14/03/2026
1.728 de urși precum Arthur ar putea fi împușcați în România
Legea care ar permite uciderea a aproape 2.000 de urși din pădurile României, L43/2026, se votează săptămâna viitoare în Senat.
Este vorba despre uciderea unei specii strict protejate în Uniunea Europeană și despre unul dintre simbolurile Carpaților.
Dar povestea din spatele acestei legi este mult mai întunecată. Iar când pui cap la cap piesele acestui puzzle, începe să se contureze o imagine pe care politicienii ar prefera să nu o vedeți.
Vă mai amintiți de ursul Arthur?
În 2021, unul dintre cei mai mari urși bruni din Europa a fost împușcat în România de un prinț austriac.
Autorizația fusese emisă pentru eliminarea unui urs „problematic”.
Numai că ursul ucis nu era cel care provocase conflictele.
Arthur trăia în pădure, departe de localități.
Cazul a devenit un scandal internațional și a arătat cât de ușor poate deveni o derogare pentru un „urs problemă” o vânătoare de trofeu.
Acum, Parlamentul României se pregătește să voteze uciderea a 1.728 de urși precum Arthur.
Vânătoarea de urși pentru trofeu și sumele uriașe de bani:
Vânătoarea de urs brun este una dintre cele mai scumpe vânători de trofee din lume.
Un exemplar mare poate ajunge la zeci de mii de euro. La scara a aproape două mii de urși uciși, vorbim deja despre milioane de euro.
Pentru vânătorii străini, România este una dintre ultimele destinații europene unde ar putea ucide aceste animale.
Dar vânătoarea de trofeele nu vizează urșii care creează probleme în localități.
Vânătorii caută exemplarele mari, cu trofee impresionante.
Exact acele animale care sunt, de regulă, masculii dominanți ai populației, care se găsesc în mijlocul pădurii.
În biologia speciilor, acești masculi au un rol esențial: mențin stabilitatea populației și transmit caracteristici genetice valoroase, deci vânarea acestor exemplare ar putea afecta în mod ireversibil specia.
Literatura de specialitate nu susține ideea că vânătoarea exemplarelor dominante reduce automat conflictele om-urs. În unele cazuri, efectul poate fi chiar invers.
Eliminarea masculilor dominanți poate destabiliza structura populației și poate genera comportamente mai imprevizibile și chiar creșterea conflictelor om-urs.
Ce spune legea:
Ursul brun este protejat prin Directiva Habitate a Uniunii Europene.
Aceasta permite eliminarea unor exemplare doar în condiții foarte stricte:
• dacă nu există altă soluție satisfăcătoare
• dacă exemplarele problematice sunt identificate individual
• dacă măsura nu afectează starea de conservare a populației.
Aceste reguli sunt transpuse în legislația românească prin OUG 57/2007, care interzice recoltarea speciilor strict protejate. Derogările pot fi acordate doar în condiții foarte stricte, cu avizul Academiei Române și doar după ce au fost epuizate soluțiile non-letale.
Proiectul aflat acum în Parlament încalcă în mod evident aceste legi și nu are nici avizul Academiei.
Politica și ipocrizia:
Inițiatorul principal al proiectului este Tánczos Barna.
Fost ministru al mediului.
Actual vicepremier al României.
În timpul mandatului său la Ministerul Mediului, măsurile preventive recomandate de specialiști NU au fost implementate la scară națională (cu toate că Ministerul trebuia să o facă):
• containere anti-urs
• garduri electrice
• eliminarea surselor de hrană din apropierea localităților.
Soluții cunoscute și aplicate în multe alte țări.
-> Dacă aceste măsuri nu au fost implementate sistematic în România, cm ar fi putut ele să funcționeze?
-> În schimb, soluția promovată constant, și aproape obsesiv în ultimii ani a fost împușcarea urșilor.
Studiul ascuns de Ministerul Mediului:
Proiectul legislativ se bazează pe un studiu privind populația de urs.
Un studiu realizat din fonduri europene.
Dar datele științifice din spatele acestui studiu nu sunt publice.
Ministerul Mediului refuză să le ofere organizațiilor civice care le solicită.
Un studiu plătit din bani europeni, pe baza căruia se propune uciderea a aproape 2.000 de urși, este ascuns publicului.
Dacă datele sunt corecte, de ce nu sunt publice, de ce vă este frică să le oferiți organizațiilor civice?
Soluțiile care există:
La Băile Tușnad, introducerea containerelor anti-urs și eliminarea surselor de hrană au redus semnificativ conflictele. Este probat ca aceste soluții funcționează.
Dar dacă aceste măsuri nu au fost implementate sistematic la nivel național, cm ar putea oare ele să aibă rezultate și să scadă conflictele?
În aceste condiții, de ce repetă politicienii în mod fals aceeași frază: „nu există soluții”.
Luarea hranei urșilor din păduri:
În fiecare an, din pădurile României sunt colectate cantități uriașe de fructe de pădure, ciuperci și alte resurse naturale.
Romsilva colectează aproximativ 3.000 de tone de fructe de pădure anual.
Întrebarea este simplă:
-> ce se întâmplă atunci când o parte semnificativă din hrana naturală a animalelor sălbatice este exploatată intensiv?
Poate acest lucru influența comportamentul urșilor și apropierea lor de localități?
Frica inoculată populației:
În ultimii ani, subiectul urșilor a fost prezentat în mod excesiv în spațiul public.
Titluri dramatice.
Imagini care inundă spațiul public.
RO-Alert-uri excesive.
Într-un climat dominat de frică, soluțiile radicale devin mult mai ușor de promovat de către politicieni.
Ce spun studiile:
Studiile sociologice de percepție arată că aprox. 90% dintre români sunt împotriva uciderii urșilor pentru trofee de vânătoare.
Este una dintre cele mai clare poziții publice pe o temă de mediu din România.
Și totuși, politicienii merg mai departe.
Întelegem ca policienilor le pasă de intersele vânătorești, dar de cei 90% dintre români care sunt împotriva uciderii urșilor pentru trofeu, nu le pasă?
Ursul brun este unul dintre simbolurile naturale ale Carpaților.
Un simbol al României.
Și totuși, astăzi riscăm să transformăm acest simbol național într-o marfă pentru industria trofeelor și pentru interesele vânătorești.
România găzduiește una dintre cele mai importante populații de urs brun din Europa.
Pentru ecosistemele Carpaților, ursul este o specie-cheie.
Iar înainte de a decide împușcarea a 1.728 de urși, poate ar trebui să răspundem la o întrebare simplă:
-> pentru cine se face, de fapt, această lege?
Pentru cei peste 90% dintre români care resping vânătoarea de trofee?
Sau pentru interesele unei industrii vânătorești care câștigă milioane de euro din uciderea urșilor pentru trofee?
Acestă decizie nu privește doar urșii.
Privește felul în care România respectă legea, biodiversitatea și animalele emblematice pe care (încă) le avem în această țară.
1.728 de urși nu pot fi uciși sub ochii noștri!
Presiunea publică contează.
Vorbiți despre această lege.
Distribuiți această postare.
