PNL Stănești

19/10/2021

19 octombrie 1869, București - Giurgiu, prima cale ferată din România

În dimineaţa zilei de 19 octombrie 1869, sunetul cornului şi uralele privitorilor răsună în gara Filaret, prima gară a Capitalei. După slujba oficiată de Mitropolitul Primat Nifon, „Trenul de Onore Michaiu Bravul“, remorcat de locomotiva condusă de inginerul John Trevor Barkley, pleacă spre Giurgiu, la orele 10.45.

Cu patru ani mai devreme, după negocieri și dezbateri parlamentare intense, compania inginerilor britanici John Trevor Barkley şi John Staniforth primise dreptul de a construi şi de a exploata prima cale ferată din România.

Construcția căii ferate Bucureşti-Giurgiu demarează de la ambele capete ale traseului în 1867.

Primele două locomotive cu abur, fabricate la uzinele engleze Canada Works-Birkenhead, sosesc la Giurgiu în luna octombrie 1868.

Primul pasager, Principele Carol, călătorește deja pe 7 septembrie 1869, între București Filaret și Giurgiu, calea ferată care urma să asigure transportul de produse agricole din interiorul ţării către Dunăre şi mai departe spre Marea Neagră.

În luna decembrie 2020, guvernul liberal semnează contractul de reconstrucție a podului de cale ferată de la Grădiștea prăbușit acum 15 ani.

Proiectul de investiții are o valoare totală de 655 milioane lei și va fi finanţat din fonduri externe nerambursabile, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, din veniturile proprii ale Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR, precum şi alte surse.

În luna august 2021 încep lucrările de execuție a podului de cale ferată de la Grădiștea. Sosirea autorizațiilor de demolare și de construcție a impulsionat lucrările. Eșalonarea investiției se va face pe parcursul a doi ani, durata preconizată a lucrării. Lungimea traseului este de 12,02 km și cuprinde două viaducte și patru poduri.

Foto: Gara Giurgiu în 1873

16/10/2021

16/10/2021

Dan Motreanu, 𝐩𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞 𝐏𝐍𝐋 𝐆𝐢𝐮𝐫𝐠𝐢𝐮 𝐬̦𝐢 𝐞𝐮𝐫𝗼𝐩𝐚𝐫𝐥𝐚𝗺𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫:

16 octombrie, Ziua mondială a alimentelor🍎🥔🍇: pentru o producție, o nutriție, un mediu și o viață mai bune

Sistemele agroalimentare ocupă 1 miliard de persoane la nivel mondial, mai mult decât orice alt sector economic. Un sistem agroalimentar este un termen complex, dar știți că viețile noastre depind de el? De fiecare dată când mâncăm, participăm la sistem. Alimentele pe care le alegem și modul în care le producem, le preparăm, le gătim și le depozităm fac parte integrantă și activă din modul în care funcționează un sistem agroalimentar.

De acest 16 octombrie, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente nutritive la prețuri accesibile și să încurajeze participarea fermierilor. Să învățăm, să inovăm, să stimulăm veniturile rurale, să oferim siguranță micilor agricultori și să dobândim reziliență față de schimbările climatice⚡🌧☀️

15/10/2021

"Ca membru PPE în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI), lucrez la un raport referitor la politica de coeziune, instrument de reducere a disparităților în materie de sănătate și de intensificare a cooperării transfrontaliere în domeniul sănătății", a arătat Dan Motreanu.

09/10/2021

În seara aceasta am adresat o scrisoare Președintei Comisiei Europene și comisarilor responsabili prin care am solicitat sprijin pentru achizitionarea a 12.700 de flacoane de Tocilizumabum. Acest medicament s-a dovedit foarte util pentru tratarea pacienților cu forme severe de COVID-19, reducând semnificativ timpul petrecut în secțiile de terapie intensivă, nevoia de ventilatoare și diminuând riscul de deces cu aproape 25%.

06/10/2021

Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a anunțat astăzi, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, că va lansa săptămâna viitoare un set de măsuri pe care țările UE vor fi încurajate să le aplice pentru a combate creșterea prețurilor la energie pe termen scurt și mediu.

Principalele acțiuni recomandate sunt: reducerea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și a accizelor pentru energie și sprijinul direct pentru consumatori, în special pentru cei vulnerabili. În plus, până la sfârșitul anului, Comisia Europeană va propune o reformă a pieței gazului, care să asigure necesitățile de consum pe termen lung.

În cadrul grupului politic parlamentar din care fac parte, PPE, susținem crearea unei platforme comune UE de achiziție și de stocare a gazului. Aceasta ne-ar permite să cumpărăm gaz la prețuri avantajoase și să creăm rezerve, inclusiv rezerve pentru situații de urgență precum cea actuală.

România a propus ieri, alături de Cehia, Franța, Grecia și Spania, o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea creșterii prețurilor la energie, potrivit unei declarații comune transmise de miniștrii economiei și finanțelor. Mai exact, s-a propus:

✅acțiune comună la nivel european pentru a coordona răspunsurile naționale și pentru a reacționa imediat la creșterile importante ale prețurilor;

✅investigarea funcționării pieței europene a gazului pentru a înțelege de ce cantitățile contractate de gaze au fost insuficiente;

✅cooperarea în ceea ce privește achizițiile și depozitarea gazului;

✅reforma pieței angro de energie electrică, pentru a stabili o legătură mai bună între prețul plătit de consumatori și costul mediu de producție al energiei electrice;

✅obținerea independenței energetice prin investiții în diversificarea aprovizionării cu energie și reducerea cât mai curând posibil a dependenței europene de țările exportatoare de gaze. Electricitatea obținută cu emisii reduse de carbon, precum energia eoliană și solară, vor juca un rol cheie în diversificarea aprovizionării cu energie.

✅asigurarea unui preț mai predictibil al carbonului și evitarea volatilității excesive pentru a le oferi părților interesate, publice și private, oportunitatea de a-și planifica din timp și de a-și deplasa investițiile către activități cu emisii reduse de carbon.



Foto credit. Martin Adams on Unsplash

24/09/2021

Nu candidez pentru nicio funcție la acest congres al PNL, deși organizația pe care o conduc, PNL Giurgiu, a obținut cel mai bun rezultat la alegerile parlamentare din 2020 - 47%, aproape dublul mediei naționale. Este și cazul colegului meu, Ilie Bolojan, care conduce cea mai puternică organizație PNL și este un model pentru administrația publică românească.

Performanța, rezultatele, leadershipul nu sunt confirmate de funcții, ci funcțiile ar trebui să le aibă la bază și să vină firesc ca urmare a îndeplinirii acestora. Bunul simț ne cere asta. Asta este regula în orice organizație, nu doar în politică.

Sunt liberal de 30 de ani și voi fi aici și peste un an și peste doi și peste zece, alături de PNL, în bătăliile PNL, cu rezultate doar pentru PNL cu sau fără funcții. Am câștigat toate bătăliile electorale pe care le-am dus pentru PNL și tot aici voi fi, indiferent de funcțiile trecătoare.

Deși nu s-a făcut nicio evaluare în PNL după alegerile parlamentare, realitatea este că în doar 12 județe PNL a ieșit pe primul loc. Cu siguranță am fi obținut un rezultat mai bun la alegeri, dacă unii colegi s-ar fi implicat cu aceeași pasiune, cm au făcut-o în lupta pentru funcții în partid.

Nu este normal să avem în conducerea națională a PNL oameni care nu au fost confirmați de votul cetățenilor în propriile județe. Cum nu este normal ca vicepreședintele regional să nu provină din prima sau a doua dintre cele mai performante filiale ale regiunii. Ce model poate reprezenta pentru celelalte organizații, altul decât al eșecului și al “combinagiilor”?! Ce înseamnă ”echipa câștigătoare” atunci? Pe cine au învins?
Câștigă în disputa cu colegii lor mai buni din filiale precum Giurgiu, considerat fief roșu, sau câștigători consacrați în numeroase bătălii precum Caraș-Severin sau Bihor?! Se clamează democrația și meritocrația și nu le practicăm în propriul partid?

Cu regret spun că în urma fuziunii am luat și ce este mai rău de la cele două partide. De la fostul PDL am luat vasalitatea față de șef/președintele partidului, faptul că i se permite orice, chiar și când acesta ia decizii controversate, lipsa spiritului critic, punerea la îndoiala și dezbaterea unor decizii, caracteristica “politicii de gașcă” - toate atât de străine de spiritul PNL și de cel al unei organizații democratice. Un partid în care loialitatea se manifestă față de persoană și din ce în ce mai puțin față de principii, valori, reguli și care se plasează departe de electorat, nu este pe un drum bun!
De la vechiul PNL am luat lipsa de apreciere a performanței electorale, mentalitatea de partid balama, lipsa evaluării rezultatelor filialelor mulțumite să fie în planul doi. Unii șefi de filiale cred sincer că ”dacă nu curge pică” și nu îi deranjează dacă pierdem alegători, ei speră că șeful îi va pune pe primul loc în județul lor, chiar dacă suntem “mai mici”.

Acest congres trebuia să pună în discuție două teme mari: reforma internă și găsirea de soluții de guvernare. Este un congres ratat. Aveam nevoie să analizăm scăderea din sondajele de opinie, problemele reale de guvernare, reformele mult așteptate, creșterea prețurilor în energie și efectele acesteia, măsurile rapide pentru oameni și mediul de afaceri. Ar trebui să ne îngrijoreze reacția întârziată în gestionarea valului IV sau promovările controversate.

Ceea ce nu s-a înțeles de către liderii partidului este că PNL nu își mai permite să rămână în paradigma actuală, "că lucrurile pot merge la fel", iar timpul irosit acum, în campania internă pentru Congres, va crea dificultăți și mai mari în procesul de elaborare și comunicare de soluții pentru România. În lipsa unei oferte moderne de politici publice, de funcționare instituțională internă bazată pe performanță, loialitate și meritocratie, generațiile noi, cetățenii activi care se raportează la alte referințe își vor modifica opțiunile și se vor îndepărta de PNL

Luni, 27 septembrie, acest congres se va încheia. Ce rămâne în urma acestuia? Rămâne măcar speranța că PNL este o opțiune a unui alt mod de a face politică?
Oferă PNL certitudine sau măcar speranță mai multă decât până acum că lucrurile se vor schimba în bine?

Și încă ceva… Din 2014, PNL a făcut progrese importante pentru a se reforma și pentru a atinge așteptările cetățenilor, prin decizii grele, uneori dureroase. Am primit încrederea oamenilor pentru asta. Trebuie să continuăm acest parcurs, nu trebuie să renunțăm la el, iar mâine și duminică trebuie să dovedim asta. Un exemplu ar fi faptul că PNL avea o regulă a pasului în spate din partea celor cu probleme penale. De aceea sper ca viitoarea conducere care se va alege mâine nu va include oameni cu probleme de acest gen sau controversați. Asta ar fi o pată mare pe obrazul PNL si, mai ales, pe al Președintelui Iohannis, a cărui părere pe acest subiect o știm clar si răspicat toți liberalii!

18/09/2021

Conducerea județeană a PNL Giurgiu a votat în unanimitate ambele moțiuni- ,,PNL- Forța Dreptei”, a actualului președinte al partidului, Ludovic Orban și moțiunea ,,România Liberală“ a premierului Florin Cîțu, pentru a putea fi prezentate și votate în cadrul Congresului PNL.

În 25 septembrie Partidul Național Liberal își va alege președintele, iar filiala Giurgiu susține o competiție onestă, bazată pe proiecte, valori și pe oameni care pot reprezenta la cel mai înalt nivel.

Fiecare dintre delegații organizației Giurgiu va vota aşa cm îi dictează conştiinţa la Congresul liberal şi cm înţelege că trebuie să fie condus Partidul Naţional Liberal.

Principalul obiectiv pe care îl avem, rămâne, deopotrivă și pentru domnul președinte Orban și pentru domnul prim- ministru Cîțu, acela de rămâne la guvernarea Romaniei și de a îndeplini promisiunile pe care le-am făcut cetățenilor în campania electorală.