finanțarea aferentă lunii aprilie acoperă necesarul raportat.

Aceste cifre demonstrează că problema nu este lipsa finanțării în sine, ci modul în care aceasta este gestionată și organizată la nivelul unității.

Situații precum cele semnalate la IOB pot și trebuie evitate. Pentru aceasta, schimbarea trebuie să fie una de fond, inclusiv în modul în care analizăm și finanțăm spitalele.

Analiza pe care o realizăm la nivel național are la bază indicatori clari și obiectivi, utilizați de casele de asigurări și DSP-uri pentru a propune numărul optim de paturi pentru fiecare județ:

gradul de ocupare al paturilor;
durata medie de spitalizare;
numărul de cazuri externate;
indicele de complexitate al cazurilor (case-mix);
rata de utilizare a capacității spitalului;
raportul internări/număr de paturi;
structura pe specialități și necesarul real din teritoriu;
distribuția resurselor umane (medici, asistenți) raportată la activitate;
eficiența utilizării fondurilor contractate;
corelația între finanțare și serviciile efectiv prestate.
Este important de înțeles că paturile care vor fi reduse nu sunt cele utilizate pentru pacienți, ci acelea care rămân în mod constant neocupate și care astăzi distorsionează finanțarea sistemului. În același timp, pe baza analizelor și propunerilor venite din teritoriu, CNAS încurajează spitalele să propună la contractare paturi de paliație — un domeniu grav subdimensionat în România. În prezent, există un deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi de paliație, ceea ce face ca mulți pacienți să sufere acasă, în grija familiei, fără un suport medical adecvat și demn.

Știm că mulți pacienți privesc cu teamă sistemul public, dar, în același timp, nu își permit alternativa privată. Tocmai de aceea, responsabilitatea noastră este să corectăm aceste disfuncționalități.

Nu ne grăbim să facem lucrurile superficial, dar nici nu mai putem rămâne pasivi în fața unor probleme evidente ale actualului mecanism legislativ de finanțare.

În urma acestei analize, vom propune Ministerului Sănătății o repartizare corectă și echilibrată a numărului de paturi contractabile, iar ulterior vom regândi formula de contractare pentru a încuraja activitatea reală și performanța.

Știm ce se întâmplă și suntem determinați să reparăm finanțarea spitalelor din România.

Reclasificarea spitalelor, includerea influențelor salariale în tariful pe caz ponderat și recalcularea acestuia în mod echitabil, redefinirea valorilor relative pentru cazurile externate și adaptarea structurilor organizatorice ale spitalelor publice la nevoile reale de servicii de sănătate ale populației din zona deservită nu mai pot aștepta prea mult!

Conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan

Președintele CNAS